MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: PROIECT: Cum putețI scăpa de o parte semnificativă a datoriilor către stat
Ministerul de Finanțe pregătește un proiect care prevede restructurarea financiară, prin stingerea până la jumătate din datoriile strânse până la 31 decembrie 2018 sau plata eșalonată
Ministerul de Finanțe pregătește un proiect, care va fi pus în dezbatere publică, și care prevede restructurarea financiară, prin stingerea până la jumătate din datoriile strânse până la 31 decembrie 2018 sau plata eșalonată, în anumite condiții. Conform proiectului, consultat de MEDIAFAX, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilități fiscale în funcție de valoarea obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel: 1. măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eșalonată și supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;2. anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eșalonare, reorganizare, insolvență) dacă obligațiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.Măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei au ca obiectiv "Crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eșalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligațiilor bugetare la 31 decembrie 2018". Scopul este, totdată, revitalizarea și evitarea deschiderii procedurii de insolvență a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului și nu au avut posibilitatea să le achite.
Pentru cei care au datorii de peste un milion de lei:
-Aplicarea măsurii pe o perioadă limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află în această situație să ia o decizie cu privire la situația sa, în sensul de a-și restructura datoriile bugetare, care implică și o restructurare a companiei;
-Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toți contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, care au obligații de plată și dificultăți financiare generate de disfuncționalități de natură structurală, și au datorii mai mari de un milion de lei prin notificarea organului fiscal competent cu privire la intenția de restruturare și apelarea la un expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare similar planului de reorganizare în cazul insolvenței;
Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri:
a) plata eșalonată a obligațiilor bugetare;
b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare, în condițiile reglementate de Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligațiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală.
d) anularea unor obligații bugetare principale în proporție de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.
Proiecutl prevede și stabilirea unor condiții privind plata obligațiilor bugetare restante, astfel:
a) în primul an al înlesnirii debitorul trebuie să achite obligațiile bugetare cu termene de plată în anul 2019;
b) în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puțin 10% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;
c) din al treilea an și până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporțional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată;
d) plata eșalonată a obligațiilor bugetare restante în termenul maxim de 7 ani și plata obligațiilor curente pe 2019;
Pentru cei cu datorii sub un milion de lei, anularea tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, cu următoarele condiții:
- stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligațiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;
- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligațiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 și 30 noiembrie 2019,
- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declarațiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;
- depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.
Antreprenorii români stau bine la adoptarea tehnologiilor digitale
u cel puțin așa arată un studiu publicat de compania de consultanță PwC
Antreprenorii români sunt cei mai avansați în folosirea tehnologiilor digitale comparativ cu omologii lor din celelalte 14 state din Europa Centrală și de Est, potrivit unui studiu efectuat de firma de consultanță și audit PwC și publicat ieri. Astfel 64% dintre ei și-au proiectat deja o strategie pentru digitalizare, un procent dublu față de media din regiune, potrivit PwC. “Observăm că 82% dintre companiile antreprenoriale românești consideră că transformarea digitală va avea un impact semnificativ pe termen lung. Această percepție se vede în preocuparea antreprenorilor pentru strategii de afaceri bazate pe tehnologie, mai ales că în România principalul avantaj competitiv este infrastructura digitală, în timp ce alte capitole, precum infrastructura fizică sau politicile de investiții publice, sunt deficitare”, a declarat Country Managing Partner PwC România, Ionuț Simion. Conform studiului, companiile antreprenoriale românești ocupă primele poziții în regiune la utilizarea a șase dintre cele opt tehnologii digitale esențiale (cunoscute ca Essential Eight): Artificial Intelligence (AI), Augmented Reality (AR), blockchain, drone, Virtual Reality (VR) și 3D printing. În cazul utilizării robotică și Internet of Things (IoT), România ocupă locurile al treilea, respectiv al patrulea, potrivit PwC. ”Utilizarea ridicată a celor opt tehnologii digitale esențiale în România față de regiune arată că avem un ecosistem tech vibrant de start-up-uri, acceleratoare și hub-uri de finanțare, la care și-a adus o contribuție și facilitatea de scutire a impozitului pe veniturile programatorilor IT”, a arătat Partener Servicii Fiscale și Juridice, Pwc România, Ionuț Sas. În acest context, studiul constată că România și Slovenia sunt singurele state din regiune care au suficiente talente locale pentru a beneficia de utilizarea tehnologiilor digitale. Studiul a surprins și percepția antreprenorilor asupra situației afacerilor, mai precis a evoluției profitabilității în ultimii trei ani, precum și estimările lor privind evoluția veniturilor în următoarele 12 luni. ”Majoritatea antreprenorilor români au avut rezultate financiare bune în ultimii trei ani și, cu toate acestea, se declară mai pesimiști decât omologii lor din regiune față de perspectivele pentru anul următor. Includerea tehnologiilor digitale în strategia de business îi poate ajuta, însă, să descopere noi oportunități de venituri pentru că acestea apar atunci când modelele de afaceri existente sunt constant supuse provocărilor, iar angajații sunt încurajați să dezvolte idei și să le testeze. În acest context, intenția a 29% dintre antreprenorii români de a aloca peste 5% din investiții pentru digitalizare – față de 23% în regiune – arată că tot mai mulți dintre ei înțeleg și pun în practică noile tehnologii”, spune Partener și Lider Servicii Integrate pentru Antreprenori, PwC România, Mihai Anița.
