Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Plata ratelor ar putea fi amânată și după 1 ianuarie 2021

Ziarul de Vrancea
9 oct 2020 597 vizualizări

“Este clar că economia încă nu și-a revenit și s-ar putea să avem în continuare nevoie de astfel de facilități, și atunci trebuie să găsim, tot împreună, soluții”, a declarat ieri ministrul Finanțelor

Ministerul Finanțelor Publice caută, împreună cu băncile, o soluție pentru amânarea plății ratelor pentru clienții băncilor după 1 ianuarie 2021, a declarat, joi, ministrul de resort, Florin Cîțu, la "Banking Forum Online", menționând că una dintre variante poate fi prelungirea sistemului actual. "Aș vrea să amintesc iarăși un program care a fost o negociere nu foarte simplă, amânarea ratelor pentru clienții băncilor, persoane fizice și persoane juridice, cu până la 9 luni. Este cel mai generos program din Uniunea Europeană. A fost greu pentru că înseamnă costuri pentru sistemul bancar pe care acesta le-a acceptat în aceste condiții dificile, dar uite că a funcționat. Sunt peste 330.000 de clienți care au beneficiat de aceasta facilitate și acum bineînțeles ne gândim împreună cu sistemul bancar, și aceasta este discuția care urmează: ce facem după 1 ianuarie. Este clar că economia încă nu și-a revenit și s-ar putea să avem în continuare nevoie de astfel de facilități, și atunci trebuie să găsim, tot împreună, soluții după perioada de 1 ianuarie, ca nici sistemul bancar să nu sufere, nici clienții băncilor și nici economia. Ideea este că așa cum am lucrat s-a văzut clar că poți să menții economia, să ai și creștere și veți vedea că în trimestrul III vom avea o creștere economică față de trimestrul II și per ansamblu, atunci când te asiguri că toți cei care participă la acest proces economic nu sunt afectați negativ sau nu sunt cei care susțin tot costul. Am încercat să împărțim tot costul acestei crize și să-l suportăm toți, nu numai o anumită parte din economie", a declarat Florin Cîțu, la forumul organizat de Financial Intelligence. Întrebat care sunt opțiunile avute în vedere, Ministrul Finanțelor Publice a menționat că se poate recurge la o prelungire a sistemului actual sau se poate merge pe cazuri specifice. "Ne uităm la mai multe variante, dar putem să ne gândim la o prelungire a acestei perioade. Dar, repet, acestea sunt scenarii pe care trebuie să le lucrăm cu sistemul bancar. Putem să plecăm de la o prelungire până la variante care sunt mai soft, pe anumite cazuri specifice unde vedem clar că oamenii nu pot. Sunt anumite sectoare în economie unde clar nu pot să-și revină, oamenii rămân în șomaj tehnic, sau poate sunt închise datorită deciziilor guvernului și atunci este nevoie de ajutor și putem veni să susținem. Deci pornim de la această variantă, în care putem să prelungim poate o perioadă sistemul actual și până la variante mai soft. Luăm toate aceste variante în calcul. Aș vrea întâi să vedem, împreună cu sistemul bancar, efectele: ce s-a întâmplat până acum, ce costuri au însemnat aceste nouă luni aproape și ce putem să vedem în viitor. Iarăși este important, pentru că noi am putut să luăm această măsură în urma deciziei EBA (Autoritatea Bancară Europeană n.r.) în care băncile nu erau forțate să facă provizioane", a afirmat Cîțu. De asemenea, șeful de la Finanțe a susținut că în 2020 s-a văzut că relația cu sistemul bancar poate fi una benefică pentru toate părțile implicate, iar "atunci când ești onest, există reciprocitate". "Tot anul acesta 2020 a arătat că relația cu sistemul bancar poate să fie una benefică pentru toată lumea, și pentru stat și pentru sistemul bancar. A fost o relație în care pornim după o guvernare care a atacat sistemul bancar foarte mult și a avut de suferit. Am văzut clar că atunci când ești onest, nu doar cu sistemul bancar, dar cu tot sectorul privat, există reciprocitate. Și în acest an în care am avut nevoie de finanțare eu zic că relația cu sistemul bancar se vede clar în randamente mai mici pentru stat, ne-am împrumutat la dobânzi din ce în ce mai mici, dar și o creștere a creditării în condiții foarte dificile. Ați amintit două programe. Eu spun că IMM invest este clar cel mai de succes program implementat în România în ultimii 30 de ani. Se derulează prin intermediul sistemului bancar. E adevărat că a început mai dificil pentru că numărul de cereri a fost foarte mare dintr-o dată și noi și sistemul bancar a trebuit să ne ajustăm și să facem un sistem informatic mai bun, dar funcționează astăzi. Deci eu zic că arată clar că a fost o relație bună", a mai spus Florin Cîțu. Guvernul a aprobat, luna trecută, normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare, ce stabilesc condițiile în care creditorii aprobă solicitările, perioada de amânare și perioada de prelungire a creditelor amânate, iar în cazul împrumuturilor ipotecare, modul de eșalonare și garantare a dobânzilor.


