MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Prețurile locuințelor nu dau semne de scădere pe fondul scăderii vânzărilor, ci doar de creștere
Este cel mai rapid nivel de creștere din Uniunea Europeană l așa arată o analiză a Monitorului Social
Veniturile reale ale românilor au înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, avansând cu 160% în perioada 2010-2025, însă România rămâne în continuare sub media europeană și cu inegalități de venit relativ ridicate, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Conform datelor Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, în intervalul 2010-2025, valoarea mediană a veniturilor reale ale europenilor a crescut, în medie, cu 25%, în timp ce România a consemnat cea mai accelerată evoluție, cu un avans de 160%. Venitul median, diferit de salariul median, include mai multe surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale. În România, venitul median net anual a urcat de la 2.448 euro în 2016, nivel de 6,5 ori mai mic decât media Uniunii Europene, la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Deși decalajul față de media europeană s-a redus, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. În aceeași perioadă, inflația cumulată din România a fost de 65%. Analiza arată că diferențele dintre veniturile mici și cele mari s-au redus ușor. Astfel, pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro pe an, respectiv circa 2.100 lei pe lună, de patru ori peste nivelul din 2016. În același timp, pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a crescut de aproape trei ori, la 11.894 euro anual, echivalentul a aproximativ 5.000 lei pe lună. În acest context, raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025. Cu toate acestea, nivelul inegalității rămâne peste media Uniunii Europene, unde raportul este de 2,2 la 1. Totodată, decalajul dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural a început să se reducă începând din 2022. În 2025, venitul median anual în orașele mari a fost de 10.032 euro, aproximativ 4.200 lei pe lună, în timp ce în mediul rural s-a situat la 6.543 euro pe an, respectiv circa 2.750 lei pe lună. Diferența s-a redus astfel la un raport de 1,5 la 1, de la 2 la 1 în 2021.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 975,1 milioane de lei de la bănci
l obligațiunile de stat au o maturitate reziduală la 49 de luni
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 975,1 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 49 de luni, la un randament mediu de 6,59% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 700 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,355 miliarde de lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 146,3 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna iunie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma de 7,6 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark este cu 3 miliarde lei mai mare față de cea care a fost programată în luna mai 2026, de 4,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Elon Musk face munți de bani cu SpaceX
Compania a atras 85,7 miliarde de dolari prin IPO, după activarea opţiunii suplimentare de vânzare a acţiunilor
SpaceX a majorat valoarea totală a ofertei publice iniţiale la 85,7 miliarde de dolari, după ce băncile intermediare au exercitat integral opţiunea de supra-alocare a acţiunilor, cunoscută pe Wall Street drept ”greenshoe”, transmite CNBC. Acţiunile SpaceX au avansat cu încă 20%, în prima zi completă de tranzacţionare după debut. Compania lui Elon Musk strânsese iniţial 75 de miliarde de dolari prin listarea realizată săptămâna trecută, deja cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie. Ulterior, consorţiul de bănci condus de Goldman Sachs şi Morgan Stanley a cumpărat încă 83,3 milioane de acţiuni, ridicând valoarea totală a operaţiunii la 85,7 miliarde de dolari. Dimensiunea acestei supra-alocări depăşeşte singură valoarea aproape tuturor ofertelor publice iniţiale din sectorul tehnologic realizate vreodată. În mod obişnuit, băncile activează această opţiune atunci când cererea pentru acţiuni este foarte puternică după debutul bursier. Acţiunile SpaceX au fost listate la preţul de 135 de dolari, însă au încheiat prima zi de tranzacţionare la aproximativ 161 de dolari, în creştere cu 19%. Capitalizarea bursieră a companiei a depăşit astfel pragul de 2.000 de miliarde de dolari, ajungând la circa 2,1 trilioane de dolari. Elon Musk a declarat angajaţilor, la sediul Starbase din Texas, că listarea la bursă are rolul de a finanţa o nouă etapă de expansiune accelerată. Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru finalizarea şi lansarea comercială a rachetelor Starship, cele mai mari construite vreodată, care vor transporta noii sateliţi Starlink V3 şi vor extinde semnificativ reţeaua globală de internet prin satelit. De asemenea, SpaceX doreşte să dezvolte centre de date pentru inteligenţă artificială amplasate pe orbită şi să construiască în Texas o fabrică de cipuri în colaborare cu Tesla şi Intel. În ciuda entuziasmului investitorilor, compania rămâne departe de performanţele financiare ale marilor giganţi tehnologici. SpaceX a raportat pierderi de 4,9 miliarde de dolari în 2025, iar pierderile cumulate de la înfiinţarea companiei depăşesc 41 de miliarde de dolari.
