MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Programul PSD modificat într-o săptămână : Nu se desființează pilonul II de pensii, salariul minim, 1.550 de lei
Premierul Mihai Tudose a reiterat că statul nu va naționaliza pilonul II de pensii, în ciuda anunțului făcut de ministrul de Finanțe n nici salariul minim nu va crește la 2.000 de lei din 2018, așa cum arată al doilea program de guvernare al PSD
Premierul Mihai Tudose a afirmat ieri, la Parlament, că nu se desființează pilonul II de pensii, dar este necesară o analiză a gestionării acestor bani, pentru a vedea unde sunt investiți și cât costă administrarea fondurilor. „Nu se desființează pilonul II de pensii. Ceea ce știu că face doamna ministru este o analiză asupra gestionării acestor bani, fiindcă tot a ieșit în discuție acest pilon II. Vedem, el este gestionat într-un fel, să vadă Guvernul, să vadă doamna ministru și noi toți apoi cum este gestionat acest fond: ce se întâmplă cu acei bani, unde sunt investiți, cât costă gestionarea acelor bani. Rezultatele vor fi făcute publice”, a afirmat Mihai Tudose.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat duminică, la România TV, că a solicitat Autorității de Supraveghere Financiară date despre pilonul II de pensie, pentru a vedea cum se calculează pensiile și care este diferența între sumele pe care le primesc pensionarii care cotizează și la stat. Ministrul a ținut să precizeze că nu este vorba despre naționalizarea sau desființarea pilonului II. „Am cerut ASF date despre pilonul II de pensii, nu aș vrea să se sperie absolut nimeni, nu este vorba nici de naționalizare, nici de desființare, dar vrem să știm care a fost formula de calcul și vrem să facem o comparație între cei care au cotizat practic cu aceeași sumă la sistemul de stat și cu aceeași sumă la pilonul II de pensie, să vedem dacă și pensia care le este calculată va fi similară cu ceea ce oferă statul. Dacă este în plus, este chiar foarte bine, dacă este în minus, o să vedem toate datele. Cert e că va trebui să le prezentăm cu siguranță și celor care beneficiază de acest sistem de pensie, este vorba de cei care în 2010 aveau sub vârsta de 35 de ani și care au fost obligați de stat să cotizeze la alte piloane de pensie”, a afirmat Olguța Vasilescu.
Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a precizat, în 29 iunie, într-un comunicat transmis de PSD că nu a declarat că va susține desființarea Pilonului ll, ci doar a răspuns unei întrebări care "probabil, a fost interpretată greșit". El susține că nici nu ar fi putut face o astfel de previziune și spune că regretă "confuzia creată". Anterior, Ionuț Mișa, a declarat că Pilonul II de pensii, care administrează active de aproape 40 de miliarde lei, va fi desființat, banii vor fi returnați contribuabililor, iar aceștia vor trebui să aleagă între Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat. Mișa nu consideră că această măsură este o naționalizare a pensiilor private.
"Acea cifră de 2.000 care sperie, nu?"
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, că salariul minim va crește la 1.550 lei în 2018, deși noul program de guvernare depus în Parlament odată cu instalarea Guvernului Tudose prevede suma de 2.000 lei. Dragnea a spus însă că această sumă, de 2.000 lei, a fost "rostogolită greșit în spațiul public". "Această valoare nu va fi impusă de Guvern, salariul minim de 2.000 de lei. Probabil, dintr-o greșeală, s-a tot rostogolit asta în spațiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor, 1.650, 1.750. La anul, poate printr-o nouă prezentare a sistemului de impozitare, salariul brut să fie egal cu cheltuiala totală a angajatorului, dar salariul minim, așa cum îl știe toată lumea, va crește cu 100 de lei", a spus Liviu Dragnea. Și premierul Mihai Tudose a fost întrebat despre salariul de guvernare, însă le-a răspuns nervos jurnaliștilor: "Sunteți incredibili. La ce vă referiți? La acea cifră de 2.000 care sperie, nu? La aia vă referiți? Că toată lumea vă explică și puneți aceleași întrebări încontinuu. Absolut încontinuu". Tudose nu a dat însă explicații cu privire la aceste discrepanțe.