Consiliul Concurenței va lansa pe 1 iulie monitorul prețurilor la carburanți
Consiliul Concurenței (CC) va lansa luni, 1 iulie, platforma "Monitorul Prețurilor pentru Carburanți', care va conține informații despre tarifele practicate în marile lanțuri de benzinării din România, potrivit unui anunț al instituției. La sfârșitul lunii decembrie 2018, Consiliul Concurenței a semnat un contract cu firma Maguay pentru realizarea aplicației, contractul având o valoare de 1,42 milioane de lei. În februarie, președintele CC, Bogdan Chirițoiu, declara, pentru AGERPRES, că platforma web și aplicațiile mobile vor fi gata până la mijlocul acestui an. "Dezvoltarea acestui sistem de monitorizare a prețurilor va conduce la transparentizarea pieței pentru consumatori, permițându-le să se informeze cu privire la prețurile practicate de principalele rețele de distribuție a carburanților auto, astfel încât aceștia să poată alege produsele cu cel mai bun raport preț-calitate", a arătat Chirițoiu. Consiliului Concurenței are în derulare și o analiză pe piața carburanților, lansată după ce prețul benzinei și motorinei în România, fără taxe, a depășit media europeană. În urma anchetei, care va fi gata în perioada următoare, autoritatea va veni cu recomandări pentru creșterea concurenței pe piața carburanților. În noiembrie 2016, Consiliul Concurenței a lansat www.monitorulpreturilor.info, proiect-pilot, accesibil pentru București și Ilfov, care oferă prețurile pentru 128 de produse alimentare (64 de categorii generice de produse, pentru fiecare dintre acestea fiind disponibile două prețuri de produs individual, cel mai ieftin și cel mai bine vândut).
Multinaționalele sunt supuse unor controale fiscale tot mai riguroase
Peste jumătate din companiile multinaționale din toată lumea sunt de părere că autoritățile fiscale din țările lor devin mai riguroase în privința controalelor fiscale, ca urmare a măsurilor din Planul Împotriva Erodării Bazei Impozabile și a Relocării Artificiale a Profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS), inițiat de Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (ODCE), conform unui studiu publicat marți de Deloitte. De asemenea, două treimi din respondenți spun că autoritățile fiscale colectează tot mai multe informații și folosesc instrumente precum data analytics, în contextul avansului tehnologic din toată lumea. În acest sens, Marea Britanie conduce în rândul țărilor europene (85%), urmată de Franța (71%). Din 2014, Deloitte efectuează anual un studiu în rândul managementului departamentelor financiare, pentru a analiza efectele implementării planului BEPS. Această a șasea ediție a studiului a fost efectuată în 35 de țări. „Deși România nu este membru ODCE, ne-am luat angajamentul față de inițiativa BEPS și am semnat un acord privind instrumentul multilateral, care abordează o parte din subiectele tratate în acțiunile BEPS. Această inițiativă are deja efecte asupra companiilor multinaționale care activează în țara noastră. Ne așteptăm ca legislația fiscală locală să fie ajustată ca urmare a inițiativei BEPS și, prin urmare, să se adapteze și autoritățile fiscale locale. Cum toate acestea vor avea loc în România cu oarecare decalaj, deoarece instrumentul multilateral încă nu a fost ratificat, companiile multinaționale pot profita de acest răgaz pentru a se pregăti”, a declarat Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România. De-a lungul anului 2018, țările au continuat să implementeze recomandările BEPS în legislațiile locale, subliniază studiul. Implicarea top managementului în strategiile fiscale ale organizațiilor rămâne semnificativă. Însă, deși 76% dintre membrii echipei de conducere sunt activ implicați în coordonarea și dezvoltarea guvernanței corporative fiscale, numai 23% dintre aceștia au pregătit sau au în plan să pregătească resurse suplimentare pentru departamentele lor fiscale. Peste o treime dintre respondenți spun că organizațiile lor au implementat deja schimbări generate de BEPS în modelul operațional sau intenționează să o facă în 2019. „Efectul potențial al inițiativei BEPS nu trebuie subestimat, deoarece generează riscuri de reputație, financiare și chiar operaționale pentru subsidiarele din România ale companiilor multinaționale”, a comentat Dan Bădin.
