MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Prezența Hidroelectrica pe bursă va atrage în România resurse importante de bani
Este o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru BVB care își consolidează astfel intrarea în liga mare a burselor europene, arată Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri
Listarea Hidroelectrica este o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru Bursa de Valori București (BVB) care își consolidează astfel intrarea în liga mare a burselor europene, iar prezența Hidroelectrica pe bursă va atrage în România resurse importante de bani și jucători instituționali mari din toată lumea, a afirmat Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, AAF salută decizia istorică de listare a Hidroelectrica, prin vânzarea unui pachet de acțiuni deținute de Fondul Proprietatea (FP), o oportunitate pentru dezvoltarea accelerată a pieței de capital din România, dar și pentru investitorii de retail care vor să devină acționari ai celui mai mare producător de energie verde din România, cu acționar majoritar de stat. Începând de vineri, românii interesați să devină investitori la Hidroelectrica o pot face și prin intermediul fondurilor de investiții, unde nivelul investiției este sensibil mai mic decât limita minimă de 50 de acțiuni H2O stabilită în prospectul aprobat. Pachetul de acțiuni deținute de FP care a intrat la tranzacționare pe Bursa de la București este de 17,34%. "Listarea Hidroelectrica, "perla energiei românești" cum deja se spune, este deopotrivă un moment istoric, pentru sectorul energetic local, pentru piața de capital autohtonă, pentru investitorii români și, nu în ultimul rând, pentru România, în perspectivă. Această ofertă publică inițială este o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru BVB care își consolidează astfel intrarea în liga mare a burselor europene și suntem încrezători că prezența Hidroelectrica pe bursă va atrage în România resurse importante de bani și jucători instituționali mari din toată lumea", a declarat Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România. Potrivit acestuia, listarea Hidroelectrica este o oportunitate și pentru investitorii de retail din România, adică pentru micii investitori care vor să economisească inteligent pentru viitor. "Chiar dacă nu dispun de suma necesară pentru a achiziționa pachetul minim H2O, aceștia pot deveni investitori în Hidro prin intermediul fondurilor de investiții cu expunere pe piața locală de capital. Tot ce trebuie să facă cei interesați este să meargă la administratorii de fonduri de investiții sau la băncile care distribuie fonduri de investiții și să întrebe despre fondurile de investiții în acțiuni", a adăugat Horia Gustă. Hidroelectrica SA, principalul producător de energie electrică din Romania, a anunțat, vineri, aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și publicarea prospectului pentru oferta publică inițială derulată de către Fondul Proprietatea. Potrivit documentului, FP va vinde cel mult 78 milioane de acțiuni, echivalentul a 17,34% din producătorul și furnizorul de energie electrică cu capital majoritar de stat. Micii investitori pot subscrie la prețul de 112 lei/acțiune, în timp ce subscrierile investitorilor instituționali se pot face în intervalul 94 lei - 112 lei pe acțiune, pasul de preț fiind de 0,5 lei. Oferta se derulează în perioada 23 iunie - 7 iulie 2023. Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) este organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de plasament Colectiv (OPC) din România care reunește 23 de societăți de administrare a investițiilor (SAI) și administratori de fonduri de investiții alternative (AFIA), care administrează 92 de fonduri deschise de investiții (OPCVM) și 35 de fonduri de investiții alternative, Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare.