Potrivit noului program de guvernare, depus în Parlament odată cu instalarea Guvernului Tudose, salariul minim ar trebui să ajungă la 2.000 lei în 2017. "Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020", potrivit documentului. Suma de 1.450 lei pentru 2017 era însă prevăzută în vechiul program de guvernare, cel asumat în campania electorală și aplicat până în iunie de Sorin Grindeanu.
Deficitul comercial al României a ajuns la 4,4 miliarde de euro în 2017
Exporturile de mărfuri românești au avansat în luna mai cu 19,3%, până la 5,58 miliarde euro, ritm peste cel al importurilor, dar deficitul comercial a continuat să crească, arată datele preliminare publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile au avansat în mai cu 18% față de aceeași lună a anului trecut, la 6,68 miliarde euro. În urma acestei evoluții, deficitul comercial al României a fost în mai de 1,1 miliarde euro, în creștere cu 12,8% față de nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.
Deficitul comercial la cinci luni a fost de 4,47 miliarde euro, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ritmul este mai scăzut față de cel din primele patru luni, de 20,3%.
România a exportat, în primele cinci luni, mărfuri în valoare de 19,6 miliarde euro în Uniunea Europeană, adică 75,7% din total, și a importat de 23 miliarde euro din celelalte 27 de state membre ale UE, 76% din totalul importurilor. În comerțul cu statele din afara UE, România a rămas pe deficit în perioada ianuarie-mai: exporturile în afara UE au fost de 6,26 miliarde euro, fiind depășite de importuri, care au avut o valoare de 7,27 miliarde euro. Mașinile și echipamentele de transport au avut cele mai mari ponderi în comerțul exterior în primele patru luni din acest an, cu 47,9% la export și 36,9% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 33,7% la export și 30,7% la import. Produsele agroalimentare, băuturile și tutunul au reprezentat 7% din exporturi și 9% din importuri, în timp ce produsele chimice au acoperit 4,6% din exporturi și 13,4% din importuri.
În 2016, exporturile au crescut cu 5,1% față de anul anterior, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro.
Deficitul comercial din 2016 a fost de 9,96 miliarde euro, mai mare cu 19% față de 2015.
Shell va cheltui anual 1 miliard de dolari în domeniul energiei nepoluante
Royal Dutch Shell va cheltui anual până la 1 miliard de dolari pentru divizia New Energy, odată cu accelerarea tranziției către energia regenerabilă și mașinile electrice. ”În unele zone ale lumii începem să vedem că automobilele electrice încep să fie acceptate de către consumatori, în timp ce costul energiei veoliene și solare scade rapid. Toate acestea sunt vești bune pentru lume și trebuie accelerate”, a afirmat directorul general al Shell, Ben Van Beurden, la Istanbul. Shell vede oportunități în domeniul hidrogenului, gazelor naturale lichefiate și biocarburanților de generație nouă pentru transporturile aeriene și navale, domenii în care bateriile nu sunt adecvate.
Natura intermitentă a energiei eoliene și solare înseamnă că centralele pe gaze naturale vor avea un rol pe termen lung, a mai spus Van Beurden la World Petroleum Congress, care a reunit miniștii și directori ai celor mai mari producători de petrol din lume.
Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, și directorul general al Saudi Arabian Oil, Amir Nasser, au spus că petrolul și gazele vot domina piața energiei în următoarele decenii, dar Van Beurden a subliniat potențialul pentru unele state aflate în dezvoltare rapidă de a trece direct la un mix de energie mai curată.