Aurul a ajuns la cea mai mare valoare din ultimii șapte ani
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, ieri, un curs de referință de 4.7205 lei/euro, în scădere cu 0.04% față de valoarea atinsă luni. Totodată, prețul aurului a continuat să crească și a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, pe fondul creșterii volatilității pe piețele financiare internaționale. Luni, euro a scăzut la 4.7223 lei. Marți, euro a coborât la 4.7205 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 187.3571 lei la 190.5222 lei, pe fondul creșterii volatilității pe piețele financiare internaționale. Acesta este cel mai ridicat nivel din 12 decembrie 2012, când a fost 191.6777 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.1455 lei la 4.1484 lei. Lira sterlină a crescut de la 5.2846 lei la 5.2885 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.2507 lei la 4.2506 lei.
Google investește masiv în Europa
Google, divizie a grupului Alphabet, va investi 1 miliard de euro în centre de date din Olanda, pe lângă o sumă de 1,5 miliarde de eoro anunțată inițial, inclusiv într-o unitate nouă din Middenmeer, transmite Reuters. Compania anunțase anterior că va cheltui 1,5 miliarde de euro pentru construcția și extinderea unui centru de date aflat în construcție în Eemshaven, Olanda. Într-o teleconferință cu jurnaliștii, directorul pentru centre de date al Google, Joe Kava, a spus că cele două centre vor avea în total aproximativ 500 de angajați, după finalizare. Ambele centre de date ar urma să fie finalizate în 2020. Este pentru prima oară când Google investește în două centre de date separate într-o singură țară. Potrivit companiei, Olanda oferă o infrastructură digitală excelentă, personal calificat, energie regenerabilă suficientă și sprijin din partea autorităților locale și a comunităților. Potrivit companiei, centrele de date vor susține servicii precum cele de căutare, Gmail și YouTube și vor folosi numai energie regenerabilă.
Instagram vrea să introducă funcția de cumpărături
Șeful serviciului online Instagram, Adam Mosseri, a informat că platforma vrea să introducă noi funcții pentru cumpărături, precum achiziționarea produselor fără a părăsi aplicația și adăugarea unui "coș de cumpărături", relatează Financial Times. Acesta a declarat că scopul său este de a "conecta punctele" între cumpărători, vânzători și numărul uriaș de "influenceri" de pe platforma Instagram. Instagram a început recent să testeze noile funcții, la cererea utilizatorilor săi, brandurilor și influencilor populari, care au un număr mare de urmăritori. Oficialii estimează că acest lucru ar putea aduce câștiguri de până la 15 miliarde de dolari din reclame și promovări, aproape un sfert din totalul câștigat de Facebook. Mosseri a afirmat că funcția de cumpărături reprezintă un plan pe termen lung care va necesita dezvoltarea infrastructurii aplicației. Instagram trebuie să lucreze cu serviciile de plată din fiecare țară. Aspecte ale protecției cumpărătorilor și integrarea sistemelor de administrare a inventarelor vor fi de asemenea introduse.
ROCA devine acționar majoritar Electroplast
Platforma de investiții și management ROCA a anunțat, ieri, că a devenit cel mai mare acționar al Electroplast, un brand românesc cu o tradiție de peste 25 de ani, aflat în top 10 producători de cabluri și lider pe piața de cabluri electrice pentru infrastructura feroviară. Până la sfârșitul anului curent, ROCA își propune să obțină certificările necesare exportului în Germania și Austria, pentru 2020 fiind planificată expansiunea internațională în aceste piețe externe și nu doar. ”ROCA a preluat acțiunile Electroplast de la compania Italian Cable Company S.P.A., la rândul său producător important de cabluri de alimentare și fire electrice pentru aplicații industriale. Împreună cu acționarii fondatori Electroplast, ROCA a formulat deja, un cadru de colaborare între cele două entități”, se arată în comunicat. Pentru finalizare, tranzacția mai are nevoie doar de avizul Consiliului Concurenței. În 2018, Electroplast a avut o cifră de afaceri de peste 82 de milioane de lei, estimările pentru 2019 fiind de depășire a sumei de 90 de milioane de lei.
