Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 2.652%, în ultimii 100 de ani

Ziarul de Vrancea
10 dec 2018 227 vizualizări

Așa arată calculele prezentate de către Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naționale a României u din 1918 și până în 2018, țara noastră a trecut printr-un număr de 18 recesiuni

Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat, marți, că, de la Marea Unire până la finele acestui an, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor al României a crescut de 26 de ori. „În ultima 100 de ani, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut, în termeni comparabili, de 26 de ori, nu cu 260%, ci, mai exact cu 2.652%. În primii cinci ani de la Marea Unire, PIB-ul pe locuitor a crescut cu 36%”, a afirmat Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, în cadrul lansării cărții „Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești: 1918 - 2018”, pe care a coordonat-o. La realizarea cărții au participat șapte economiști din cadrul BNR: Alexandra Cojocaru, Brîndușa Costache, Veaceslav Grigoraș, Horațiu Lovin, Camelia Neagu, David Orțan și Andrei Tănase. PIB-ul pe cap de locuitor din 1918 a fost de 866 de dolari, iar pentru acest an este estimat, în carte, un PIB pe cap de locuitor de 23.323 de dolari. „Mai corect este anul 1919, pentru că acela a fost primul an cu toate provinciile reunite, un an complet”, a punctat Voinea. În acel an, PIB-ul pe cap de locuitor a fost 861 de dolari, iar până în 1926 a urmat o creștere rapidă, la 1.299 de dolari pe cap de locuitor. „Apoi, în restul perioadei interbelice, economia a fost măcinată de mai multe recesiuni și creșterea a fost mai modestă până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a mai spus Voinea. România a trecut, în ultimii 100 de ani, prin același număr de expansiuni economice și de recesiuni, dar durata medie a acestora este diferită, arată datele prezentate ieri de Voinea. „Între 1918 și 2018, am avut 18 perioade de expansiune economică și 18 perioade de recesiune. Durata medie a unei recesiuni în România a fost de 15 trimestre, iar durata unei recesiuni, la scara istoriei, a fost de șapte trimestre. Cele mai lungi perioade de creștere din istoria ultimilor 100 de ani au fost 1920 - 1926, 1959 – 1973, 2000 – 2008, 2011 - prezent. Toate celelalte economii dezvoltate, dar și economiile comuniste la acea vreme își începuseră perioada de creștere, de recuperare după Al Doilea Război Mondial, imediat după 1950 sau chiar ușor înainte, noi am început de-abia în 1959, 1958 a fost un an de recesiune”, a afirmat Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, în cadrul lansării cărții „Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești: 1918 - 2018”, pe care a coordonat-o.  Cele mai lungi recesiuni prin care a trecut România au fost 1944-1946, 1988-1992 și 1998-2001. România a avut mai multe recesiuni decât Franța, Germania, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, potrivit documentului citat. „Din punct de vedere a ciclurilor de creștere și recesiune, ciclul economiei din România este surprinzător de bine aliniat cu cel al economiilor dezvoltate, dar mai ales cu cel al Statelor Unite ale Americii”, a mai spus Voinea. SUA a avut 16 recesiuni, în ultimiin 100 de ani, în timp ce Germania a avut 12, iar Marea Britanie 13. „De asemenea, durata medie a unei recesiuni este aproape comparabilă cu una din Statele Unite. Durata creșterii economice este cu un an mai mică la noi decât în Statele Unite și cu aproximativ trei ani mai mică decât principalele țări din Uniune (n.red. - Uniunea Europeană). Aceasta arată că avem o vocație de economie emergentă. Este normal să fie așa, depindem de sursa de capital. Este normal să fie așa – toate economiile emergente sunt aliniate ciclului economic din Statele Unite”, a explicat Voinea.

