MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Preţurile locuinţelor în marile oraşe din România au explodat
În ultimii șase ani, locuințele s-au scumpit cu procente cuprinse între 60% - 90%
Preţurile locuinţelor au crescut cu procente cuprinse între 60% - 90%, în marile oraşe din România, în ultimii şase ani, ceea ce face ca apartamentele cu adevărat accesibile să fie tot mai greu de găsit în zonele centrale şi semicentrale, arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Colliers. ”În marile oraşe din România, preţurile locuinţelor au crescut cu procente cuprinse între 60% - 90% în ultimii şase ani, ceea ce face ca apartamentele cu adevărat accesibile să fie tot mai greu de găsit în zonele centrale şi semicentrale. În Iaşi creşterea a fost de 80%, în Timişoara de 90%, iar Clujul conduce topul creşterilor cu un salt de 100% în aceeaşi perioadă. În acelaşi timp, în Bucureşti numărul autorizaţiilor de construire a scăzut cu 45% în ultimii trei ani, limitând oferta de locuinţe noi”, relevă analiza. Potrivit consultanţilor Colliers, această combinaţie - preţuri în creştere şi proiecte tot mai puţine - amplifică diferenţa dintre locuinţele noi, bine poziţionate, şi restul pieţei, într-un context în care dobânzile ridicate şi scăderea puterii de cumpărare cântăresc tot mai mult în decizia de achiziţie. „Piaţa rezidenţială din Bucureşti pare accesibilă dacă ne uităm la medie, însă această medie ascunde o realitate mult mai polarizată. În zonele centrale şi semicentrale nu mai putem vorbi despre <affordable housing> în sensul clasic. Diferenţa dintre ceea ce îşi doresc oamenii şi ceea ce îşi pot permite financiar nu a fost niciodată mai mare”, explică Gabriel Blăniţă, associate director Ă valuation & advisory services, Colliers România. Consultanţii Colliers avertizează că ritmul tot mai lent al aprobărilor de proiecte limitează capacitatea dezvoltatorilor de a răspunde viitoarelor valuri de cerere, în special pe segmentul de locuinţe noi, unde costurile de construcţie continuă să fie ridicate. În Bucureşti, numărul autorizaţiilor de construire a scăzut cu 45% în ultimii trei ani faţă de perioada anterioară, pe fondul blocajelor administrative şi al încetinirii dezvoltării urbane. Dacă în ciclurile trecute astfel de ajustări erau temporare, evoluţia actuală indică o presiune structurală tot mai puternică asupra ofertei. „În Bucureşti avem cu 45% mai puţine autorizaţii de construire decât în anii trecuţi. Nu vorbim doar despre un blocaj temporar, ci despre premisa unei noi creşteri accelerate a preţurilor odată ce dobânzile vor începe să scadă, salariile reale vor reveni pe plus, iar cererea va avansa mult mai repede decât poate răspunde oferta”, subliniază Gabriel Blăniţă. În ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare, cererea rămâne solidă în ciuda accesului mai dificil la creditare. La nivel naţional, volumul tranzacţiilor este cu doar 10% sub nivelul de anul trecut, iar Clujul - una dintre cele mai dinamice pieţe din ţară - înregistrează chiar o creştere de 6%. Costurile ridicate ale finanţării şi creşterea continuă a preţurilor îi determină pe mulţi potenţiali cumpărători să amâne achiziţia şi să se orienteze temporar către chirie, un segment aflat în expansiune, mai ales în oraşele universitare, unde mobilitatea şi cererea sezonieră sunt ridicate. Această migrare a cererii, în linie cu tendinţele observate în alte pieţe europene, intensifică competiţia pe segmentul de închiriere, unde dinamica preţurilor ar putea deveni mai vizibilă în lunile următoare.