Companiile care investesc în securitatea lor cibernetică au șanse să-și crească afacerile
u așa relevă Raportul Accenture State of Cyber Resilience 2023
Companiile care își aliniază cu precizie programele de securitate cibernetică la obiectivele de afaceri au cu 18% mai multe șanse să își crească veniturile, cota de piață, precum și cu 26% mai multe șanse de a reduce costul incidentelor, relevă Raportul Accenture State of Cyber Resilience 2023, publicat recent. Conform cercetării, directorii operațiunilor de securitate cibernetică și conducerea executivă sunt de comun acord în ceea ce privește prioritatea activelor și operațiunilor care trebuie protejate și iau în considerare riscul de securitate cibernetică în mare măsură atunci când evaluează riscul general al companiei de top (65%), în comparație cu o organizație care nu pune accent pe programele de securitate cibernetică (11%). De asemenea, companiile care se află în fruntea eforturilor în domeniul securității cibernetice, botezate "transformatori cibernetici", în cadrul raportului Accenture, sunt mai predispuse să utilizeze furnizorii de servicii gestionate pentru a administra astfel de operațiuni (40%) față de alte companii (24%). În plus, 45% dintre organizațiile care fac eforturi pentru a se proteja din punct de vedere cibernetic au în plan să ia măsuri, precum încorporarea partenerilor din ecosistem sau din lanțul de aprovizionare în planul lor de răspuns la incidente. Sun acest procent se află companiile care nu pun accent pe aceste aspecte (37%). Totodată, la capitolul solicitării colaboratorilor să respecte standarde stricte de securitate cibernetică, ponderea este de 41% vs 29%. Potrivit sursei citate, "transformatorii cibernetici" sunt mult mai dispuși să se bazeze în mare măsură pe automatizare pentru propriile programe de securitate cibernetică (89%), față de 57% cât le revin restului companiilor. O altă concluzie a raportului de specialitate arată că 96% dintre respondenții ale căror organizații își automatizează substanțial securitatea cibernetică au declarat că automatizarea îi ajută să atenueze lipsa de talente în domeniul cibernetic, o provocare-cheie pentru orice companie care urmărește să obțină reziliență cibernetică. "Raportul evidențiază faptul că organizațiile care integrează trei acțiuni cheie de securitate cibernetică în eforturile lor de transformare digitală și aplică practici solide în întreaga organizație au șanse de aproape șase ori mai mari să experimenteze transformări digitale mai eficiente decât cele care nu fac ambele lucruri. Acțiunile de securitate cibernetică pe care organizațiile le pot implementa pentru a crește succesul și satisfacția transformărilor lor digitale sunt următoarele: solicitarea de controale de securitate cibernetică înainte de implementarea noilor produse și servicii, aplicarea securității cibernetice în mod progresiv, pe măsură ce se realizează fiecare etapă de transformare digitală, desemnarea unui reprezentant în domeniul securității cibernetice ca parte a echipei de transformare de bază, care să se ocupe de securitatea cibernetică în cadrul tuturor inițiativelor de transformare", se menționează în document.
Protecția Consumatorului demarează o serie de controale în piețe
Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) va demara în perioada următoare acțiuni de control pentru supravegherea pieței produselor alimentare și a unităților de alimentație publică, transmite directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, într-o postare pe Facebook. Directorul ANPC a făcut referire la unități fast-food, restaurant auto-servire, bufet tip expres, pizzerie, snack-bar, restaurante, terase, rotiserii, braserii, berării. "Se vor verifica, în principal, calitatea alimentelor (inclusiv a preparatelor culinare) și a băuturilor comercializate (existența documentelor de proveniență, verificarea directă a caracteristicilor organoleptice a alimentelor, respectiv, a mâncărurilor preparate existente la comercializare, încadrarea în data durabilității minimale, respectiv data limita de consum (termen de valabilitate), atât pentru alimentele comercializate ca atare, cât și pentru cele preparate (comercializarea lor în ziua în care au fost preparate).", a scris duminică Paul Anghel, pe pagina sa de socializare. De asemenea, comisarii ANPC vor verifica condițiile de expunere, prezentare și comercializare ale alimentelor, respectarea prevederilor legale la transportul și depozitarea produselor alimentare (respectarea condițiilor de temperatură impuse de actele normative în vigoare sau de producători, expunerea la comercializare). Totodată, el a menționat câteva sfaturi cu privire la cumpărarea produselor alimentare în perioadele cu temperaturi ridicate (caniculă). "Nu cumpărați produse alimentare din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare și nu vă poate elibera bonul cu care să justificați tranzacția comercială și, astfel, riscați să achiziționați un produs neconform sau chiar nesigur care poate să vă afecteze sănătatea", a scris notat Paul Anghel. Totodată, el recomandă cumpărătorilor să verifice cu atenție data durabilității minimale, data limită de consum a produselor (termen de valabilitate).
Producția de țiței a României a scăzut cu 3,4% în primele patru luni
România a produs, în primele patru luni din 2023, o cantitate de țiței de 940.000 tone echivalent petrol (tep), cu 33.500 tep (-3,4%) mai mică față de cea produsă în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de țiței s-au ridicat, în perioada ianuarie-aprilie 2023, la 2,734 milioane tep, fiind cu 118.400 tep (28,4%) peste cele consemnate în primele patru luni din 2022. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează, în ultima prognoză publicată privind echilibrul energetic, o producție de țiței pentru 2023 de 3,095 milioane tep (minus 2,3% față de 2022). Importurile sunt preconizate la 7,83 milioane tep (plus 6,5%).
