MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 14%, la 1,8 miliarde de lei
Investiţii de 3,7 miliarde de lei pentru proiecte strategice, printre care şi Neptun Deep
Profitul net al OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi şi carburanţi din România, a scăzut, în primele şase luni din 2026, cu 14%, la 1,8 miliarde de lei, fiind afectat de rezultatul financiar care reflectă, în principal, venituri nete mai reduse din dobânzi şi de taxa de solidaritate în Explorare şi Producţie în T2/2026. În acelaşi timp, rezultatul din exploatare, excluzând elementele speciale a fost de 3 miliarde lei, în creştere cu 21%, într-un mediu de piaţă cu preţuri ridicate ale mărfurilor; rezultatul fiind susţinut de contribuţiile mai mari din G&E şi R&M, a anunţat, vineri, compania. "Prima jumătate a anului a fost marcată de o volatilitate semnificativă a preţurilor mărfurilor, acestea atingând niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu şi al îngrijorărilor legate de întreruperile în aprovizionare. În acest context, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale s-a ridicat la 3 miliarde lei, în timp ce profitul net a scăzut la 1,8 miliarde lei, reflectând impactul unui rezultat financiar negativ şi al impozitului de solidaritate. În acelaşi timp, contribuţia noastră la bugetul de stat a crescut la 10 miliarde de lei", a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. Compania a investit 3,7 miliarde de lei în primele şase luni, atât pentru proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF/HVO şi proiectele de energie din surse regenerabile, cât şi pentru investiţii semnificative în activitatea noastră tradiţională de explorare şi producţie. "Prin operaţiunile noastre, am asigurat aprovizionarea neîntreruptă cu energie a clienţilor noştri, menţinând în acelaşi timp un ritm susţinut de progres în procesul nostru de transformare. Asigurarea unei aprovizionări fiabile cu energie rămâne o prioritate în contextul perturbărilor actuale de pe piaţă. Pentru 2026, planificăm investiţii de 9 miliarde de lei pentru a susţine şi a contribui la creşterea capacităţii de producţie de energie a României", precizează Christina Verchere. Pe zona de explorare şi producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1.548 milioane lei, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, efectul pozitiv al preţurilor mai mari la ţiţei şi gaze naturale şi al volumelor mai mari de vânzări de gaze naturale, fiind contrabalansat în mare parte de impozitarea mai ridicată în E& P şi de volumele mai mici de vânzări de ţiţei. De asemenea, producţia a fost relativ stabilă la 103 bep/zi, datorită contribuţiei reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi şi a impactului mai mic din activităţile de mentenanţă, care au compensat parţial declinul natural. Costul unitar de producţie a fost de 18,4 USD/bep, în creştere cu 4%, în principal ca urmare a efectului nefavorabil al cursului de schimb valutar şi a volumelor mai mici disponibile pentru vânzare, informează compania. Legat de rafinare şi marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 1.253 milioane lei, cu 33% mai mare faţă de 1-6/25, susţinut de volume mai mari de vânzări şi de gradul mai mare de utilizare a rafinăriei, parţial compensate de impactul negativ al intervenţiei temporare de reglementare.