„Noile tehnologii vin la pachet cu probleme și cu o mulțime de vulnerabilități”
Noile tehnologii, inclusiv Inteligența Artificială (AI), vin la pachet cu probleme și cu o mulțime de vulnerabilități, a declarat, marți, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, la Forumul România Digitală. 'Observăm o transformare digitală, o transformare în ceea ce privește utilizarea de noi tehnologii extrem de brutală și accelerată. Se întâmplă, fie că o vrem, fie că nu o vrem. Este alimentată de nevoia de a crește eficiență, de a optimiza, de a reduce costuri și de nevoia de competitivitate în economie, în general. Evident, tehnologiile acestea digitale vin la pachet cu probleme, cu o mulțime de vulnerabilități, iar comparativ cu acum 15, 10, 5 ani, ritmul în care sunt puse pe piață, sunt implementate, sunt transmise către utilizatori, către companii, către organizații de toate felurile este unul foarte, foarte accelerat. Ne aducem aminte că înainte dura ani de zile până când o soluție, o platformă, o aplicație era dezvoltată, testată, validată și revalidată și apoi începea să fie implementată. Ciclul acesta s-a scurtat acum la luni, săptămâni chiar. AI-ul a accelerat dezvoltarea de soluții (...), deci dezvoltatorii juniori au o mare problemă la acest moment, pentru că AI-ul le cam face treaba și le cam impactează potențialul joburilor și al carierei. AI-ul, la rândul lui, dezvoltă soluții cu probleme, cu vulnerabilități (...) Pe de altă parte, cred sincer că nu avem altă soluție decât să mergem înainte accelerat și foarte hotărât pe partea asta de digitalizare și transformare, transformare digitală ar fi termenul cel mai bun', a spus Cîmpean. Acesta a adăugat că sunt multe companii de dimensiuni mici care dezvoltă soluții importante, dar pe care nu le prezintă suficient pentru a fi cunoscute. 'Sunt foarte bucuros să văd că sunt foarte multe firme, foarte mulți experți din România, din București, Cluj, Timișoara etc., care s-au adaptat foarte rapid și am un singur lucru să le reproșez. Vă spun foarte sincer: nu vorbesc destul și nu prezintă suficient de vizibil soluțiile pe care le-au dezvoltat. Deci, avem o modestie prost înțeleasă cumva și ne temem să explicăm ce am realizat, a susținut șeful DNSC.
Starbucks Coreea va închide temporar toate magazinele pentru o lecţie de istorie
Starbucks Coreea va închide simultan toate magazinele sale pentru o lecţie obligatorie de istorie, după ce o promoţie dezastruoasă care a trezit amintiri despre un masacru la o revoltă pro-democraţie a stârnit reacţii negative din partea publicului şi a clasei politice, relatează The Guardian. Peste 2.000 de magazine se vor închide temporar la ora locală 15:00, pe 22 iunie, pentru ca personalul să poată urmări prelegeri înregistrate despre istoria modernă a Coreei şi să participe la un training de "sensibilitate socială". Închiderea de o jumătate de zi va costa Starbucks aproximativ 2,1 miliarde de woni (1,4 milioane de dolari) în vânzări pierdute, potrivit firmei de date IGAWorks. Măsurile vin în urma unei crize de relaţii publice declanşate când Starbucks Coreea a derulat o promoţie cu reduceri pentru seria de pahare "Tank", pe 18 mai, data masacrului din 1980 de la Gwangju. Masacrul de la Gwangju este o amintire dureroasă pentru mulţi. Timp de 10 zile violente, paraşutiştii au înăbuşit protestele pro-democraţie împotriva omului forte al armatei, Chun Doo-hwan. Grupurile victimelor spun că sute de persoane au fost ucise atunci. Starbucks a denumit data promoţiei sale "Tank Day". De asemenea, a folosit sloganul "Thwack on the desk" (Dă cu el de birou), evocând o explicaţie notorie a poliţiei pentru moartea prin tortură, în 1987, a activistului student Park Jong-chul. Autorităţile au susţinut în mod fals că acesta a murit după ce un ofiţer a lovit biroul tare cu palma în timpul interogatoriului. Promoţia a dus la boicotarea magazinelor, clienţi care au spart căni şi pahare Starbucks şi ministere guvernamentale care au rupt legăturile cu lanţul. Chung Yong-jin, preşedintele miliardar al Shinsegae Group, care operează Starbucks Coreea sub licenţă de la compania-mamă din SUA, va urma acelaşi curs de formare pe 24 iunie, alături de alţi directori. Programul acoperă evenimente majore din istoria contemporană a Coreei şi modul în care companiile ar trebui să ţină cont de sensibilităţile istorice şi sociale în deciziile lor de marketing.
