Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața serviciilor de poștă și curierat a ajuns la afaceri de 5,3 miliarde de lei

Ziarul de Vrancea
15 mar 2021 701 vizualizări

Estimările KeysFin arată că firmele din domeniu au avut anul trecut circa 45.000 angajați

Cifra de afaceri pe piața serviciilor de poștă și curierat din România s-a majorat, în 2019, cu 112% față de nivelul atins în anul anterior, până la valoarea de 5,3 miliarde de lei, relevă o analiză întocmită de către consultanții KeysFin. Estimările analiștilor arată că ritmul de creștere al acestui segment de piață s-ar putea dubla, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat ar urma să depășească pragul de 6,6 miliarde de lei, în 2020, ca urmare a cererii online crescute, generate de pandemia de coronavirus. Potrivit sursei citate, în cursul anului 2019, rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescut marginal față de 2018, însă a fost cu peste 318 milioane de lei peste pierderea din 2010, ajungând la aproape 235 milioane de lei. Datele centralizate de KeysFin arată că Poșta Română este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, compania deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor (93,5%) și de Fondul Proprietatea (6,5%) raportând, în 2019, o cifră de afaceri de aproape 1,3 miliarde de lei (23,9% din total). Totodată, Fan Courier Express SRL, liderul segmentului de curierat, a continuat să câștige teren și, la finele anului 2019, a raportat afaceri de aproape 792 de milioane de lei, respectiv un avans de peste 15% față de 2018. La fel ca în anul anterior, Cargus SRL, cu cele 453 milioane de lei și 8,5% din total piață, înregistrate la nivelul anului 2019, completează podiumul. Ierarhia mai cuprinde: TNT România SRL (cu afaceri de 351 milioane lei și 6,6% din total) și DHL Internațional România SRL (341 de milioane de lei, respectiv 6,4% din total). Cumulat, cele mai mari zece companii de poștă și curierat au generat 76,4% din cifra de afaceri totală, conform calculelor realizate de KeysFin. În 2019, aproximativ 41.000 angajați lucrau pentru companiile locale din domeniul poștal și de curierat, cu 0,7% mai mulți decât în 2018, iar pentru 2020, analiștii estimează un avans de aproximativ 10%, la aproximativ 45.000 angajați. De asemenea, datele din piața comerțului digital cu bunuri de larg consum evidențiază creșteri în jurul valorii de 40% pentru anul 2020, în timp ce statisticile celui mai popular motor de căutare din România ilustrează o creștere a căutărilor românilor în categoria de livrări online cu 58% față de anul anterior, cu vârfuri chiar și de 200% în anumite perioade, precum luna aprilie. Analiza consultanților de la KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutul anului 2021. În cadrul analizei nu s-a luat în considerare performanța unor companii ca Bringo Magazin SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV), GlovoApproSRL (deținută de către spaniolii de la Glovoapp23 SL) sau Foodpanda Ro SRL (deținut de germanii de la Brilliant 1421 GMBH).

40% dintre români merg o dată la câteva luni sau mai rar la restaurantele din mall-uri

u totodată, atunci când merg totuși la mall, restaurantele cele mai populare sunt cele de tip fast-food

Patru din zece români (40%) frecventează o dată la câteva luni sau mai rar restaurantele din mall-uri, iar peste jumătate dintre persoane (55%) preferă fast-food-urile, arată rezultatele unui studiu publicat, marți, de Reveal Marketing Research. Potrivit sursei citate, 90% dintre cei chestionați consideră că industria HoReCa a fost afectată "în mare" și "în foarte mare măsură" de contextul pandemiei de COVID-19. În acest context, dacă înainte de pandemie, cei mai mulți dintre români spun că le frecventau de două-trei ori pe lună (19%), în prezent fac acest lucru mai degrabă o dată la câteva luni sau chiar mai rar (40%). Totodată, atunci când merg totuși la mall, restaurantele cele mai populare sunt cele de tip fast-food, menționate de peste jumătate dintre oameni (55%), urmate de restaurantele cu specific românesc (33%) și de cafenele (20%). În privința criteriilor de alegere a restaurantului din mall, calitatea produselor este pe primul loc pentru 54% dintre respondenți, în timp ce prețurile se află pe locul secund, cu 41% din totalul răspunsurilor. Un alt criteriu relevant pentru români este gradul în care sunt respectate măsurile de siguranță împotriva COVID-19 în aceste localuri, fiind important pentru 32% dintre aceștia. De asemenea, 40% din totalul persoanelor chestionate au afirmat că preferă aproximativ aceleași restaurante, în funcție de promoțiile pe care le au. "O altă categorie la care brandurile trebuie să fie atente este cea a consumatorilor loiali, reprezentată de un sfert dintre români (25%), care spun că obișnuiesc să cumpere mereu de la același local, indiferent de promoții. Astfel, restaurantele trebuie să identifice, prin studii de loialitate, care sunt acele elemente adiționale ce îi fidelizează pe oameni", se menționează în concluziile Reveal Marketing Research. Conform cercetării, înainte de pandemie, doar 7% dintre oameni declarau că nu mergeau niciodată la restaurantele din centrele comerciale, astăzi ponderea a crescut semnificativ, până la 32%, în special persoane de peste 55 de ani (65%). "Restricțiile impuse în zonele cu grad ridicat de răspândire a virusului, precum și teama de îmbolnăvire din spațiile publice pot fi explicații pentru care mulți dintre români evită restaurantele din centrele comerciale", susțin realizatorii studiului. Metoda folosită în cadrul studiului a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview), fiind derulate 1.004 interviuri online cu respondenți cu vârste de peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 18 - 22 februarie 2021. Marja de eroare este de Â/- 3%, iar nivelul de încredere de 95%.