Deficitul bugetar a ajuns la 5,72% din PIB, în primele zece luni
diferența dintre cheltuielile și veniturile statului s-a ridicat la 108,87 miliarde lei
Execuţia bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,55 miliarde lei faţă de deficitul înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2024 de 109,42 miliarde lei, respectiv 6,22% din PIB, anunţă Ministerul Finanţelor. ”Execuţia bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,55 miliarde lei faţă de deficitul înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2024 de 109,42 miliarde lei, respectiv 6,22% din PIB”, informează ministerul. Veniturile totale au însumat 531,55 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1 punct procentual, evoluţie susţinută în principal de veniturile curente (Â0,63 pp) - cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize - şi de fondurile europene (Â0,38 pp). Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 48,62 miliarde lei, înregistrând o creştere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (Â71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (10%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator. Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,89 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,5% (an/an), apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2025, faţă de 14,7 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2024) dar şi de eliminarea excepţiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025. Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 miliarde lei, consemnând o creştere de 15,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici. Încasările nete din TVA au însumat 108,38 miliarde lei, marcând o creştere de 9,2% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (Â7,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (27,2 miliarde lei în ian-oct 2025, comparativ cu 25,2 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA. Veniturile din accize au însumat 39,66 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,2% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (Â15,7%) şi accizele pentru produsele din tutun (5%), influenţate şi de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Ministrul Finanţelor se laudă cu încasările de TVA
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că Taxa pe Valoarea Adăugată colectată în luna octombrie este de 13,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă cel mai mare nivel din acest an şi un plus de 1,4 miliarde de lei faţă de luna septembrie. De asemenea, Nazare a anunţat că în trimestrul III şi luna octombrie economia înregistrată la cheltuielile de personal de este aproape 1,1 miliard de lei. Alexandru Nazare a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, date legate de execuţia bugetară a lunii octombrie. ”În primul rând, este vorba de scăderea deficitului înregistrat faţă de anul trecut, faţă de 2024, faţă de deficitul lunii octombrie din 2024, unde aveam un 6,2%, în luna octombrie a acestui an, execuţia a înregistrat un deficit de 5,7%. Este un ecart de aproape 0,5%, care semnifică următoarele lucruri: în primul rând, confirmă că tendinţa pe care am anticipat-o în privinţa deficitului anual de 8,4 este una validă. În al doilea rând, confirmă ipotezele pe care le-am lansat în momentul în care am adoptat măsurile în această vară. Aceste măsuri sunt eficiente, iar execuţia din luna octombrie reflectă acest lucru. Practic, deficitul în lună faţă de 2024 şi acest lucru, deficitul înregistrat în lună este de 6,3 miliarde faţă de anul trecut, când deficitul înregistrat în lună era de 13 miliarde”, a afirmat ministrul Finanţelor. El a precizat că TVA-ul colectat în octombrie este la cel mai ridicat nivel din acest an. ”TVA-ul colectat aferent lunii octombrie este de 13,6 miliarde, care este cel mai mare nivel din cursul anului 2025, cu un plus faţă de anul trecut de 2,4 miliarde şi un plus faţă de luna septembrie de 1,4 miliarde. De asemenea, alte chestiuni importante legate de execuţie le-aş enumera. În privinţa cheltuielilor de personal... v-am spus că în trimestrul III am înregistrat o scădere a cheltuielilor de personal de aproximativ 629 de milioane în tot trimestrul III. Luna octombrie adaugă la această sumă încă 562 de milioane. Deci, practic, în trimestrul III şi octombrie cumulat, avem o economie la cheltuielile de personal de aproape 1,1 miliarde. De asemenea, o altă chestiune pe care aş vrea să o punctez se referă la bunuri şi servicii. Bunurile şi serviciile, analiza pe capitolul de bunuri şi servicii din octombrie consemnează o scădere de 716 milioane de lei”, a transmis ministrul Finanţelor.
Romsilva vinde pomi de Crăciun cu preţuri cuprinse între 17 şi 39 de lei
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva anunţă că, în această iarnă, scoate la vânzare peste 16.000 de pomi de Crăciun, aceştia putând fi achiziţionaţi direct de la sediul ocoalelor silvice, la preţuri între 17 lei pentru un molid cu înălţimea de până la 1,3 metri şi 39 de lei pentru un brad cu înălţimea între 2 şi 3 metri. Acolo unde pomii de Crăciun sunt vânduţi de reprezentanţii Romsilva în pieţe, preţurile vor fi mai mari. Potrivit Romsilva, unităţile teritoriale ale Regiei oferă la vânzare, în total, 16.415 de pomi de Crăciun. Dintre aceştia, 13.462 sunt din specia brad, iar alţi 2.953 sunt din specia molid sau alte specii de răşinoase. Majoritatea pomilor de Crăciun provin din culturi specializate, din pepinierele silvice ale Romsilva, un număr mai mic fiind recoltaţi din suprafeţele de fond forestier regenerate natural, având o densitate excesivă, care necesită lucrări de rărire. Conform sursei citate, Direcţiile şi ocoalele silvice din cadrul Romsilva vor onora cu prioritate cererile populaţiei, prin vânzare directă, iar valorificarea către operatori economici se va face numai în limita excedentului. Preţurile la achiziţia directă, de la ocoalele silvice, depozite sau locurile de recoltare, pornesc de la 17 lei pentru un molid cu înălţimea de până în 1,3 metri şi ajung la 39 de lei pentru un brad cu înălţimea între 2 şi 3 metri. Solicitările pentru pomii mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se va aproba în comitetul director al direcţiei silvice. Pomii de Crăciun sunt comercializaţi la sediile ocoalelor silvice din zonele de munte şi de deal, unde există pepiniere silvice care produc puieţi forestieri de răşinoase şi păduri de răşinoase. Aceste ocoale oferă, la cerere, şi pomi de Crăciun cu rădăcină protejată sau la ghiveci, care pot fi replantaţi ulterior, o soluţie recomandată, care include, însă, costuri suplimentare. În cazul în care unităţile din subordinea Romsilva vând pomii de Crăciun în pieţe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare şi depozitare vor fi incluse, suplimentar, în preţul final de vânzare.