Ministrul Finanțelor promite că va reforma sistemul fiscal
Responsabilitate fiscală și management eficient al datoriilor, reforma sistemului fiscal, creștere economică și crearea de locuri de muncă se numără printre prioritățile imediate ale ministrului Finanțelor, Marcel-Ioan Boloș, conform unui comunicat al Ministerului. "Am avut săptămâna aceasta discuții aplicate cu aparatul de specialitate al ministerului, în care obiectivul a fost să punem pe masă acțiuni concrete. Timpul nu este de partea noastră, dar ne-am asumat să lucrăm în ritm accelerat la planul care să răspundă nevoii de creștere a sustenabilității finanțelor publice, cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale și eliminarea risipei bugetare. De la întărirea disciplinei fiscale, simplificarea arhitecturii bugetului, creșterea competitivității agenților economici, combaterea deprivării materiale a populației, bugetarea performanței și întărirea responsabilității fiscal-bugetare, toate sunt obiective pentru care trebuie să generăm soluții la nivelul Guvernului. Doar așa putem să vorbim despre un mediu propice investițiilor, extinderea afacerilor și creării de locuri de muncă. Un obiectiv specific pe care mi l-am setat la preluarea mandatului este digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor și contribuabili, prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. De asemenea, voi acorda o atenție deosebită operaționalizării Băncii Naționale de Dezvoltare", a transmis ministrul Marcel Boloș. Prioritățile imediate ale mandatului sunt următoarele: responsabilitate fiscală și management eficient al datoriilor, reforma sistemului fiscal, creștere economică și crearea de locuri de muncă. În comunicat se menționează că este imperioasă reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului. Vor fi reglementate măsuri stricte pentru optimizarea cheltuielilor publice, eliminarea risipei și sporirea eficienței alocării resurselor. De asemenea, este prioritară consolidarea mecanismelor de control intern pentru a asigura transparența, responsabilitatea și utilizarea eficientă a fondurilor contribuabililor.
SUA investighează rechemările de SUV-uri Explorer efectuate de Ford
Autoritățile de reglementare a siguranței auto din SUA au declarat sâmbătă că investighează rechemările a 710.000 de SUV-uri Explorer efectuate de Ford Motor, din cauza rapoartelor privind pierderile de putere, pentru a determina dacă soluția este adecvată, transmite Reuters. Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzi a declarat că producătorul auto nr. 2 din SUA în funcție de vânzări a efectuat retrageri în aprilie 2022 și martie pentru SUV-urile Ford Explorer din modelele anilor 2020-2022, pentru a remedia un șurub de montare orizontal al axei spate care se poate fractura și poate cauza deconectarea arborelui de transmisie. Soluția Ford este să adauge o actualizare a software-ului care aplică automat frâna de parcare electronică pentru a împiedica vehiculul să se deplaseze în cazul unei defecțiuni a arborelui de transmisie, a spus agenția, adăugând că nu există nici un remediu pentru a rezolva problema șurubului de montare orizontal defect al axei spate, care stă la baza acestei probleme de siguranță și este cauza defectării vehiculului.
Prețurile petrolului au încheiat săptămâna în declin
Prețurile petrolului au scăzut vineri și au înregistrat un declin pe ansamblul săptămânii, deoarece traderii s-au îngrijorat că majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale ar putea afecta cererea, în ciuda semnelor de reducere a ofertei, inclusiv scăderea stocurilor de țiței din SUA, transmite Reuters. Într-o a doua zi consecutivă de pierderi, țițeiul Brent a scăzut cu 53 de cenți, sau cu 0,7%, până la 73,61 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 63 de cenți, sau cu 1%, la 68,86 de dolari pe baril. Joi, prețul petrolului Brent a scăzut cu aproximativ 3 dolari pe baril, după ce Banca Angliei a majorat ratele dobânzilor peste așteptări, cu o jumătate de punct procentual. Băncile centrale din Norvegia și Elveția au majorat și ele ratele dobânzilor. De asemenea, a crescut probabilitatea unor noi creșteri ale dobânzii de politică monetară din SUA. Președintele Băncii Rezervei Federale din San Francisco, Mary Daly, a declarat că încă două majorări ale ratelor dobânzilor în acest an reprezintă o proiecție ”foarte rezonabilă”.