Parcul de autoturisme din aproape toate ţările UE a crescut în ultimii 5 ani
l România a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani - 39,1%
Între sfârşitul anului 2024 şi sfârşitul anului 2025, numărul autoturismelor electrice pe baterii înmatriculate a crescut cu 31,5%, ajungând la aproape 7,6 milioane de vehicule la nivelul UE, arată un raport publicat, vineri, de Eurostat. Luxembourg a raportat cea mai mare rată de maşini noi, cu o vechime e cel mult doi ani, în timp ce România are aproape 40% dintre vehicule mai vechi de 20 de ani. În perioada de cinci ani cuprinsă între decembrie 2020 şi decembrie 2025, s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de autoturisme înmatriculate în mai multe ţări din UE, cea mai mare creştere din această perioadă fiind consemnată în România (21%). În întreaga UE, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi în UE în 2025, situându-se încă mult în urma autoturismelor pe benzină (65,7%). ”În ansamblu, parcul de autoturisme din aproape toate ţările UE a crescut în ultimii 5 ani, depăşind un total de 260 de milioane de autoturisme la nivelul UE. Cel mai mare număr de autoturisme la 1.000 de locuitori a fost înregistrat în Italia (709), urmată de Cipru şi Luxemburg”, anunţă, vineri, Eurostat. În 2025, Luxemburg a înregistrat cea mai mare pondere a vehiculelor noi (19,8%), în timp ce România a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani (39,1%), fiind urmată de Finlanda şi Polonia. Potrivit statisticienilor europeni, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi în UE în 2025, situându-se încă mult în urma autoturismelor pe benzină (65,7%). Ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi în totalul autoturismelor nou înmatriculate este sub 20% în 16 ţări din UE. ”Cu toate acestea, în 2025, numărul autoturismelor electrice alimentate exclusiv prin baterii din UE a ajuns la aproape 7,6 milioane, cifră de aproximativ 151 de ori mai mare decât în 2013 şi de circa 7 ori mai mare decât în 2020”, precizează Eurostat. Preferinţele consumatorilor privind tipul de propulsie al unui autoturism nou – benzină, motorină sau combustibil alternativ – variază de la o ţară UE la alta şi sunt influenţate semnificativ de stimulentele naţionale şi de reglementările fiscale. Dintre cele 27 de ţări ale UE, autoturismele cu propulsie alternativă au reprezentat categoria dominantă doar în Danemarca (67,8%). În toate celelalte state, benzina (inclusiv în cazul modelelor hibride) rămâne principala sursă de energie pentru propulsie. În 15 ţări UE, numărul autoturismelor noi cu propulsie alternativă l-a depăşit pe cel al autoturismelor diesel (inclusiv hibride): Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Austria, Portugalia, România, Finlanda şi Suedia. În 2025, cele mai mari ponderi ale autoturismelor noi înmatriculate echipate cu motoare pe benzină (inclusiv hibride) au fost înregistrate în Grecia (85,6%), Bulgaria (84,4%), Cipru (84,2%), Estonia (80,1%), Croaţia (78,0%), Letonia (77,1%) şi Lituania (76,8%). Toate celelalte ţări din UE au înregistrat ponderi de cel puţin 55%, cu excepţia Danemarcei (26,4%).
Peste 60% dintre angajaţii din România spun că locul actual de muncă le oferă stabilitate
Peste 60% dintre angajaţii din România declară că locul actual de muncă le oferă în principal stabilitate, fără suficiente oportunităţi de evoluţie, sau chiar îi ţine pe loc. Doar 14% se simt pe deplin siguri la job şi au încredere în perspectivele lor profesionale, iar jumătate se consideră relativ siguri, însă urmăresc cu atenţie schimbările din companie şi din piaţă, potrivit unui sondaj realizat de dezvoltatorul imobiliar Genesis Property. În acelaşi timp, numai aproximativ 13% din angajaţi spun că se află într-o perioadă clară de creştere şi dezvoltare, semn că pentru mulţi prioritatea momentului constituie mai degrabă menţinerea relevanţei profesionale şi mai puţin accelerarea carierei. Siguranţa profesională nu mai este construită exclusiv în jurul stabilităţii unui loc de muncă, ci tot mai mult în jurul capacităţii oamenilor de a învăţa, de a se adapta şi de a rămâne relevanţi într-o economie remodelată de inteligenţa artificială, se arată în sondajul realizat de Genesis Property pe un eşantion de 1.026 de respondenţi la nivel national. Peste 60% dintre angajaţi spun că rolul actual le oferă în principal stabilitate, fără suficiente oportunităţi de evoluţie, sau chiar îi ţine pe loc. În acelaşi timp, doar 14% se simt pe deplin siguri la job şi au încredere în perspectivele lor profesionale, în timp ce jumătate se consideră relativ siguri, dar urmăresc atent schimbările din companie şi din piaţă, susţin realizatorii sondajului. Această combinaţie dintre stabilitate şi nevoia de adaptare se reflectă şi în modul în care angajaţii îşi descriu parcursul profesional actual. Aproape 47% spun că se află într-o etapă fără schimbări majore, iar peste 21% sunt concentraţi pe învăţare şi adaptare pentru a ţine pasul cu transformările din piaţă. Doar aproximativ 13% se consideră într-o perioadă clară de creştere şi dezvoltare, ceea ce arată că, pentru mulţi, prioritatea momentului este menţinerea relevanţei profesionale, nu accelerarea carierei, după cum se menţionează în document. „Presiunile economice, transformarea rolurilor şi avansul inteligenţei artificiale îi determină pe angajaţi să caute mai mult decât continuitate: oportunităţi reale de învăţare, adaptare şi evoluţie. În acest context, organizaţiile trebuie să creeze medii care nu doar susţin performanţa de astăzi, ci îi pregătesc pe oameni pentru ceea ce urmează. Biroul poate deveni o parte importantă a acestui proces, un spaţiu pentru colaborare, schimb de idei, învăţare şi dezvoltare profesională, capabil să susţină transformarea oamenilor şi rezilienţa companiilor”, spune Teodor Stoica, HR Manager, Genesis Property.
