MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Profitul net al BCR a urcat în primele nouă luni de două ori și jumătate
Câștigul instituției financiare a ajuns la 175,2 milioane de euro în perioada ianuarie-septembrie
BCR a înregistrat un profit net de 845,8 milioane de lei (175,2 milioane de euro) în primele nouă luni din acest an, de două ori și jumătate mai mare față de 348,8 milioane de lei (73,6 milioane de euro) în primele nouă luni din 2019, în timp ce venitul operațional a crescut cu 1%, la 2,618 miliarde lei. ”BCR a înregistrat un profit net de 845,8 milioane de lei (175,2 milioane de euro) în primele nouă luni din 2020, față de 348,8 milioane de lei (73,6 milioane de euro) în primele nouă luni din 2019 pe baza unui rezultat operațional mai mare și a unui avans semnificativ al creditelor noi, parțial compensate de costuri cu riscul mai mari. Profitul net din 2019 a fost afectat de constituirea unui provizion excepțional legat de activitatea BCR Banca pentru Locuințe în trimestrul al doilea din 2019”, arată raportul băncii. Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 6,6% până la 1,403 miliarde de lei (290,8 milioane de euro) în primele nouă luni din 2020, de la 1,317 miliarde de lei (278 milioane de euro) în primele nouă luni din 2019, pe fondul unor venituri operaționale mai mari și al unor cheltuieli operaționale mai reduse. Venitul net din dobânzi a crescut cu 5,7% până la 1,778 miliarde de lei (368,5 milioane de euro) în primele nouă luni din 2020, de la 1,683 miliarde de lei (355,2 milioane de euro) în primele nouă luni din 2019, favorizat de volume mai mari de credite atât pe segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate, parțial compensat de impactul din dobânzi mai scăzute pe piața monetară. Venitul net din comisioane a scăzut cu 13,3% până la 501,7 milioane de lei (103,9 milioane de euro) în primele nouă luni din 2020, de la 578,9 milioane de lei (122,2 milioane de euro) în perioada similară din 2019, determinat de un volum mai redus de comisioane din retrageri de numerar și de eliminarea comisionului de retragere de la alte ATM-uri decât cele ale BCR în aprilie și mai, ca măsură de sprijin în perioada stării de urgență. Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 2,2% până la 256,7 milioane de lei (53,2 milioane de euro) în primele nouă luni din 2020, de la 251,1 milioane de lei (53 milioane de euro) în primele nouă luni din 2019, în principal datorită unei activități de tranzacționare mai crescute. Venitul operațional a crescut cu 1,2% până la 2,618 miliarde de lei (542,5 milioane de euro) în primele nouă luni din 2020, de la 2,587 miliarde de lei (546 milioane de euro) în primele nouă luni din 2019, determinat de venitul net din dobânzi și venitul net din tranzacționare mai mari, parțial compensat de venitul net din comisioane mai mic. Cheltuielile administrative generale au înregistrat în primele nouă luni din 2020 valoarea de 1,214,8 miliarde de lei (251,7 milioane de euro), în scădere cu 4,3% în comparație cu 1,27 miliarde de lei (268 milioane de euro) în primele nouă luni din 2019, mai ales ca urmare a contribuției anuale mai mici la fondul de garantare a depozitelor în 2020 versus 2019 și a deprecierii mai scăzute, parțial compensate de cheltuieli cu personalul mai mari și de cheltuieli legate de noul sediu central în 2020. Astfel, raportul cost-venituri s-a îmbunătățit la 46,4% în primele 9 luni din 2020, față de 49,1% în primele nouă luni din 2019. “2020 a fost un an al schimbărilor rapide, al adaptării la ceea ce viitorul ar fi trebuit să aducă în câțiva ani. Anul acesta nu a fost prima furtună prin care a trecut BCR și nici nu este prima dată când am alergat un maraton în timp record. A fost însă o nouă provocare și sunt recunoscător clienților noștri și echipei noastre pentru contribuția și determinarea lor să reinventeze bankingul, într-un ritm alert și împreună. Ne sprijinim clienții, ascultându-i și învățând de la ei, cu soluții personalizate, educație financiară și antreprenorială. Totodată, am transformat platforma inteligentă George într-unul dintre cele mai complete și evolutive ecosisteme digital bancare, având la bază ceea ce definește evoluția industriei – experiența clientului”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Înnoptările înregistrate în hoteluri și pensiuni în primele nouă luni au scăzut cu 50%
u sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2020 au însumat 5,161 milioane
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primele nouă luni au însumat 5,161 milioane, în scădere cu 50,6% față de perioada similară din 2019, în timp ce înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au scăzut în această perioadă cu 49,5%, la 12,075 milioane, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul de sosiri, respectiv înnoptari nu include persoanele aflate în carantină, cazate în structurile turistice. Nomenclatorul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate, descărcată de pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri-Departamentul pentru turism, la data de 2 iulie 2020. Lista cuprindea 14.898 structuri, din care: au fost eliminate apartamentele și camerele de închiriat, care fac obiectul unei alte cercetari statistice (circa 4.205); 412 unități erau închise în momentul desfășurării cercetării statistice ca urmare a pandemiei, 1.776 unități erau în reparații capitale și 982 nu au completat chestionarul din alte cauze. ”Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2020 au însumat 5,161 milioane, în scădere cu 50,6% față de perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2019. Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 92,4%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 7,6%. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (77,8% din total turiști străini), iar dintre aceștia 74,3% au fost din țările aparținând Uniunii Europene”, arată datele INS. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele nouă luni au însumat 12,075 milioane, în scădere cu 49,5% față de cele din perioada similară din 2019. Din numărul total de înnoptări, în primele nouă luni înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 92,9%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 7,1%. În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (76,4% din total turiști străini), iar dintre aceștia 73,5% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Durata medie a șederii în primele nouă luni a fost 2,4 zile la turiștii români și de 2,2 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada ianuarie-septembrie a fost de 25,9% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 9,5 puncte procentuale față de perioada similară din 2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada ianuarie-septembrie 2020 s-au înregistrat la bungalouri (32,8%), hoteluri (30,1%), spații de cazare pe nave (29,3%), casuțe turistice (25,3%), campinguri (24,7%), vile turistice (24,4%), popasuri turistice (20,2%), pensiuni agroturistice (19,1%) și hosteluri (18,7%). Pe județe, în perioada ianuarie-septembrie 2020, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Constanța (975.400), Brașov (533.700), Municipiul București (452.300), Prahova (236.300), Bihor (217.500), Sibiu (214.600), Mureș (200.800), Cluj (199.600), Vâlcea (193.300) și Suceava (187.800) iar înnoptările turiștilor au înregistrat valori mai mari în: Constanța (3,414 milioane), Brașov (1,072 milioane), Municipiul București (790.500), Bihor (594.300), Vâlcea (568.800), Prahova (512.600), Mureș (407.500), Suceava (397.800), Sibiu (363.600), Caraș Severin (358.100), Cluj (356.000) și Timiș (282.800).
Topul producătorilor de smartphone-uri în funcție de încrederea în brand
Counterpoint Research a publicat “Trust Rankings”, o ierarhie a brandurilor de smartphone-uri cu Android în funcție de încrederea pe care producătorii o reprezintă, ierarhie realizată prin analizarea mai multor criterii, inclusiv din zona de enterprise. Compania de analiză Counterpoint Research a realizat “Trust Rankings” analizând patru criterii importante pentru smartphone-uri: software-ul la zi, update-urile de securitate, calitatea construcției și capacitățile de business. Pe primul loc în topul în care se regăsesc 10 producători de smartphone-uri cu Android se află Nokia. Brandul celor de HMD punctează cel mai bine la mai multe categorii analizate. Toate dispozitivele Nokia analizate de Counterpoint Research, în număr de 20, sunt la zi cu update-urile de sistem și de securitate. Același lucru este valabil și pentru producătorul de pe locul 2, OnePlus, însă în cazul acestuia au fost analizate 7 dispozitive. Nokia are scor maxim și în ceea ce privește zona de enterprise, urmată tot de OnePlus, care a bifat 90% din aspectele urmărite la această categorie. Samsung, cel mai mare producător de smartphone-uri la nivel mondial, vine abia pe locul 3, cu un procent de 89% din dispozitive aflate la zi cu update-urile de sistem și de securitate. Ierarhia completă este următoarea: Nokia, OnePlus, Samsung, RealMe, Xiaomi, Huawei, Oppo, Lenovo, LG și Vivo. Counterpoint Research menționează că, pe fondul pandemiei, construcția și rezistența smartphone-urilor au devenit mai importante în evaluarea telefoanelor, în condițiile în care oamenii și le schimbă acum mai rar. Ciclul mediu de înlocuire a unui telefon a crescut la 30 de luni.
Ministrul Finanțelor anunță o nouă rectificare bugetară
Ministerul Finanțelor va pregăti rectificarea bugetară care ar putea fi gata în a doua săptămână a lunii noiembrie, a anunțat, luni, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, adăugând că a primit nevoile de finanțare pentru fiecare ordonator de credite în parte. "Urmează discuțiile despre rectificarea bugetară și cred că voi prezenta lucrurile în câteva zile. Avem execuția pentru luna octombrie. Pentru fiecare ordonator de credite în parte am primit nevoile de finanțare și vom pregăti rectificarea bugetară care cred că va fi gata în a doua săptămână a lunii noiembrie. Obiectivele sunt, bineînțeles, menținerea deficitului anunțat în luna august, cu tendința de consolidare pentru anul viitor. Veniturile la buget ne dau încredere că putem să facem acest lucru în această perioadă. Prioritățile au fost în acest an și rămân și în perioada următoare: sănătate, investiții, asigurarea independenței financiare a României. Acestea au fost prioritățile, de aici pornim și rectificarea bugetară și de aici pornesc toate scenariile pentru 2021 și până în 2024. Investițiile au continuat să crească și în luna octombrie. Ne menținem acea situație în care avem investițiile cele mai mari din ultimii 10 ani de zile, investiții mai mari decât au fost în tot anul 2016-2017 și cred că, în curând, o să avem și mai mari decât în 2018 tot anul", a menționat Florin Cîțu într-o declarație on-line. Ministrul Finanțelor a subliniat că revenirea economiei din trimestrul al treilea, o revenire în V, este scenariul de bază pentru toată lumea și pentru agențiile de rating. "Revenirea economiei este certă din trimestrul al treilea. Acel scenariu cu care am mers la început și v-am spus să aveți încredere cu revenirea economiei din trimestrul al treilea, o revenire în V este scenariul de bază pentru toată lumea și pentru agențiile de rating. Am spus de la început că suntem un guvern responsabil, că nu suntem un guvern populist și asta arată acest rating reconfirmat de cele două agenții de rating", a subliniat Florin Cîțu. Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade", recomandat pentru investiții, a anunțat Fitch într-un comunicat de presă.