Doar 3 din 10 angajatori acordă prime de sărbători angajaților în acest an

u cei mai mulți angajați (58%) preferă beneficiile în bani, sub forma unei prime sau a unui bonus, în timp ce 24% spun că și-ar dori mai multe zile libere în perioada sărbătorilor

În acest an, aproape 32% dintre companii au în plan să acorde prime în bani angajaților, 20% vor acorda tichete cadou, iar aproximativ 15,5% își vor recompensa angajații cu produse specifice de sărbători, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs în 366 de companii. Trei din cinci angajatori organizează în această perioadă petrecerea de Crăciun a companiei, pe lângă alte activități tematice precum împodobirea bradului la birou împreună cu echipa (35%) sau diverse ateliere tematice de creare de ornamente și decorațiuni de Crăciun sau ornare de biscuiți și prăjituri specifice perioadei (19,5%). Tot drept recompensă, aproape 10% angajatori acordă angajaților cadouri pentru copii și tot atâția și-au propus să ofere zile libere suplimentare în perioada dintre sărbători, mai arată sondajul. O treime dintre angajatori încurajează angajații să fie Secret Santa pentru unul dintre colegi, activitate desfășurată cu precădere în companiile mai mici sau, în cazul multinaționalelor, la nivel de departament. De partea cealaltă, cei mai mulți angajați (58%) preferă beneficiile în bani, sub forma unei prime sau a unui bonus, în timp ce 24% spun că și-ar dori mai multe zile libere în perioada sărbătorilor pentru a le petrece cu familia și prietenii. Angajații nu mai sunt interesați de petrecerile de crăciun - doar 4% dintre respondenți spun că aceasta se regăsește printre preferințelor lor. Angajații din 36,6% dintre companiile participante la sondaj vor primi beneficii de sărbători de până la 500 de lei anul acesta, valoare aferentă tuturor recompenselor acordate de angajatori. În alte 7,7% dintre companii, beneficiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei, în timp ce doar 11,3% dintre angajatori sunt mai generoși, având în plan prime și beneficii de sărbători de peste 1.000 de lei. La polul opus, 14,1% dintre companii vor acorda recompense de maximum 100 de lei. În cazul a 23,2% dintre companii, aceste beneficii de sărbători sunt acordate tuturor angajaților indiferent de performanța financiară a companiei în anul în curs, în timp ce 21,1% dintre angajatori stabilesc valoarea în funcție de evoluția companiei și de profiturile obținute. Totuși, jumătate dintre angajatori susțin că beneficiile pe care le-au planificat pentru acest an vor avea o valoare similară cu cele de anul trecut și numai 14% dintre companii au redus bugetul pentru prime de Crăciun în 2018.

În primele 11 luni, înmatriculările auto cresc cu 23,97%

În luna noiembrie 2018, înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 10,83% față de noiembrie 2017, atingând un volum de 8.303 unități, informează ACAROM - Asociația Constructorilor de Automobile din România și DRPCIV. În primele unsprezece luni din 2018, volumul autoturismelor noi înmatriculate a atins 121.634 unități, în creștere cu 23,97% față de perioada similară din 2017. În ceea ce privește autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a atins în noiembrie 2018 44.503 unități, o scădere de 8,16% față de noiembrie 2017, volumul acestora fiind pe primele unsprezece luni din 2018 la un nivel de 434.914 unități, ceea ce reprezintă o scădere cu 8,34% față de perioada similară din 2017. Clasamentul pe mărci autoturisme noi în primele 11 luni este condus de Dacia, cu 33.543 unități (cu o creștere de 22.31% față de aceeași perioadă din 2017),urmată de Skoda, cu 10.468 unități (cu o creștere de 24,04% față de ian-noi 2017), Renault, cu 9.901 unități (creștere 39,06% față de ian-noi 2017), Volkswagen, cu 9.507 unități (creștere de 5,05% față de ian-noi 2017) și Ford, cu 8.873 unități (creștere de 15,59% față de ian-noi 2017).