Economia SUA a încetinit în trimestrul al doilea, iar inflaţia rămâne peste ţintă
Economia Statelor Unite a înregistrat o creştere anualizată de 1,5% în trimestrul al doilea din 2026, sub aşteptările analiştilor, în timp ce inflaţia de bază a rămas la 3,3% în luna iunie, cu mult peste ţinta de 2% a Rezervei Federale, potrivit datelor publicate joi de Departamentul Comerţului, transmite CNBC. Economiştii consultaţi de Dow Jones estimau o creştere de 1,8%, după avansul de 2,1% din primul trimestru. Deşi ritmul de creştere al PIB-ului a fost mai slab decât se anticipa, principalele componente ale economiei au rămas solide. Cheltuielile de consum au crescut cu 2,1%, după un avans de doar 0,4% în primul trimestru, iar indicatorul care măsoară cererea internă privată finală a urcat cu 3,9%. Evoluţia PIB a fost afectată în principal de scăderea stocurilor, cu 0,7%, şi de reducerea cheltuielilor guvernului federal, cu 0,3%. În acelaşi timp, investiţiile private au crescut cu 0,5%, exporturile au avansat cu 0,5%, iar importurile au scăzut cu 1,5%. Indicele PCE, indicatorul preferat al Rezervei Federale pentru măsurarea inflaţiei, a scăzut cu 0,1% în luna iunie, însă rata anuală a rămas la 3,7%. Excluzând alimentele şi energia, inflaţia de bază (core PCE) a crescut cu 0,1% faţă de luna precedentă, iar rata anuală s-a menţinut la 3,3%, în linie cu estimările analiştilor. Datele vin la o zi după ce Rezerva Federală a decis să menţină dobânda de politică monetară în intervalul 3,5%-3,75%, în condiţiile în care inflaţia continuă să reprezinte principala preocupare a băncii centrale. Cheltuielile personale au crescut cu 0,3% în iunie, în timp ce veniturile populaţiei au avansat cu doar 0,2%, sub estimările pieţei. În aceste condiţii, rata economisirii a coborât la 2,7%, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, ceea ce sugerează că tot mai mulţi consumatori îşi folosesc economiile pentru a-şi susţine cheltuielile.
Ponderea firmelor inovatoare în total întreprinderi, salt modest
Ponderea întreprinderilor inovatoare din totalul de 26.572 întreprinderi a fost de 9,3%, crescând cu 0,5 puncte procentuale (pp) în perioada 2022-2024, față de anii 2020-2022, datele fiind definitive, informează vineri Institutul Național de Statistică (INS). În perioada menționată un număr de 2.472 întreprinderi au desfășurat activități inovatoare, din care 2.387 sunt inovatori de succes, implementând cel puțin o inovație de produs și/sau proces de afaceri. Potrivit datelor INS, întreprinderile inovatoare generează aproximativ un sfert din cifra de afaceri totală a întreprinderilor, deși reprezintă puțin peste 9% din mediul de afaceri, iar aproximativ unul din cinci salariați și-a desfășurat activitatea într-o întreprindere inovatoare. Unul dintre principalii indicatori, ce caracterizează activitatea inovatoare, este raportul dintre întreprinderile inovatoare și numărul total de întreprinderi din populația statistică. Pentru perioada 2022-2024, calculul acestui indicator ne arată că ponderea întreprinderilor inovatoare a fost de 9,3%, iar a întreprinderilor non-inovatoare de 90,7%. Din totalul întreprinderilor, 4% au introdus sau implementat numai produse noi sau îmbunătățite semnificativ, în timp ce 2% dintre acestea au implementat numai procese de afaceri noi sau îmbunătățite semnificativ. Ponderea întreprinderilor care au avut atât inovații de produse cât și inovații de procese de afaceri a fost de 3%. În funcție de clasificarea întreprinderilor inovatoare, după fiecare tip de inovație, din total întreprinderi, 6,9% au fost întreprinderi cu cel puțin o inovație de produs și 5% întreprinderi cu cel puțin o inovație de procese de afaceri. Pe activități economice, întreprinderile din sectorul serviciilor au fost mai inovatoare, având o pondere de 9,5% în total întreprinderi din servicii, iar cele din sectorul industriei au reprezentat 9% din total întreprinderi din industrie. În activitățile economice ale sectorului industriei, industria prelucrătoare deține o pondere de 89,8% a întreprinderilor inovatoare, în totalul întreprinderilor din acest sector, restul activităților având ponderi mult mai mici: distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare 5,9%, industria extractivă 3,0% și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 1,3%.