Restructurarea ROMAERO a fost aprobată de ANAF
ROMAERO a obținut aprobarea ANAF pentru implementarea planului de restructurare prin Ordonanța Guvernului 6/2020, astfel că, pe lângă cei 50 de milioane de lei recuperați, statul român urmează să mai încaseze 77 milioane de lei pe parcursul implementării planului de restructurare din totalul datoriei istorice acumulate în ultimii zece ani. Potrivit unui comunicat al companiei CITR, banii au fost recuperați sub îndrumarea echipei CIT Restructuring, companie fondată de CITR, parte din Impetum Group. Totodată, aplicarea planului de restructurare creează posibilitatea demarării unui plan de investiții de peste 200 de milioane de lei, pregătit deja de ROMAERO cu ajutorul CIT Restructuring pentru următorii cinci ani. "Aceasta este cea mai mare sumă recuperată de stat până acum într-o astfel de procedură. ROMAERO devine astfel un exemplu de bune practici în salvarea prin mijloace de piață a unei companii de importanță strategică din sectorul de apărare. Aplicând restructurarea prin OG6 (Ordonanța Guvernului 6/2020, n.r.), ROMAERO a beneficiat de anularea a 50% din debitul principal, respectiv 100% din accesoriile acumulate de-a lungul timpului, ceea ce reprezintă o reducere a îndatorării cu peste 255 milioane de lei", se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, pentru prima oară în ultimii 12 ani, ROMAERO nu mai are nicio datorie scadentă față de bugetul stat, ceea ce înseamnă că va putea participa la toate licitațiile publice organizate de instituțiile publice românești, printre care și MapN. ROMAERO are acum cale liberă pentru a funcționa în parametri optimi și a avea fluxuri financiare continue pentru a putea fi competitivă în piață. Totodată, termenul pentru depunerea la ANAF a notificării intenției de restructurare a datoriilor bugetare în cadrul OG6 se prelungește până în 31 martie 2021.
Rezervele valutare au crescut până la 33,795 miliarde euro
Rezervele valutare la Banca Națională a României (BNR) au crescut cu 3,7% la sfârșitul lunii octombrie, față de 32,588 miliarde euro la 30 septembrie, arată datele publicate luni de banca centrală. ”La 31 octombrie 2020, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 33,795 miliarde euro, față de 32,588 miliarde euro la 30 septembrie 2020”, arată datele BNR. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 5,352 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2020 au fost de 39,147 miliarde euro, față de 37,954 miliarde euro la 30 septembrie 2020. ”În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: intrări de 2,763 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunea de obligațiuni pe piața internă în valoare nominală de 1,647 miliarde euro), alimentarea contului Comisiei Europene și altele; ieșiri de 1,556 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele”, arată datele BNR.
Huawei își va face fabrică de cipuri în Shanghai
Aflat în mare dificultate din cauza embargourilor americane, producătorul chinez Huawei a prezentat planuri pentru o fabrică care ar putea să-i garanteze autonomia în ceea ce privește dezvoltarea cipurilor. Huawei a anunțat că va construi o fabrică de cipuri în Shanghai prin care va dezvolta resurse pentru diviziile sale, inclusiv cea telecom, fără a folosi tehnologii americane. Fabrica va fi operată de Shanghai IC R&D Center, companie cu expertiză în domeniul cipurilor, susținută de autoritățile locale. Experții consideră că această fabrică va juca un rol crucial în supraviețuirea pe termen lung a Huawei, care nu are experiență în dezvoltarea cipurilor, bazându-se până acum pe ceea ce primea de la partenerii americani. În prima fază, viitoarea fabrică va experimenta cu cipuri pe 45 de nanometri. Aceste cipuri folosesc o tehnologie veche de 15 ani, aflată mult în urma celei actuale. În a doua fază, care ar trebui să înceapă până la finele anului viitor, se va trece la procesul pe 28 nanometrii, mai puțin vechi dar tot departe de nivelul actualul. Pe baza acestor cipuri, Huawei va putea dezvolta televizoare smart și alte dispozitive de IoT. În a treia etapă, care are ca țintă 2022, aici se vor produce cipuri pe 20 nanometri. Acestea pot fi folosite în cadrul echipamentelor telecom, acolo unde Huawei suferă cel mai tare din cauza sancțiunilor.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas luni la 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,17%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