Inspectorii ANAF Antifraudă au declanșat operațiunea “Mercur”

este cea mai amplă verificare a comerțului online nefiscalizat

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat joi că a declanșat operațiunea “Mercur”, cea mai amplă acțiune de verificare a veniturilor nedeclarate obținute din comerțul electronic nefiscalizat, după ce odată cu creșterea exponențială a vânzărilor online prin platforme cu reputație și standarde ridicate, s-a intensificat și comerțul cu mărfuri contrafăcute sau operate de firme fantomă. "Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, a declanșat operațiunea 'Mercur', cea mai amplă acțiune de verificare a veniturilor nedeclarate obținute din comerțul electronic nefiscalizat, urmare a extinderii acestui tip de acte de comerț și a numărului foarte mare de sesizări primite, în special pentru nereguli privind imposibilitatea de a beneficia de garanție în lipsa documentelor fiscale. Din analizele preliminare, s-a observat că, odată cu creșterea exponențială a vânzărilor online prin platforme cu reputație și standarde ridicate, s-a intensificat și comerțul cu mărfuri contrafăcute sau operate de firme fantomă, în special prin intermediul unor persoane fizice sau site-uri paravan, care operează pe perioade scurte", arată ANAF. Mai mult decât atât, diversificarea marilor operatori, prin lansarea unor marketplace, a reprezentat o oportunitate pentru firmele sau persoanele care comercializau produse fără a fiscaliza veniturile sau care vindeau produse contrafăcute, spun inspectorii. În prima etapă, inspectorii antifraudă au analizat peste două milioane de vânzări on line de bunuri livrate prin curier și a început verificarea a peste 500 dintre clienții firmelor de curierat rapid cu cel mai mare volum de livrări cu plata ”ramburs” sau în conturi bancare. Monitorizarea și analiza comerțului din marile centre angro, achizițiile din UE și importurile extracomunitare cu vânzările on line și a livrărilor cu încasare ”ramburs” sau plată online realizate de firmele de curierat rapid au evidențiat tipologii de acțiune, în principal de către persoane fizice care cumpără produse la prețuri subevaluate, pe care le vând en-detail online și încasează de la cumpărători contravaloarea, fără plata obligațiilor fiscale. Furnizorii acestor persoane fizice achiziționează intracomunitar sau importă bunurile prin firme proprii sau intermediare, care sunt apoi “lichidate” după finalizarea formalităților de vămuire, precizează conducerea ANAF. "ANAF va iniția, în perioada imediat următoare, acțiuni de control în vederea recuperării taxelor și impozitelor datorate, acolo unde este cazul, prin măsuri și proceduri fiscale. ANAF recomandă tuturor comercianților și face un apel către persoanele fizice sau juridice, care au realizat vânzări cu livrare prin curierat, să se asigure că au achitat toate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat", arată ANAF.