Românii au făcut peste 282.000 de tranzacții imobiliare în primul semestru
Numărul de tranzacții imobiliare înregistrate în România a ajuns la 282.810 de vânzări în primele șase luni ale acestui an, în scădere cu 37,9% față de aceeși perioadă din 2016, arată datele transmise ieri de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În primul semestru din 2016, numărul de tranzacții imobiliare din România a fost de 456.070. „Aplicația care gestionează sistemul integrat de cadastru și carte funciară a fost îmbunătățită la finalul anului 2016. Astfel, în prezent, rapoartele generate de aplicația informatică sunt prezentate detaliat - de exemplu, până în 2016, numărul tranzacțiilor cuprindea orice schimbare a dreptului de proprietate: vânzare, donație, executare silită etc., în timp ce, din 2017, a fost păstrată definiția de tranzacție doar pentru operațiunile de larg interes, respectiv cele de vânzare-cumpărare”, se arată în comunicatul ANCPI.
Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele șase luni ale anului 2017, în București (33.373), Cluj (19.072) și Ilfov (15.732).
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj (1.869), Gorj (2.142) și Caraș-Severin (2.056). În luna iunie, cele mai multe imobile au fost vândute în București (6.700). Numărul ipotecilor a fost de 112.226 în primul semestru, cele mai multe fiind înregistrate în București (22.363), Ilfov (7.676) și Cluj (7.219). Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în primele șase luni ale acestui an sunt Timiș (4.283), Dolj (3.605) și Arad (3.237).
Brexitul va scumpi breakfast-ul tradițional britanic
Costul legendarului mic dejun tradițional britanic ar putea crește cu 13% în urma Brexit-ului, putând fi un exemplu perfect pentru cum va scumpi viața britanicilor ieșirea din Uniunea Europeană, relatează Bloomberg.
Politicieni precum premierul scoțian Nicola Sturgeon și liderul Partidului Laburist Jeremy Corbyn, au confundat uneori Brexit-ul cu breakfast-ul, dar ar putea să fie vorba despre mai mult decât despre o greșeală fonetică.
Până la urmă, este vorba despre ceea ce înseamnă pentru oameni ieșirea Marii Britanii din UE, servită pe o farfurie, potrivit unei analize făcută de compania de consultanță KPMG. Britanicii ar putea vedea cum prețul unui mic dejun tradițional englezesc, care conține ingrediente cum ar fi bacon, cârnați, suc de portocale, fasole și ciuperci, ar putea crește cu 13%. Taxele vamale ar putea mări costul importurilor pentru multe ingrediente ale breakfast-ului, potrivit regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, dacă Marea Britanie va ieși din UE fără un acord de liber-schimb sau un acord tranzitoriu. Premierul Theresa May are timp până în martie 2019 să încheie un acord cu liderii europeni, iar discuțiile se prefigurează dificile, negociatorul șef al UE, Michel Barnier, avertizând săptămâna trecută că nu va fi posibilă o relație comercială ”fără fricțiuni”. Cele mai mari creșteri de prețuri ar putea avea loc în cazul sucului de portocale și uleiului de măsline din Spania și Italia, de 34%, respectiv de 30%, potrivit KPMG.
Declinul demografic din România s-a redus în luna mai
Populația României a continuat scăderea din cauze demografice, însă declinul s-a atenuat în luna mai, când s-au pierdut 4.671 locuitori, cu 19,4% mai puțini decât în a cincea lună a anului trecut, ca urmare a creșterii natalității, arată datele publicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). Spre comparație, în mai 2016, sporul natural negativ a fost de 5.797 persoane.
În luna mai 2017 s-au născut 16.053 copii, cu 604 (3,9%) mai mulți comparativ cu mai 2016, și au decedat 20.724 persoane, în scădere cu 522 (2,5%) față de a cincea lună a anului trecut. Cumulat, în primele cinci luni din acest an s-au născut 71.669 copii, în scădere cu 9,1% față de perioada ianuarie-mai 2016, și au decedat 115.533 persoane, în urcare cu 4,4%, astfel că sporul natural negativ a fost de 43.864 persoane, în creștere cu 37,7% față de perioada similară a anului trecut.
