Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Poșta Română a înregistrat un avans de 12,5% al profitului net

Ziarul de Vrancea
3 aug 2017 493 vizualizări

Compania de stat a raportat în primul semestru un beneficiu de 17,8 milioane de lei

Compania de stat Poșta Română a înregistrat o creștere de 12,5% al profitului net în primul semestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 17,8 milioane de lei, în contextul creșterii veniturilor și a diversificării serviciilor, potrivit datelor transmise joi, pentru News.ro. Compania a reușit o creștere a veniturilor de 1,7% în primul semestru, față de primele șase luni ale anului trecut, până la 572,57 milioane lei, în condițiile unor resurse financiare limitate și a unei concurențe în creștere. ”În condițiile unor resurse financiare limitate și a unei concurențe în creștere, Poșta Română a reușit să securizeze veniturile. Astfel, veniturile totale au crescut și ele ușor față de anul trecut și în intervalul de referință au fost înregistrate venituri totale de 572,57 milIoane lei față de aceeași perioadă din 2016 cand au fost de 562,8 milioane lei. În același timp, cheltuielile Poștei Române în primele șase luni ale anului, au atins valoarea totala de 551,6 milioane lei fiind cu 4,1% mai mici decât au fost bugetate”, se arată în răspunsul trimis la solicitarea News.ro. Totodată, în primele șase luni din 2017, Poșta Română a obținut un profit operațional de 20,9 milioane de lei, în creștere cu 6,6% față de perioada similară a anului trecut. ”Rezultatele menționate anterior survin acțiunilor de consolidare economico-financiară în deplină convergență cu politicile și strategiile de dezvoltare ale acționarilor, Compania Națională Poșta Română (CNPR) ramânând consecventă obiectivului sau de creștere și diversificare a serviciilor”, a transmis compania, pentru News.ro. Compania a anunțat recent că reia procesul de selecție a unui partener bancar, privind oferirea de servicii și produse bancare, prin intermediul oficiilor poștale, și a invitat instituțiile bancare interesate să transmită scrisori de intenție. În 2016, CNPR a obținut venituri totale de 1,135 miliarde lei și un profit net de 10,45 milioane lei, potrivit datelor trimise Ministerului Finanțelor. La finalul anului trecut, datoriile totale ale companiei erau de 675 milioane lei, iar numărul angajaților era de 24.240, potrivit aceleiași surse.

Daniel Zamfir cere lista cu băncile care nu ar plăti impozit pe profit

Președintele Comisiei economice, senatorul PNL Daniel Zamfir, i-a transmis o scrisoare ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa, în care îi solicită să transmită comisiei, de preferabil până la data de 10 august 2017, lista celor 31 de unități bancare care operează pe teritoriul României și care nu au plătit în ultimii cinci ani impozit pe profit, așa cum afirma ministrul. „În urma afirmației dumneavoastră din spațiul public potrivit căreia 31 de instituții bancare care operează pe teritoriul României nu au plătit în ultimii cinci ani impozit pe profit, vă solicit să trasmiteți Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului următoarele informații: lista celor 31 de bănci la care făceați referire în afirmațiile dumneavoastră; situația plății impozitului pe profit a instituțiilor financiare nebancare și a colectorilor de creanțe în ultimii 10 ani”, a afirmat Daniel Zamfir. În încheiere, senatorul PNL i-a transmis ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa că ar fi „util” ca materialul să fie trimis Comisiei economice până în data de 10 august 2017. Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat miercuri, la Antena 3, că unitățile bancare, în proporție de 70%, nu plătesc impozit pe profit. „Băncile, în proporție de 70%, nu plătesc impozit pe profit. Anul trecut, din 46 de unități bancare, 31 au declarat pierderi însumând 9,8 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, doar 15 bănci au plătit impozit pe profit și am inclus aici și băncile care au plătit doar într-un singur an din cei cinci. Suma astfel colectată a fost de 1,7 miliarde de lei”, a precizat Ionuț Mișa.