Ministerul Economiei prelungeşte termenul de înscriere în programul Start-Up Nation
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului prelungeşte termenul de înscriere în cadrul programului pentru stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-Up Nation – România”, ediţia 2024. Platforma de înscriere va rămâne deschisă timp de 45 de zile lucrătoare, începând cu ora 10:00 a primei zile de înscriere şi până la ora 20:00 a ultimei zile de înscriere, cu posibilitatea de prelungire a termenului, dar nu mai târziu de şapte zile lucrătoare de la terminarea ultimului curs de formare. ”Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă prelungirea termenului de înscriere în cadrul programului pentru stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-Up Nation – România”, ediţia 2024. Modificarea a fost aprobată prin Ordinul ministrului nr. 2338 din 21 noiembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 1091/26.11.2025”, transmite ministerul. Cursurile de formare antreprenorială, finanţate prin Programul Educaţie şi Ocupare 2021–2027, sunt încă în desfăşurare. Din acest motiv, termenul iniţial – maximum 45 de zile pentru depunerea cererilor de finanţare – era insuficient pentru asigurarea de şanse egale tuturor absolvenţilor de cursuri antreprenoriale, precum şi pentru oferirea unei perioade de timp în care aceştia să-şi deschidă noi întreprinderi cu care să participe la finanţare. În urma modificării, pentru dobândirea de competenţe antreprenoriale în cadrul Modulului 1 şi Modulului 3, platforma de înscriere va rămâne deschisă timp de 45 de zile lucrătoare, începând cu ora 10:00 a primei zile de înscriere şi până la ora 20:00 a ultimei zile de înscriere, cu posibilitatea de prelungire a termenului, dar nu mai târziu de 7 zile lucrătoare de la terminarea ultimului curs de formare.
Apple va depăşi Samsung la livrările de smartphone-uri în 2025
Apple este pe cale să livreze în 2025 mai multe iPhone-uri decât smartphone-uri va livra Samsung, o premieră după 14 ani în care gigantul sud-coreean a dominat piaţa globală, arată o analiză Counterpoint Research publicată miercuri, relatează CNBC. Apple ar urma să livreze aproximativ 243 de milioane de iPhone-uri în 2025, faţă de cele 235 de milioane de unităţi estimate pentru Samsung. Cota de piaţă a Apple ar ajunge astfel la 19,4%, în timp ce Samsung ar coborî la 18,7%. Deşi livrările nu sunt echivalente cu vânzările directe către consumatori, acestea reflectă cererea aşteptată de producători şi dinamica pieţei. Succesul Apple este alimentat de lansarea seriei iPhone 17 din septembrie, care a avut un sezon de vânzări de sărbători considerat ”excepţional”. În primele patru săptămâni de la lansare, vânzările din SUA ale seriei iPhone 17 (inclusiv iPhone Air) au fost cu 12% mai mari decât cele ale seriei iPhone 16 (fără modelul 16e). În China, creşterea a fost de 18% în aceeaşi perioadă. Un factor important este şi ciclul de înlocuire: mulţi consumatori care şi-au cumpărat telefoane în perioada boom-ului pandemic au ajuns acum în etapa de upgrade, a explicat analistul Counterpoint Yang Wang.
Meta, investigată pentru blocarea chatboţilor terţi din WhatsApp
Italia a declanşat o investigaţie, după ce Meta a decis blocarea chatboţilor terţi din WhatsApp, impunând propriul chatbot ca soluţie unică de AI în aplicaţia cu peste trei miliarde de utilizatori. Autorita Garante della Concorrenza e del Mercato a anunţat extinderea unei investigaţii deschise în iulie din cauza integrării Meta AI în WhatsApp, fără ca utilizatorii să aibă opţiunea de a dezactiva soluţia de inteligenţă artificială. Între timp, pentru a-şi avantaja propriul AI, Meta a decis blocarea funcţionării chatboţilor dezvoltaţi de alte companii. În urma acestei decizii, vor înceta să funcţioneze toţi chatboţii care au versiune de WhatsApp, inclusiv ChatGPT. Aceasta este decizia din cauza căreia Italia a extins investigaţia, suspectând Meta de obstrucţionarea concurentei pe WhatsApp, care este, de departe, cea mai mare platformă de comunicare din lume. Meta se apără spunând că a luat decizia de a bloca chatboţii terţi pentru că aceştia creează „o încărcare severă a sistemelor”.
Constructorii auto europeni încă își pun speranțe în motoarele termice
Industria auto europeană, aflată sub presiune, speră la un compromis în pachetul de măsuri pe care Bruxelles-ul îl va prezenta luna viitoare şi care ar putea tempera interdicţia programată pentru 2035 asupra vânzării de vehicule noi cu motoare termice, transmite Reuters. Trecerea către electrificare avansează mai lent decât se anticipa, iar concurenţa din China pune presiune suplimentară pe producătorii europeni. Constructori precum Volkswagen şi Renault şi-au stabilit obiective ambiţioase la începutul deceniului, mizând pe o adoptare rapidă a vehiculelor electrice. Realitatea pieţei s-a dovedit însă diferită: cererea este sub aşteptări, iar producătorii chinezi câştigă cotă de piaţă rapid. Bruxelles pregăteşte un pachet de sprijin pentru industrie, unul dintre cele mai importante sectoare economice ale UE, care se confruntă cu costuri ridicate la energie, tarife pentru exporturile către SUA şi competiţie puternică din Asia.