Exporturile Germaniei au atins un nivel record în luna mai
Exporturile Germaniei au urcat la un nivel record în luna mai, reflectând redresarea cererii la nivel mondial, care a avut loc de la începutul acestui an, transmite MarketWatch. Germania a consemnat în luna mai o creștere de 1,4% a exporturilor totale de bunuri față de aprilie, la 107,9 miliarde de euro, marcând a cincea lună de creșteri consecutive, potrivit datelor publicate ieri de Biroul Federal de Statistică. Datele sunt ajustate la fluctuațiile sezoniere și la efectele de calendar. Față de intervalul similar al anului 2016, exporturile au avansat cu 14,1%, în termeni neajustați, susținute de cererea puternică provenită din afara Uniunii Europene.
Importurile germane de bunuri au fost și ele solide în luna mai, cu o creștere de 1,2% față de aprilie, la un nivel record de 87,6 miliarde de euro, în termeni ajustați. Față de mai 2016, importurile au urcat cu 16,2%, în termeni neajustați.
Surplusul comercial ajustat al Germaniei a crescut în luna mai la 20,3 miliarde de euro, de la 19,8 miliarde de euro în aprilie. Analiștii intervievați de Reuters anticipau un excedent comercial de 20,1 miliarde de euro.
Producția internă de lapte a crescut în primele cinci luni cu 2,7%
Producătorii români de lapte au livrat, în primele cinci luni ale acestui an, cu 2,7% mai mult lapte comparativ cu aceeași perioadă din 2016, în timp ce importurile au avansat cu 8,3%, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). În mai, producătorii români au livrat 98.039 tone de lapte, cu 5,7% mai mult decât în mai 2016, iar importurile au ajuns la 8.050 tone, în scădere cu 3,5% față de luna mai 2016.
Producția de lapte a ajuns în primele cinci luni la 406.864 tone, cu 2,7% mai mult decât în primele cinci luni din 2016. Importurile au avansat cu 8,3%, până la 56.047 tone. Creșteri ale producției în primele cinci luni din 2017, față de aceeași perioadă din 2016, au fost înregistrate la: unt cu 570 tone (^12%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 5.061 tone (^6,2%) și lapte de consum cu 3.113 tone (^2,6%). Producția a scăzut la smântână de consum cu 2.292 tone (-7,9%) și la brânzeturi cu 631 tone (-1,6%)
Aramco va investi peste 300 de miliarde de dolari în producția și exploarea de petrol
Grupul saudit Aramco va investi în următorii 10 ani peste 300 de miliarde de dolari pentru menținerea capacității de producție și explorare a petrolului și gazelor naturale, a declarat ieri directorul general Amin Nasser.
Perspectivele aprovizionării cu petrol sunt tot mai îngrijorătoare, în actuala perioadă de declin a industriei fiind pierdute investiții de circa 1.000 de miliarde de dolari, în timp ce numărul zăcămintelor descoperite a scăzut, a afirmat Nasser la o conferință din Istanbul. Unele estimări sugerează că este necesară o producție suplimentară de cel puțin 20 de milioane de barili pe zi în următorii cinci ani, pentru a compensa creșterea cererii de țiței și declinul natural al livrărilor de la exploatările actuale, a spus Nasser.
”Se pare că are loc o creștere a opiniei că lumea poate să renunțe în mod prematur la sursele de energie dovedite, cum sunt petrolul și gazele, în baza convingerii greșite să alternativele pot fi adoptate rapid. Industria petrolului va fi în centrul energiei globale ani de zile, iar tranziția la utilizarea alternativelor va fi lungă și complexă”, a arătat șeful Aramco.
Grupul saudit, cel mai mare exportator de petrol din lume, a crescut producția la un nivel record în 2016, înainte ca OPEC și alte state producătoare să decidă reducerea livrărilor pentru a echilibra oferta cu cererea.
Cotația petrolului Brent a scăzut în acest an cu 19%, iar ieri a scăzut cu circa 45 de cenți, la 46,26 dolari pe baril.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