Piața de smartboard-uri va crește cu 20% în acest an

Piața de smartboard-uri din România va înregistra în acest an o creștere de 20% față de 2019, de la 1 milion de euro, datorită cererii generate de pandemia de coronavirus, estimează compania Vestel România, membră a Grupului turc Vestel. ”Estimăm că piața locală de smartboard-uri din 2020 va crește cu 20% față de valoarea înregistrată în 2019, datorită faptului că furnizorii, distribuitorii, integratorii și clienții își ajustează activitatea și se adaptează perturbărilor cauzate de coronavirus. 2020 poate fi considerat un an experimental - în sensul că toată lumea a testat cea mai bună abordare pentru a-și salva activitatea profesională. Atât timp cât educația școlară online va fi din ce în ce mai intensă și mai necesară în România, piața de IFPD (Interactive Flat Panel Display) va crește cel mai probabil și în 2021”, estimează Vestel România. Piața de IFPD din acest an se ridică la peste 1 milion de euro, cele mai solicitate modele fiind cele de 65". ”Estimarea noastră de creștere a pieței este influențată de existența mai multor licitații guvernamentale care solicită în mod specific smartboard-uri interactive pentru școli. Ministerul Educației a emis un document prin care alocă 100 milioane euro pentru achiziționarea de echipamente destinate să asiste sectorul educației în procesul de depășire a provocărilor și de adaptare la standardele impuse de pandemia de coronavirus. Dezavantajul acestui proces este că, exceptând laptopurile și tabletele, specificațiile sunt centrate în principal pe proiectoarele video și whiteboards, ceea ce ar putea afecta vânzările de IFPS (Interactive Flat Panel Solutions) într-un mod negativ”, sunt de părere specialiștii din cadrul companiei. În ceea ce privește Vestel România, cererea pentru smartboard-uri interactive a crescut rapid în trimestrul al treilea, imediat după terminarea stării de urgență. Principalul factor care a condus la această creștere a fost noua conduită impusă în ceea ce privește continuarea procesului educațional. Educația online a avut un impact pozitiv asupra vânzărilor IFPD. Pe lângă școli, cei mai importanți clienți interesați de IFPD sunt primăriile și companiile, care acum își organizează întâlnirile online.

Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România

Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România până în 2030, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care va trece economia, arată o analiză Factory 4.0 & Frames, potrivit căreia peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor dispărea. "Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România până în 2030, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece va economia", estimează analiștii de la Factory 4.0 & Frames. Ei afirmă că peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate și servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât și în sectorul public. "În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluție, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinațională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt și alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condițiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relația statului cu cetățeanul, va fi gestionată prin aplicații online", arată analiza. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie, spun analiștii. "Putem face plăți și lua credite online, există deja aplicații de contabilitate excelente, iar mass-media a trecut, în mare parte, în online, ziarele, în forma lor de hârtie. Magazinele de fashion au început să facă mai mulți bani din online, am ajuns chiar să ne cumpărăm legumele și fructele sănătoase de pe internet. În ultima perioadă, în spațiul public se vorbește tot mai multe despre digitalizare, despre cloud, roboți și inteligența artificială", precizează specialiștii. La prima vedere, aceste subiecte par să nu ne afecteze direct, însă este vorba despre cum va arăta piața muncii peste 5-10 ani, despre schimbările fundamentale prin care va trece economia, adaugă ei. "A patra revoluție industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanșate de revoluția industrială. Am trecut de la cai și trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani și vor apărea altele care necesită noi aptitudini", afirmă specialiștii Factory 4.0 & Frames.

Pandemia covid-19 aruncă 100 de milioane de oameni într-o sărăcie extremă

Anul 2020 ar fi trebuit să fie marcat de o nouă reducere a sărăciei extreme, însă pandemia covid-19 a dat totul peste cap, iar între 88 și 115 milioane de oameni în plus trăiesc cu doar 1,90 dolari pe zi - adică mai puțin decât prețul unei cafele într-o țară avansată -, iar tot mai mulți locuiesc la oraș, relatează AFP. ”Reducerea sărăciei a suferit cel mai grav revers de decenii, după aproape un sfert de secol de declin constant al sărăciei extreme în lume”, rezumă Banca Mondială (BM) într-un raport despre sărăcie pe care l-a publicat miercuri. Numărul persoanelor care tăiesc în sărăcie extremă urmează să continue să crească la 150 de milioane până în 2021. Opt noi săraci din zece trăiesc în țări cu venituri ”intermediare”. ”Noii săraci sunt mai urbani, mai bine educați și mai puțin susceptibili să muncească în agricultură decât cei care trăiau în sărăcie extremă înainte de covid-19”, subliniază, de asemenea, autorii raportului, publicat înainte de reuniunile din toamnă ale BM și Fondului Monetar Internațional (FMI). Ei muncesc mai mult în sectoarele serviciilor, construcțiilor sau industriei, precizează autorii raportului. Sărăcia extremă - al cărei prag a fost stabilit la 1,90 dolari pe zi - ar urma să atingă între 9,1% și 9,4% din populația mondială în 2020. Este o ”întoarcere în urmă”, deplânge instituția de la Washington, care precizează că în 2017 nivelul sărăciei era de 9,2%. Fără șocul mondial provocat de criza sanitară, această cifră ar fi trebuit să coboare la 7,9% anul acesta. Raportul arată că o mare parte a ”noilor săraci” va fi concentrată în țări care înregistrează deja un nivel mare al sărăciei. Africa subsahariană este ”o regiune care ar urma acum să aibă aproximativ o treime dintre persoanele nou sărăcite de covid-19”, precizează ea. Locuitorii orașelor sunt tot mai afectați, însă majoritarea săracilor rămân rurali, tineri și subșcolarizați. ”Patru persoane din cinci care trăiesc sub pragul internațional al sărăciei locuiesc în zone rurale, în pofida faptului că populația rurală reprezintă doar 48%” din populația totală, se detaliază în raport.