Facebook caută cu ajutorul inteligenţei artificiale
Meta anunţă AI Mode pentru Facebook, o facilitate care foloseşte inteligenţa artificială pentru a extrage informaţii din postările platformei sociale şi a răspunde la întrebările utilizatorilor. Noul mod AI al celor de Meta seamănă izbitor de mult cu modul AI integrat deja câţiva ani de Google în motorul de căutare cu acelaşi nume. Şi, la fel ca AI Mode din Google, AI Mode din Facebook procesează şi rezumă conţinutul la care are acces - doar că, în acest caz, este vorba de postările publice din cadrul reţelei sociale. În Facebook, AI Mode devine o secţiune de sine stătătoare a funcţiei de căutare, alături de celelalte secţiuni, precum oameni, grupuri, produse vândute etc. În locul cuvintelor cheie folosite pentru căutarea tradiţională, utilizatorii pot adresa întrebări în limbaj natural pentru a primi răspunsuri în AI Mode. Acesta va căuta inclusiv în grupurile de discuţii şi în postările video şi va sintetiza un răspuns la întrebările utilizatorilor.
Nvidia pregăteşte prima emisiune majoră de obligaţiuni din era AI
Nvidia intenţionează să atragă cel puţin 20 de miliarde de dolari prin emiterea de obligaţiuni corporative, marcând prima sa operaţiune de finanţare prin datorie de la începutul boomului global al inteligenţei artificiale, transmite CNBC. Compania a dezvăluit planul într-un document depus la autorităţile bursiere americane, fără a preciza suma exactă. Potrivit unor surse apropiate operaţiunii, valoarea finală ar putea ajunge chiar la 25 de miliarde de dolari. Acţiunile Nvidia au crescut cu 3,5% luni şi sunt în urcare cu aproximativ 14% de la începutul anului. Gigantul american al semiconductorilor se alătură astfel valului de companii tehnologice care profită de apetitul investitorilor pentru finanţarea proiectelor legate de inteligenţa artificială. Alphabet a anunţat recent planuri de finanţare de 85 de miliarde de dolari, după ce a atras deja peste 55 de miliarde de dolari prin emisiuni de obligaţiuni, în timp ce Amazon a strâns aproximativ 54 de miliarde de dolari prin vânzări de obligaţiuni în Statele Unite şi Europa.
BBC News se pregăteşte pentru o rundă importantă de disponibilizări
BBC News se pregăteşte pentru o rundă majoră de concedieri care urmează să fie anunţată în câteva zile, într-un comunicat care va marca începutul unei campanii drastice de reducere a costurilor, menită să economisească 500 de milioane de lire sterline la nivelul întregii corporaţii, anunţă The Guardian. Reducerile ar putea avea loc încă de miercuri, angajaţii fiind deja avertizaţi să se aştepte la un număr mare de concedieri.. Numărul locurilor de muncă pierdute ar putea ajunge la câteva sute. Această situaţie survine în contextul în care noul director general al BBC, Matt Brittin, a indicat că nu se vor adopta tăieri în ceea ce priveşte economiile, sugerând că preferă să ia decizii mai ferme în privinţa eliminării unor servicii sau programe întregi. Deşi mulţi angajaţi ai BBC salută abordarea fostului director de la Google, aceasta va întâmpina o oarecare rezistenţă în practică.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