Isărescu explică cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a menționat, marți, pe scurt, cum ne putem pregăti pentru următorii 100 de ani, în contexul lansării unei cărți prin care au fost recuperate mai multe seturi de date privind indicatorii macroeconomici ai României. „Ultimul capitol al cărții este intitulat, în loc de încheiere, «Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani?», pentru că aceasta este esența cărții. Avem nevoie de mintea cea din urmă care să ne facă să privim înapoi cu înțelepciune, iar, mai departe, să încercăm să vedem unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, ce avem de făcut și ce putem lua cu noi în bagajele pentru viitor. Desigur, după ce evaluăm ce a fost valoros în trecutul nostru”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul lansării cărții „Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești: 1918 - 2018”. Această carte a fost coordonată de Liviu Voinea (viceguvernatorul BNR), iar la realizarea ei au participat șapte economiști din cadrul BNR: Alexandra Cojocaru, Brîndușa Costache, Veaceslav Grigoraș, Horațiu Lovin, Camelia Neagu, David Orțan și Andrei Tănase. Guvernatorul a menționat că, la 100 de ani de la Marea Unire, România nu are un set complet de date, un set unitar de indicatori economici de bază, dar o mare parte au fost recuperate prin cercetările făcute de autorii menționați. „Nu avem încă seturi de date unitare care să vorbească despre economia României, așa cum a fost ea, cu suișuri și coborâșuri. Corect și parțial explicabil, pentru că, peste tot în lume, s-au petrecut modificări metodologice. Am mai spus de nenumărate ori, Produsul Intern Brut, ca indicator, este o o creație mai degrabă postbelică, dar această realitate nu este, nicidecum, consecința numai a unei lipse de preocupări, ci aș spune că este, mai degrabă, consecința unei perioade istorice”, a explicat Isărescu. Reprezentantul Băncii centrale a reamintit printre cauzele pentru care lipsesc datele macroeconomice faptul că, în ultimii 100 de ani, regiunea din care facem parte și la nivel global s-a trecut prin Marea Criză din 1929 - 1933, cel de-Al Doilea Război Mondial și perioada comunistă, iar ultima a schimbat „radical stilul de viață, modul de gândire, concepțiile despre muncă, toate au avut de suferit și s-au modificat munca în sine”.

Tăriceanu vede numai părțile bune ale Fondul de Investiții Locale

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marți, că o ordonanță de urgență pentru un Fond de Investiții Locale, ar da posibilitatea localitățile, care nu se pot autofinanța, să primească bani de la buget pentru dezvoltarea acestora. „Constatăm că sunt foarte multe unități administrativ teritoriale care dispun de foarte mulți bani, dar întotdeauna vor să primească bani și de la buget. Există în același timp localități care nu au aceleași posibilități de a-și asigura veniturile necesare în vederea dezvoltării lor, cu toate că nevoile există. Vrem să dăm posibilitatea și acelor localități care nu au posibilitatea de a se autofinanța să aibă acces la o finanțare, care sigur că poate să fie gândită complementar, pe lângă fondurile europene să existe și o finanțare din partea bugetului consolidat, astfel încât să poată să atingă obiectivele de dezvoltare și proiectele”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, marți la Parlament, întrebat ce opinie are despre ordonanța de urgență privind fondul de investiții locale. Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, luni, că în bugetul pe 2019 se va regăsi și un fond de investiții locale, prin care localitățile vor putea opta pentru câte două proiecte de finanțare fiecare, pentru canalizare, apă sau renovarea școlii. OUG ar urma să fie adoptată la prima ședință a Guvernului.„Acest fond de investiții o să îl avem în bugetul pe 2019, fiecare localitate putând avea două proiecte legate de apă, canal, școală, toate aceste lucruri. Pe lângă PNDL vrem să avem acest fond de investiții locale pe care să îl dublăm pe o proiecție financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecție financiară nu vom realiza acest lucru”, a declarat Viorica Dăncilă, după ședința Comitetului Executiv al PSD. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a susținut că ordonanța privind fondul de investiții locale va putea intra în prima ședință a Guvernlui. „Este vorba despre investiții pentru administrația locală. S-a discutat și la Neptun, dar bineînțeles că începând din seara aia nu a mai ținut nimeni minte. În zilele următoare o să vedeți în detaliu. Este un subiect foarte important, este o chestiune nouă în România. Urmează ca astăzi, mâine să fie finalizat și sperăm ca în prima ședință de Guvern să se adopte OUG, apoi ministrul Finanțelor să vă explice foarte bine”, a precizat Dragnea.