Lira turcească a scăzut până la un nou minim record
Lira turcească a scăzut vineri cu până la 3,3%, la un nou minim record, extinzându-și pierderile la o zi după ce majorarea mare a dobânzii cheie de către banca centrală nu a reușit să asigure piețele că președintele Tayyip Erdogan renunță la politicile sale neortodoxe, transmite Reuters Lira a atins un minim record de 25,74 față de dolar, fiind în scădere cu aproximativ 27,3% în acest an. Banca centrală și-a majorat joi dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 15%, fiind cu mult sub așteptările privind o înăsprire inițială mai mare, despre care analiștii spun că ar fi subliniat un angajament pe termen mai lung de a lupta împotriva inflației. ”Tranziția pare să fie mai graduală decât am crezut”, a spus Goldman Sachs într-o notă. Banca centrală a Turciei a declarat că va merge mai departe ”în timp util și gradual”, după prima sa ședință de politică monetară sub noul guvernator Hafize Gaye Erkan, pe care Erdogan l-a numit după victoria sa electorală de luna trecută. Noul ministru de Finanțe Mehmet Simsek, care este foarte apreciat de piețele financiare, a întărit mesajul de schimbare a politicii monetare, spunând că ”drumul către stabilitatea prețurilor va fi treptat, dar ferm”.
A început goana după acțiuni Hidroelectrica
u oferta publică de la Hidroelectrica a început u intervalul de preț este de 94 - 112 lei/acțiune
Hidroelectrica SA, principalul producător de energie electrică din România, anunță vineri aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și publicarea prospectului pentru oferta publică inițială derulată de Fondul Proprietatea în legătură cu acțiunile ordinare existente ale societății și totodată începutul perioadei de ofertă. Oferta va fi derulată până pe 4 iulie. Se preconizează ca admiterea și începerea tranzacționării pe BVB să aibă loc în jurul datei de 12 iulie 2023. Hidroelectrica SA, principalul producător de energie electrică din România, cu un portofoliu de producție 100% din surse regenerabile și unul dintre cei mai mari producători hidroenergetici din Europa, a anunțat vineri aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și publicarea prospectului pentru oferta publică inițială derulată de către Fondul Proprietatea S.A., fond de investiții alternativ administrat de Franklin Templeton International Services S.À R.L, în legătură cu acțiunile ordinare existente ale societății și totodată începutul perioadei de ofertă. Societatea va depune cerere pentru admiterea la tranzacționare a acțiunilor sale pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB). Conform documentelor transmise de companie, intervalul orientativ al prețului de ofertă a fost stabilit între 94 RON și 112 RON pe acțiune oferită, ceea ce corespunde unei capitalizări de piață de la 42,3 miliarde de RON până la 50,4 miliarde de RON (de la 8,5 miliarde de EUR până la 10,2 miliarde de EUR).
Achiziții de 2,24 miliarde lei
Trei grupuri de investitori instituționali români au fost de acord să fie investitorii principali în cadrul ofertei publice de vânzare a acțiunilor Hidroelectrica și au încheiat un acord de investiții cu societatea și Fondul Proprietatea, în calitate de acționar vânzător, aceștia angajându-se să achiziționeze în total 2,24 miliarde lei în acțiuni la prețul final de ofertă, sub rezerva anumitor condiții uzuale. "Societatea nu va realiza o majorare de capital în contextul Ofertei și nu va beneficia în vreun fel de fondurile obținute ca urmare a desfășurării Ofertei. Trei grupuri de investitori instituționali români ('Investitorii Principali') au fost de acord să fie investitorii principali în cadrul Ofertei și au încheiat un acord de investiții cu societatea și acționarul vânzător. Investitorii principali s-au angajat să achiziționeze în total 2,24 miliarde lei în acțiuni la Prețul Final de Ofertă, sub rezerva anumitor condiții uzuale", se spune în comunicat. Oferta publică inițială va consta într-o ofertă publică adresată investitorilor de retail și instituționali din România, precum și într-o ofertă adresată investitorilor instituționali internaționali eligibili. Se preconizează ca perioada de ofertă să înceapă pe 23 iunie 2023 și este de așteptat să se încheie cel târziu pe 4 iulie 2023 la ora 12 (ora locală). Prețul de ofertă și numărul exact de acțiuni oferite spre vânzare vor fi determinate în urma procesului de book building din cadrul perioadei de ofertă și se estimează să fie anunțate pe sau în jurul datei de 5 iulie 2023. De asemenea, se estimează ca decontarea să aibă loc pe sau în jurul datei de 10 iulie 2023 iar admiterea și începerea tranzacționării pe BVB se preconizează ca să aibă loc în jurul datei de 12 iulie 2023. Investitorii de retail au dreptul la un discount de 3% din prețul de ofertă pentru acele ordine de cumpărare care au fost înregistrate în primele cinci zile lucrătoare ale perioadei de ofertă. Acțiunile oferite pentru care s-a subscris în cadrul tranșei de retail începând cu a șasea zi lucrătoare a perioadei de ofertă vor fi vândute investitorilor de retail la prețul de ofertă.