BAT: Nivelul contrabandei cu țigări a scăzut până la 15,5%

Nivelul contrabandei cu țigări din România a scăzut cu 1,3 puncte procentuale în primul semestru al acestui an, față de finalul anului trecut, până la 15,5%, autoritățile române reușind să captureze 75 de milioane de țigări de contrabandă, în valoare de circa 45 de milioane de lei, potrivit datelor centralizate în cadrul campaniei ”Stop Contrabanda”, desfășurată de către British American Tobacco (BAT). Scăderea traficului cu țigări a avut loc în contextul cele patru operațiuni SCUT desfășurate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin autoritatea vamală, a acțiunilor sporite ale Poliției de Frontieră, a intensificării controalelor desfașurate de Poliția Română precum și finalizarea de către DIICOT a unor dosare importante de criminalitate organizată, potrivit BAT. ”Autoritățile au împiedicat zilnic peste 20.000 de pachete de țigări de contrabandă să ajungă pe piața neagră din România, adică echivalentul consumului total al unui oraș de circa 100.000 de locuitori. Cu toate acestea, impactul contrabandei asupra încasărilor la bugetul de stat este în continuare semnificativ, fiecare punct procentual de piață neagră însemnând aproximativ 40 milioane euro neîncasați de către stat sub formă de taxe și accize”, se arată în comunicat. În acest context, impactul procentului de 15,5% asupra bugetului de stat este estimat la 620 milioane de euro. Deși nivelul contrabandei a scăzut, România este departe de media europeana, consideră directorul juridic și relații publice al BAT România, Ileana Dumitru. ”Deși în prima jumătate a lui 2017 nivelul contrabandei a scăzut cu 1,3 pp față de finalul anului trecut, ajungând la 15,5%, suntem încă departe de media europeană de 9%. Contrabandiștii răspund eforturilor intensificate ale autorităților cu metode din ce în ce mai surprinzătoare de forțare a granițelor, încurajați de profiturile mari pe care le aduce traficul ilegal”, a declarat Ileana Dumitru, în cadrul comunicatului. Astfel, pachetele de țigări sunt ascunse în saci de făină și bidoane de detergent lichid, baxurile de țigări sunt transportate peste Prut folosind lansete de pescuit și deltaplane, sunt dosite în caroseria autoturismelor sau ascunse în trenuri de marfă și chiar în nave sub pavilion străin. O altă sursă de îngrijorare, potrivit BAT, este apariția pe piața neagră a ”țigărilor ”fabricate” în casă și așa-zisele ”fabrici” ilegale de țigări aflate în subsolul blocurilor”.

JLL: Valoarea tranzacțiilor imobiliare din România a urcat cu 44%

Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare din România a ajuns la 485 milioane euro în prima jumătate a acestui an, în creștere cu 44% față de aceeași perioadă din 2016, arată raportul “CEE Investment Market” realizat de compania de consultanță imobiliară JLL. În România, numărul tranzacțiilor a crescut, iar valoarea medie s-a menținut la aproximativ 25,5 milioane de euro. Potrivit raportului, Bucureștiul a atras peste 25% din valoarea tranzacțiilor, sub nivelul din perioada similară a anului trecut, când a atras 48% din volumul investițiilor, ceea ce arată că lichiditatea din orașele secundare a crescut semnificativ. Cele mai mari tranzacții s-au înregistrat pe segmentul de retail (70%), în timp ce proiectele industriale au atras 13%, cele de birouri - 11%, iar hotelurile - 6%. Cea mai mare tranzacție înregistrată în prima jumătate a anului a fost achiziția a 50% din portofoliul Iulius Group (Iulius Mall Cluj-Napoca, Iulius Mall Iași, Iulius Mall Timișoara și Iulius Mall Suceava și trei clădiri de birouri) de către grupul sud-african Atterbury. Aceasta este prima achiziție a fondului în România, care a cumpărat acțiuni la unul dintre cei mai mari proprietari de spații de retail din țară. Pe segmentul de birouri, cea mai notabilă achiziție a fost cea a ART BC 7 de către HILI Proporties de la un antreprenor român, pentru 30 de milioane de euro. Globalworth a realizat cea mai semnificativă tranzacție pe piața industrială în primul semestru, prin achiziția Renault Warehouse Oarja pentru aproximativ 42 milioane de euro. Perioada analizată a marcat intrarea unor nume noi pe piața locală, fie prin achiziția unor platform regionale, fie a unor proiecte individuale. În afară de Atterbury, care deja a investit în regiune, în Serbia, alte nume noi sunt U City Public din Thailanda și Hili Properties din Malta. ”Fundamentele pieței rămân robuste, iar previziunile economice sunt pozitive. România va rămâne cel mai probabil performerul Uniunii Europene din punct de vedere al creșterii PIB, cu o prognoză de 5,7%, în plus vedem o cerere ridicată din partea chiriașilor pe toate segmentele de piață, care este apropiată de nivelurile record din 2016. Disponibilitatea produselor de calitate este în creștere, iar diferențele de yield dintre România și Polonia sau Cehia se mențin semnificative”, se arată în raportul CEE Investment Market. Pentru România, previziunile JLL indică depășirea pragului de 1 miliard de euro. Volumul tranzacțiilor imobiliare din Europa Centrală și de Est a crescut cu 10% în prima jumătate a acestui an, la 5,6 miliarde de euro, România cumulând 9% din volumul total, potrivit raportului. Pe primul loc în regiune se află Cehia, cu 37% din volumul total, care a detronat Polonia, liderul traditional al pieței de investiții din Europa Centrală și de Est. Polonia a atras 29% din suma tranzacționată, iar Ungaria 13%