Rata anuală a inflației din noiembrie a coborât la 3,4%

Prețurile de consum în luna noiembrie 2018 comparativ cu luna noiembrie 2017 au crescut cu 3,4%, astfel că inflația s-a redus de la 4,3% în octombrie, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică (INS), printr-un comunicat de presă. „Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 3,2%. Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (decembrie 2017 – noiembrie 2018) față de precedentele 12 luni (decembrie 2016 – noiembrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se precizează în comunicatul de presă al INS, transmis marți. Creșterea din noiembrie s-a făcut pe fondul majorării cu 4,24% a prețurilor la mărfurile nealimentare, cu 2,86% a celor alimentare și cu 2,5% a serviciilor. În plus, față de finele lunii decembrie 2017, prețurile din noiembrie au fost cu 3,1% mai mari, ca urmare a majorării cu 3,94% a prețurilor la mărfurile nealimentare, cu 2,41% a mărfurilor alimentare și cu 2,29% a serviciilor. În schimb, în noiembrie față de octombrie, inflația a fost de -0,13%, ca urmare a scăderii cu 0,27% a prețurilor la mărfurile alimentare, cu 0,13% a celor nealimentare și a creșterii cu 0,11% a serviciilor.

FMI: peste economia globală se adună nori de furtună

Un înalt oficial al Fondului Monetar Internațional a avertizat, marți, că nori de furtună s-au adunat peste economia globală și că guvernele și băncile centrale ar putea să nu fie prea bine pregătite pentru a face față unei noi crize, inforrmează Reuters. Lipton a subliniat că în ultimii doi ani, apreciați drept „însoriți”, FMI a tot cerut guvernelor să își repare „acoperișurile”. "Dar, ca mulți dintre voi, văd cum se adună norii și mă tem că munca de prevenire a crizei nu este completă", a spus el la o conferință bancară găzduită de Bloomberg. "Băncile centrale ar ajunge probabil să exploreze măsuri tot mai neconvenționale. Dar, cum eficacitatea acestora este incertă, ar trebui să ne preocupe potențialul politicilor monetare", a spus oficialul FMI. În același timp, multe guverne nu vor avea prea mult spațiu de manevră, după ce au acumulat deja datorii mari. "Nu trebuie să ne așteptăm ca guvernele să aibă mjloace la fel de importante cum au fost cele cu care au răspuns crizei în urmă cu zece ani", a spus Lipton, adăugând că un plan de relansare se poate lovi de o rezistență din partea politicului. Cel mai mare risc, în prezent, este conflictul comercial dintre Statele Unite și China. Dacă se vor aplica toate tarifele care au fost invocate, creșterea mondială ar putea pierde, până în 2020, trei sferturi de punct din creșterea economică globală, estimează FMI.

Google plus va fi închisă în aprilie 2019

Google a anunțat că va închide rețeaua de socializare online Google în aprilie 2019, cu patru luni mai devreme decât a plănuit inițial, după ce a descoperit noi probleme tehnice legate de dezvăluirea datelor utilizatorilor săi, potrivit theverge.com. De asemenea, accesul API va fi închis în următoarele 90 de zile. Potrivit Google, noua vulnerabilitate tehnică a vizat 52,5 milioane de utilizatori, datele acestora privind numele, adresa de e-mail, ocupația și vârsta fiind accesibile dezvoltatorilor, chiar dacă erau stabilite ca fiind private în setările din cont. Anunțul despre închiderea rețelei de socializare online a fost făcut inițial în octombrie, după ce compania Google a făcut public faptul că datele private a sute de mii de utilizatori ai Google au fost expuse. Surse citate la momentul respectiv de cotidianul The Wall Street Journal au declarat că Google, care face parte din trustul Alphabet, nu a dezvăluit problema de teama sancțiunilor autorităților de reglementare. O defecțiune de software a generat un acces potențial la profilurile utilizatorilor Google începând din 2015. Problema a fost remediată de tehnicienii Google în martie 2018.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.