MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Preşedintele ASF: România are un nivel redus de participare a populaţiei la piaţa de capital
Este responsabilitatea furnizorilor să asigure logistica, arată ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Nu există criză de motorină în România, iar problemele punctuale trebuie evitate, fiind practic responsabilitatea furnizorilor să asigure logistica, livrarea la timp a combustibilului, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. 'Suntem înconjurați practic de această criză. Vedem ce se întâmplă și la stațiile de alimentare. Ieri am avut mai multe discuții cu furnizorii de motorină, făcând un apel la ei să asigure logistică și furnizare, livrare de motorină la stații pentru a nu rămâne în situația în care fermierul nu are unde să alimenteze. Din păcate, ieri, alaltăieri, au fost situații când pe o rază de 50 km nu se găsea motorină. Aceste probleme trebuie evitate și este, practic, responsabilitatea acelor companii care trebuie să asigure logistica. Înțeleg că prețurile care variază pot genera anumite comportamente ieșite din comun din partea consumatorilor, adică cineva să vină să alimenteze mult mai mult când vede că prețul este un pic mai mic. Sau dacă este diferență de preț între stații să apară un astfel de comportament al consumatorului', a spus Tanczos. Acesta a adăugat că, în România, nu există o criză de motorină, iar situațiile punctuale au la bază disfuncționalități logistice de livrare. 'Încă o dată am primit asigurări că nu există criză de motorină în România. Singura problemă este o disfuncționalitate de logistică, de livrare la timp, a combustibilului la acele stații unde apare câteodată o presiune din partea consumatorilor', a punctat ministrul interimar al Agriculturii.
Noi scumpiri în benzinăriile OMV Petrom şi Rompetrol
Principalele companii de pe piaţa distribuitoare de carburanţi, OMV Petrom şi Rompetrol, au efectuat în această noapte noi scumpiri. Dacă OMV Petrom a majorat doar preţul motorinei cu 30 de bani/l, Rompetrol a crescut şi preţul benzinei, şi pe cel al combustibilului diesel cu 15 bani/l. În urma majorărilor de acum, preţul carburanţilor standard este identic în staţiile OMV şi Rompetrol 9,37 lei/l la motorină şi 8, 83 lei/l la benzină. În staţiile Petrom, un litru de motorină standard costă 9,28 lei, iar unui de benzină standard, 8,72 lei, conform Profit.ro. După o perioadă de ieftiniri abrupte, a urmat una de scumpiri la fel de rapide, ceea ce face ca preţurile carburanţilor să revină la nivelul de la mijlocul lunii aprilie. Pe 16 aprilie un litru de motorina costa la fel ca în prezent în staţiile Petrom, 9,28 lei, iar unul de benzină putea fi cumpărat tot cu 8,72 lei pe 15 aprilie. În ultimele 5 zile, motorina s-a scumpit cu 95 de bani/l, iar benzina cu 65 de bani/l în staţiile OMV şi Petrom. În staţiile Rompetrol ambele tipuri de carburanţi s-au majorat cu câte 50 de bani/l în aceeaşi perioadă.
Angajații muncesc mai mult în 2026, dar câștigă la fel
l peste 30 % dintre salariați plănuiesc să își schimbe jobul
Angajații muncesc mai mult în 2026, câștigă la fel și vor să plece, în condițiile în care unul din trei se declară pregătit să schimbe jobul în următoarele șase luni, potrivit unui studiu de profil realizat de o agenție de cercetare de piață. Echilibrul dintre angajat și angajator s-a erodat vizibil în ultimii trei ani. 'Angajații fac mai mult, câștigă mai puțin și se simt tot mai nesiguri pe jobul pe care îl au. Astfel, presiunea volumului de muncă și stagnarea veniturilor au creat un 'cocktail' toxic pentru retenție: peste 30% dintre angajați plănuiesc să își schimbe jobul în următoarele 6 luni', arată cercetarea MKOR, 'Employee Sentiment 2026: Perspectiva angajaților români 2023-2025'. Potrivit sursei citate, moralul colegilor și al angajaților înregistrează tendința negativă cea mai accentuată din ultimii 3 ani ai studiului. În același timp, volumul de muncă a crescut constant: angajații raportează niveluri ridicate și susținute de suprasolicitare din 2023 până în 2025. În același timp, percepțiile legate de dimensiunea echipelor s-au deteriorat vizibil: angajații fac mai mult cu mai puțini oameni. 