Franţa vinde o parte din participaţia deţinută la Orange
Statul francez intenţionează să vândă o parte din participaţia deţinută la Orange, cel mai mare operator de telecomunicaţii din ţară, printr-o ofertă secundară accelerată de acţiuni, tranzacţie care ar putea aduce aproximativ 1,1 miliarde de euro, au declarat pentru Reuters două surse apropiate dosarului. Agenţia franceză pentru participaţiile statului (APE) şi banca publică de investiţii Bpifrance, care deţin împreună cea mai mare participaţie în Orange, intenţionează să vândă 66,5 milioane de acţiuni. În urma tranzacţiei, participaţia cumulată a statului francez ar urma să scadă de la aproximativ 23% la 20,4%. Potrivit unei fişe de prezentare a tranzacţiei consultate de Reuters, oferta este realizată printr-un proces accelerat de constituire a registrului de ordine (accelerated bookbuild), iar investitorii care oferă un preţ sub 16,57 euro pe acţiune riscă să nu primească titluri. Documentul nu identifică vânzătorul, iar finalizarea tranzacţiei este aşteptată în cursul serii de joi. Orange şi APE au refuzat să comenteze informaţiile, iar Bpifrance nu a răspuns solicitărilor Reuters.
Ferrari îşi majorează estimările pentru 2026
Ferrari şi-a îmbunătăţit estimările financiare pentru 2026 după ce a raportat rezultate peste aşteptările analiştilor în trimestrul al doilea, susţinute de cererea puternică pentru automobilele sale şi de creşterea veniturilor din personalizarea modelelor, transmite CNBC. Constructorul italian de automobile sport a raportat un venit de 1,94 miliarde de euro, peste estimarea de 1,88 miliarde de euro, în timp ce profitul ajustat pe acţiune s-a ridicat la 2,62 euro, comparativ cu aşteptările de 2,50 euro. Ferrari estimează acum venituri de aproximativ 7,6 miliarde de euro în 2026, faţă de prognoza anterioară de 7,5 miliarde de euro. Totodată, compania şi-a majorat estimarea privind profitul ajustat la cel puţin 2,97 miliarde de euro, echivalentul unui câştig ajustat de 9,68 euro pe acţiune, faţă de prognoza anterioară de 2,93 miliarde de euro şi 9,45 euro pe acţiune. Constructorul anticipează, de asemenea, îmbunătăţiri uşoare ale fluxului de numerar liber industrial şi ale profitului operaţional.
Profitul Shell s-a dublat în trimestrul al doilea
Shell a raportat un profit net ajustat de 9,84 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, de peste două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi peste estimările analiştilor, beneficiind de creşterea preţurilor la energie şi de volatilitatea pieţelor în timpul conflictului dintre SUA, Israel şi Iran, transmite Reuters. Rezultatul este al doilea cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei, fiind depăşit doar de cel înregistrat în trimestrul al doilea din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Analiştii estimau un profit ajustat de 8,92 miliarde de dolari, comparativ cu 4,26 miliarde de dolari în urmă cu un an. Creşterea preţurilor petrolului şi gazelor, performanţa puternică a activităţilor de tranzacţionare cu gaze naturale lichefiate (GNL) şi petrol, precum şi îmbunătăţirea marjelor din divizia de produse chimice au compensat reducerea producţiei cauzată de întreruperile operaţiunilor din Qatar.