Numărul de turiști străini în România a crescut cu 10,2% în primele șase luni

Numărul de turiști străini în România a crescut în primele șase luni ale acestui an cu 10,2% față de aceeași perioadă din 2016, până la 1,2 milioane, dintre care 30,4% au venit din Germania, Israel și Italia, în timp ce numărul turiștilor români care au preferat să își petreacă zilele libere sau concediile în țară a urcat cu 13,3%, la 3,85 milioane, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În luna iunie au fost înregistrați 917.300 turiști români, cu 17,9% mai mulți față de iunie 2016, și 290.400 de turiști străini, număr în creștere cu 17,6% comparativ cu a șasea lună a anului trecut. Din străinătate, cei mai mulți turiști străini - 215.300 - au venit în luna iunie din Europa, în principal din celelalte 27 de state ale Uniunii Europene (188.000). În primele șase luni, cei mai mulți turiști au venit din Germania (139.902), Israel (117.037), Italia (109.672), Franța (76.466) și Marea Britanie (74.744). Numărul de înnoptări, un indicator cheie în sectorul turistic, a crescut în luna iunie cu 13% față de aceeași lună a anului trecut, la 2,73 milioane. În privința traficului de la frontiere, numărul de intrări de vizitatori străini în România a crescut cu 25% în primele șase luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, până la 5,55 milioane, în timp ce numărul de ieșiri ale românilor din țară a crescut cu 24,4%, la 9,22 milioane.

Suntem pe locul IV în Europa la creșterea afacerilor cu amănuntul

România a înregistrat în luna iunie a patra creștere a afacerilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 7,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016, în date ajustate față de influențele sezoniere, față de un ritm de 3,1% la nivelul UE, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică Eurostat, care mai arată că, față de anul de bază 2010, România a înregistrat cel mai mare avans din UE al afacerilor de retail. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul este considerat cel mai important indicator al consumului populației. Creșteri mai mari decât România au înregistrat în iunie, față de iunie 2016, doar Slovenia (10,2%), Croația (8,2%) și Slovacia (8,1%). Potrivit datelor publicate joi dimineață de Institutul Național de Statistică (INS), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul din România a încetinit în a șasea lună a acestui an, înregistrând un avans de 7,3% față de iunie 2016 (pe seria brută), ritm înjumătățit comparativ cu cel înregistrat în luna precedentă, mai ales ca urmare a evoluției slabe a vânzărilor de alimente. Față de luna mai, vânzările de retail din România au scăzut în iunie cu 0,4%, comparativ cuo creștere de 0,4% la nivelul UE. Eurostat a publicat și seriile de creștere față de 2010, anul de bază pentru statisticile economice din acest deceniu, România fiind pe primul loc în UE în iunie, cu un avans de 46,3% față de nivelul din urmă cu șapte ani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.