'Observăm un trend periculos care s-a consolidat în ultimii trei ani: o deconectare profundă între efortul depus de angajați și recunoașterea primită. Nu mai vorbim doar despre o nemulțumire salarială, ci despre o criză de cultură organizațională. Companiile care ignoră epuizarea echipelor și lipsa perspectivelor de creștere vor pierde lupta pentru talente în 2026. Companiile care acționează acum vor câștiga loialitatea oamenilor pe termen lung', a explicat Corina Cimpoca, fondatoare MKOR, într-un comunicat. Astfel, presiunea suplimentară nu vine însoțită de compensații pe măsură. Ponderea angajaților care raportează majorări salariale s-a înjumătățit față de 2023 iar în ceea ce privește beneficiile extrasalariale, 3 din 10 angajați declară că pachetul s-a redus față de 2024, o tendință în creștere față de edițiile anterioare ale studiului. La acestea se adaugă scăderea percepției siguranței locului de muncă. Angajații sunt tot mai nesiguri pe stabilitatea jobului, ceea ce amplifică presiunea psihologică și alimentează intenția de plecare. 'Angajații cu risc ridicat de plecare reprezintă 29% din total. Sunt mai degrabă bărbați (57%), cu vârsta medie de aproximativ 40 de ani, cu venituri mici și angajați pe poziții de execuție. Percep pachetul total drept în scădere și mediul de muncă ca fiind instabil. Pentru ei, siguranța locului de muncă și oportunitățile de avansare în carieră au o relevanță mai ridicată decât pentru media generală. La polul opus, 52% sunt angajați stabili: profil echilibrat între femei și bărbați, venituri medii, percepție pozitivă sau neutră față de pachetul total și mediul de muncă', se precizează în comunicat. Salariul rămâne principalul factor decizional atunci când vine vorba de schimbarea locului de muncă, dar studiul arată că stabilitatea și perspectivele de creștere profesională devin tot mai importante în ecuația retenției.
Rata șomajului înregistrat la nivel național a scăzut la 3,25%
Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,25% la sfârșitul lunii martie 2026, cu 0,09 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară și cu 0,07 puncte procentuale mai mică decât în luna martie 2025, a anunțat, marți, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Numărul total al șomerilor înregistrați a fost de 259.969 de persoane, dintre care 59.419 au fost șomeri indemnizați și 200.550 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 2.884 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați s-a redus cu 4.689 de persoane față de luna precedentă, precizează ANOFM. Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 69.377 de șomeri provin din mediul urban și 190.592 de șomeri provin din mediul rural. Numărul șomerilor femei la 31 martie 2026 era de 125.466 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 134.503 de persoane. Cei mai mulți șomeri aveau vârsta de peste 55 ani (64.496), urmați de cei cu vârsta între 40 - 49 de ani (63.389), iar la polul opus se aflau persoanele între 25 - 29 de ani (15.388). 'Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (29,85%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,54% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,69%', se arată în comunicat.
Energia regenerabilă devine scut împotriva scumpirilor în Europa
Ţările europene cu o pondere ridicată a energiei regenerabile reuşesc să limiteze creşterea preţurilor electricităţii, în contextul în care conflictul dintre Statele Unite, Israel şi Iran perturbă fluxurile globale de energie şi împinge costurile în sus, transmite Reuters. Un exemplu este Albania, unde râul Drin şi sistemul extins de hidrocentrale asigură peste 90% din producţia de electricitate, menţinând preţurile relativ stabile. Situaţia contrastează puternic cu statele dependente de gaze, precum Italia şi Germania, unde preţurile angro la electricitate au crescut cu peste 20%, respectiv 15% de la începutul conflictului. Diferenţele sunt vizibile şi în alte economii: Franţa, care se bazează în proporţie de aproximativ 70% pe energie nucleară, a înregistrat creşteri mult mai moderate, în timp ce Spania, unde energia regenerabilă reprezintă aproape 60% din producţie, a consemnat chiar scăderi ale preţurilor. Analiştii avertizează că statele dependente de combustibili fosili importanţi sunt mai expuse volatilităţii şi creşterilor bruşte de preţ, ceea ce amplifică presiunile inflaţioniste şi riscurile economice. În acelaşi timp, extinderea energiei regenerabile şi a capacităţilor de stocare rămâne o provocare majoră pentru economii precum Italia şi Germania. Criza actuală ar putea accelera tranziţia energetică a Europei, în timp ce Uniunea Europeană pregăteşte măsuri pentru a proteja consumatorii, inclusiv reducerea taxelor la electricitate. Totuşi, costurile bugetare ale acestor intervenţii ar putea creşte semnificativ. Impactul începe deja să se resimtă la nivelul populaţiei şi al companiilor. În Cipru, facturile la electricitate ar putea creşte cu până la 20% până în august, iar întreprinderile din Italia se confruntă cu majorări ale costurilor pentru combustibil, materii prime şi energie.