Și BRD a câștigat meciul cu Protecția Consumatorului
u banca a obținut în instanță suspendarea Ordinului ANPC prin care era obligată să recalculeze ratele la credite
BRD Groupe Societe Generale a obținut vineri în instanță suspendarea Ordinului ANPC prin care era obligată să recalculeze ratele la credite, aceasta fiind a doua decizie prin care efectele ordinului sunt suspendate până la judecarea fondului, după cea obținută de Banca Transilvania la Cluj, conform Profit.ro. "Admite cererea. Dispune suspendarea executării Ordinului nr. 418/23.05.2023 până la până la pronunțarea instanței de fond. Executorie. Cu drept de a formula recurs în termen de 5 zile de la data comunicării, cale de atac care se va depune la Curtea de Apel București. Pronunțată azi 23.06.2023 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlogirea grefei instanței", este soluția anunțată de Curtea de Apel București, secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în procesul dintre BRD și ANPC. Băncile din România au cerut recent în instanță anularea proceselor verbale de contravenție primite de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și suspendarea efectelor ordinului emis de președintele ANPC prin care ar fi obligate să emită noi grafice de rambursare pentru credite și să ia măsuri “optime” pentru reducerea gradului de îndatorare în cazul unor debitori. ANPC a sancționat, luna trecută, 19 bănci pentru ”acțiuni înșelătoare” privind caracteristicile principale ale produselor de creditare.
Premierul Ciolacu: Sunt excepții la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că sunt excepții la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde și este un lucru total anormal. Trebuie să revenim la un climat concurențial egal în România. S-a terminat perioada excepțiilor peste excepții, a mai afirmat șeful Executivului, el arătând că în acest moment se face o analiză la Ministerul de Finanțe dar nu vor lua nicio decizie până când nu vor sta de vorbă cu toți actorii implicați. ”PNRR prevede să începem să scoatem din excepții. Da, cred că în viitor vor trebui scoase anumite execepții, asta nu înseamnă că din analiza noastră preliminară vom umbla la excepțiile din IT, în acest moment. Sunt excepții de aproape 20 de ani din câte știu eu și au adus un lucru benefic, un hub important în România, această excepție”, a spus Ciolacu. Premierul a precizat că ”sunt excepții la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde”.”Este un lucru total anormal și o recomandare venită de la toate organismele financiare internaționale. Cu alte cuvinte, trebuie să revenim la un climat concurențial egal în România. S-a terminat perioada excepțiilor peste excepții”, a arătat șeful Executivului. ”Nu vom lua nicio decizie, avem recomandările internaționale, în acest moment se face o analiză la Ministerul de Finanțe dar nu vom lua nicio decizie până când nu vom sta de vorbă cu toți actorii implicați”, a subliniat premierul.
Dizolvările de firme au crescut cu 24,57% în primele patru luni din 2023
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 24,57%, în primele patru luni din 2023, până la 13.300, față de 10.677 în aceeași perioadă din 2022, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 2.801 de firme (număr în creștere cu 38,05% față de primele patru luni din 2022), și în județele Timiș (742, plus 54,91%), Cluj (646, plus 31,03%), Constanța (614, plus 12,04%) și Ilfov (571, plus 26,61%). La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Covasna, respectiv 72 (plus 28,57%), Ialomița (72, plus 50%) și Mehedinți (73, plus 14,06%). Domeniul de activitate care a consemnat cele mai multe dizolvări de firme, în primele patru luni ale acestui an, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde s-au înregistrat 3.666 de dizolvări la nivel național. Față de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 11,67%. Potrivit sursei citate, activitățile profesionale, științifice și tehnice, construcțiile, precum și industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, și anume 1.307 (plus 36,57%), 1.239 (plus 27,73%), respectiv 1.142 (plus 22,53%).