Popa (BNR): inflația ridicată este cel mai parșiv impozit

Printarea de bani pentru finanțarea deficitului creează inflație și duce la deprecierea monedei naționale, iar inflația ridicată este cel mai parșiv impozit, pentru că îi împovărează exact pe cei cu venituri scăzute, a declarat, joi, într-o conferință de specialitate, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR). "Trebuie spus foarte clar și răspicat că problema României este una fiscal-bugetară. Nu există soluții monetare la problemele fiscale. Nu ai o monedă internațională de rezervă, cum este dolarul, iar printarea de bani pentru finanțarea deficitului creează practic inflație și duce la deprecierea monedei naționale. Inflația ridicată este cel mai parșiv impozit pentru că îi împovărează exact pe cei cu venituri scăzute. Deci, nu cred că tiparnița este soluția, din punctul meu de vedere. Creșterea deficitului nu este un panaceu, nu vindecă problema, ci eu o văd doar ca un calmant. Vaccinul contra COVID vindecă, într-adevăr, problema pe care o avem noi. Este o criză de sănătate, până la urmă, dar încă nu există acest medicament și până atunci ne mulțumim cu aceste calmante. Trebuie să conștientizăm un lucru: costul calmantului îl vom plăti cu toții, noi și copiii noștri, generațiile de după noi, prin dobânzi și returnarea împrumuturilor pe care le facem. Problema cu acest calmant este că poate crea dependență. Majoritatea țărilor au făcut cheltuieli temporare pentru sănătate, pentru măsuri de redresare, însă noi ne angajăm la cheltuieli permanente. Este o diferență foarte mare și astfel devenim dependenți de deficit. Povara acestei crize vor fi, cu siguranță, datoriile publice, pentru că ele vor rămâne mulți ani după eradicarea virusului", a explicat reprezentantul BNR.


Google anunță noi funcții de securitate și protejare a intimității

Utilizatorii Google vor avea la dispoziție, în viitorul nu foarte îndepărtat, un nou set de facilități care vizează intimitatea și securitatea conturilor. Prima pe listă este ceea ce Google numește alerte de securitate cross-app. În momentul în care algoritmii Google depistează o activitate suspectă, utilizatorul va primi o alertă pe smartphone, care va consta într-un pop-up ce acoperă aproape tot ecranul și îndeamnă utilizatorul să verifice dacă este vorba de o acțiune proprie sau este necesar să ia măsuri pentru securizarea contului. Noutatea este că alerta va fi afișată în orice aplicație Google, indiferent de serviciul unde a fost depistată activitatea suspectă. Spre exemplu, dacă utilizatorul scrie un email în Gmail, acolo va primi alerta, chiar dacă serviciul unde a fost depistată problema este Photos. Acest tip de alerte va fi implementat în cursul săptămânilor viitoare și va ajunge pe iPhone înaintea Android-ului. Al doilea pe listă este așa-numitul Guest mode pentru Google Assistant, care poate fi activat prin comanda “Hey Google, turn on Guest mode”. Această opțiune este gândită pentru momentele în care asistentul este folosit de altă persoană decât de posesorul contului înregistrat pe telefon. Activitățile și comenzile apelate în acest mod nu vor fi salvate în contul Google. Primele device-uri pe care va fi implementată această facilitate sunt difuzoarele inteligente Nest.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,10%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut joi la 2,10%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a urcat de la 2,11% la 2,12%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.