Managerii din construcții anticipează o creștere a activității
Managerii din construcții estimează o creștere a activității, în următoarele trei luni, în timp ce numărul de salariați va înregistra o relativă stabilitate în sectoarele construcții, comerțul cu amănuntul și servicii, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, în industria prelucrătoare, rezultatele anchetei desfășurate în luna aprilie indică, pentru intervalul aprilie - iunie 2026, o relativă stabilitate a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de Â5%. De asemenea, în ceea ce privește numărul de salariați, se estimează o scădere moderată, cu un sold conjunctural de -6%. În același domeniu de activitate, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de Â39%. Datele INS relevă faptul că, pe segmentul construcțiilor, managerii prognozează tendință de creștere a volumului producției (sold conjunctural Â17%), precum și o relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural Â2%), în timp ce prețurile lucrărilor de construcții ar putea să înregistreze o dinamică accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de Â51%. Totodată, în comerțul cu amănuntul, se estimează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -7%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural Â4%), iar majorări de prețuri sunt estimate de către 55% dintre respondenți. Pe de altă parte, scăderi sunt anticipate de doar 6%, soldul conjunctural de Â49% indicând creștere accentuată. La servicii, managerii din acest sector de activitate estimează relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%.
Preţul petrolului Brent a depăşit 109 dolari pe baril
Cotaţiile petrolului au crescut puternic luni, la cele mai ridicate niveluri din ultimele două săptămâni, după ce negocierile de pace dintre Statele Unite şi Iran au eşuat din nou, alimentând temerile privind reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz, transmite CNBC. Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat la 109,1 dolari pe baril, în creştere cu 3,56%, în timp ce ţiţeiul american WTI a ajuns la 96,93 dolari pe baril, în urcare cu 2,68%. Creşterea vine după ce administraţia Donald Trump a anulat planurile de trimitere a emisarilor Steve Witkoff şi Jared Kushner în Pakistan pentru discuţii cu Iranul. În paralel, ministrul de externe iranian Abbas Araghchi a efectuat o vizită la Islamabad, însă fără întâlniri cu oficiali americani. Potrivit analiştilor de la ING, lipsa progresului în negocieri indică o piaţă tot mai tensionată, în care preţurile trebuie să se ajusteze în sus pe măsură ce oferta rămâne limitată.
Un fost cercetător al Google DeepMind, finanţare record de 1,1 miliarde de dolari
Un fost cercetător de top al Google DeepMind, David Silver, a anunţat luni atragerea unei finanţări record de 1,1 miliarde de dolari pentru noul său laborator de inteligenţă artificială, Ineffable Intelligence, transmite CNBC. Startupul Ineffable Intelligence a fost fondat în Marea Britanie la finalul anului 2025, de profesorul UCL David Silver, fost lider al echipei de învăţare prin întărire din cadrul DeepMind. Compania a ieşit din ”stealth” cu o evaluare de 5,1 miliarde de dolari, iar runda de tip seed este considerată cea mai mare din Europa. Finanţarea a fost co-condusă de fondurile de capital de risc Sequoia Capital şi Lightspeed Venture Partners, cu participarea unor investitori majori precum Nvidia, Google, DST Global şi Index Ventures, dar şi a Fondului Suveran AI al Marii Britanii.
YouTube testează o funcţie de căutare bazată pe AI
Cel mai mare site de video online este pe cale să dobândească propriul AI Mode, pe modelul celui care există deja în Google, numit Ask YouTube. Facilitatea testată acum de YouTube permite utilizatorilor că încerce o experienţă conversaţională pentru căutarea conţinutului, în locul tradiţionalelor cuvinte cheie. Utilizatorii pot căuta, de exemplu, „clipuri amuzante cu căţei şi pisici”. În funcţie de subiect, pagina cu rezultate poate începe cu o scurtă descriere textuală, urmată de o serie de clipuri video sugerate de AI, plus o serie de informaţii suplimentare, în unele cazuri. În final, la fel ca la AI Mode din Google, există posibilitatea continuării conversaţiei pe aceeaşi temă sau modificării parametrilor căutării. La fel ca în orice este implicată inteligenţa artificială generativă, există şanse ca unele din informaţiile prezentate să fie false sau inventate. Acestea pot rezulta fie din cauza conţinutului video neverificat, fie ca urmare a halucinaţiilor AI-ului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
De același autor