Numai 8.550 persoane s-au angajat în primele cinci luni prin AMOFM București
Peste 8.550 de persoane au reușit să se angajeze prin intermediul Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București, în primele cinci luni ale anului. Conform datelor centralizate de instituție, din totalul persoanelor încadrate în muncă (8.551), urmare a implementării Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă, 4.301 sunt de sex feminin. De asemenea, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2023, un număr de 2.957 de persoane au peste 45 de ani (din care 1.247 au peste 55 ani), 3.075 de persoane au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 2.093 au între 30 și 35 de ani, 273 au între 25 și 30 de ani (din care 87 tineri NEETs), iar 153 sunt tineri sub 25 de ani (dintre care 75 tineri NEETs). Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că majoritatea are studii liceale (3378), apoi sunt cei cu studii profesionale (1812) și persoanele cu studii superioare (1935). Totodată, din numărul total de persoane încadrate prin intermediul AMOFM București, în primele cinci luni din 2023, o pondere de 32,87% fac parte din categoria celor greu ocupabile. "Pentru integrarea pe piața muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenției pentru ocuparea forței de muncă, în a cărei rază au domiciliul sau reședința, beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată și completată ulterior", se arată într-un comunicat de presă al AMOFM București, transmis vineri AGERPRES. Până la finele lunii mai din acest an, numărul persoanelor care au beneficiat de asistență pentru înregistrarea în evidență ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecției sociale privind acordarea indemnizației de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 24.492.
Avocații care și-au scris pledoaria cu ajutorul ChatGPT au fost amendați
Cei doi avocați care au folosit o pledoarie plină de invenții după ce au folosit inteligența artificială generativă dezvoltată de OpenAI au fost condamnați la plata unei amenzi, dar pot să profeseze în continuare. Steven A. Schwartz și Peter LoDuca, cei doi avocați americani care au folosit ChatGPT pentru a scrie o pledoarie care s-a dovedit plină de invenții, au scăpat cu o amendă de 5.000 de dolari. Judecătorul P. Kevin Castel de la Tribunalul Districtual Federal i-a criticat dur pe cei doi și le-a impus să trimită o copie a deciziei judecătorilor ale căror nume apăreau în pledoaria inventată de ChatGPT. „Multe prejudicii derivă din prezentarea de opinii false”, a scris judecătorul. „Partea adversă pierde timp și bani în demascarea înșelăciunii, iar timpul instanței este deturnat de la alte eforturi importante”, au afirmat ei. Cei doi nu au fost obligați să-și ceară și scuze, întrucât, spune judecătorul Castel, „scuzele forțate nu sunt scuze sincere”. Cei doi avocați au depus o pledoarie scrisă de ChatGPT într-un proces în care clientul lor se îndrepta împotriva liniei aeriene Avianca, susținând că a fost lovit la genunchi de unul dintre cărucioarele metalice folosite pentru servirea pasagerilor.
Prețurile petrolului au scăzut cu 4%
Contractele futures pentru petrol au scăzut joi cu aproximativ 4%, în condițiile în care o majorare mai mare decât era așteptată a dobânzii de politică monetară a Băncii Angliei a stârnit îngrijorări cu privire la economie și cererea de combustibil, care au depășit sprijinul din partea unei retrageri surpriză a livrărilor de petrol din SUA, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 2,98 dolari, sau cu 3,9%, până la 74,14 dolari pe baril. Contractele futures pentru țițeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 3,02 dolari sau cu 4,2%, la 69,51 dolari pe baril. Valorile de referință au șters câștigurile din sesiunea anterioară, în timpul căreia prețurile porumbului și soiei din SUA au urcat la maxime ale mai multor luni, ridicând așteptările că deficitele de recolte ar putea reduce amestecul de biocombustibili și ar putea crește cererea de petrol. Banca Angliei a majorat peste așteptări ratele dobânzilor, cu o jumătate de punct procentual, pentru a lupta împotriva inflației încăpățânate. A fost cea de-a 13-a majorare consecutivă a dobânzii cheie a băncii centrale. Ratele mai mari ale dobânzilor ar putea încetini creșterea economică și ar putea reduce cererea de petrol.
Producția de cărbune a scăzut cu 8,2%
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele patru luni ale acestui an, 862.600 tone echivalent petrol, fiind cu 8,2% (76.800 tep) mai mică față de cea din perioada similară din 2022, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada menționată, România a importat 89.700 tep cărbune net, cu 129.600 tep (59,1%) mai puțin față de cantitatea importată anul anterior în același interval. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru 2023 o producție de 3,595 milioane tep, în creștere cu 8,1%, și importuri de 420.000 tep, în scădere cu 0,1%.