Pensia media a ajuns în România la 1.636 de lei

Numărul mediu de pensionari înregistrat în România la nivelul trimestrului IV al anului trecut a fost de 5,123 milioane, în scădere cu 2.000 de persoane față de trimestrul precedent, iar pensia medie lunară a ajuns la 1.636 de lei, în creștere cu 8,7% față de trimestrul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate marți. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,679 milioane, în creștere cu 4.000 de persoane față de trimestrul precedent. În trimestrul IV 2020, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.590 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit și contribuția de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 54,2% (comparativ cu 51,9% în trimestrul precedent). Indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum, a fost de 108,1%. În trimestrul IV al anului trecut, comparativ cu intervalul similar din 2019, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 17.000, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a crescut cu 10.000 de persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut, comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 15,9% fiecare. Datele INS arată că, în trimestrul IV, comparativ cu trimestrul III din 2020, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 2.000 de persoane, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în creștere cu 4.000 de persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut față de trimestrul precedent, cu 8,7% și respectiv cu 9,4%. Conform INS, în trimestrul IV, pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,4% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (78,9%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinși în categoriile de pensii - anticipată și anticipată parțial - au reprezentat 2,1%.

BNR prognozează o inflație de 3,4% pentru finalul acestui an

Rata anuală a inflației IPC este anticipată a-și menține tendința ascendentă până la finalul anului, când va atinge nivelul de 3,4%, urmând să atingă nivelul de 2,8% la sfârșitul anului 2022, se arată în Raportul asupra inflației al Băncii Naționale a României. "După o amplă creștere înregistrată în luna ianuarie a anului curent, pe fondul majorării tarifelor la energia electrică și a prețurilor combustibililor, rata anuală a inflației IPC este anticipată a-și menține tendința ascendentă până la finalul anului, când va atinge nivelul de 3,4%. Această evoluție este asociată exclusiv dinamicii componentelor exogene ale coșului de consum. Odată cu disiparea influențelor temporare nefavorabile ale acestora la începutul anului viitor, rata anuală a inflației IPC este prevăzută să încetinească, urmând să atingă nivelul de 2,8% la sfârșitul anului 2022", se spune în raport. 

Sectorul construcțiilor a intrat la apă cu 3,6% în ianuarie

Lucrările de construcții au scăzut în ianuarie 2021, atât ca serie brută cu 3,6%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,7%, potrivit datelor publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie 2021, față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcții a scăzut ca serie brută cu 3,6%. “Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi în prima lună din acest an astfel: lucrările de reparații capitale cu 13,3%, lucrările de întreținere și reparații curente cu 6,4% și la lucrările de construcții noi cu 1,5%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la clădirile nerezidențiale cu 19,5% și la clădirile rezidențiale cu 17,3%. Construcțiile inginerești au crescut cu 17,0%”, potrivit INS. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 3,7%. Pe elemente de structură au avut loc scăderi astfel: lucrările de reparații capitale cu 11,4%, lucrările de întreținere și reparații curente cu 6,4% și la lucrările de construcții noi cu 2,8%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la clădirile rezidențiale cu 18,7% și la clădirile nerezidențiale cu 18,2%. Construcțiile inginerești au crescut cu 11,0%, reiese din datele INS. În ianuarie 2021, față de decembrie 2020, volumul lucrărilor de construcții a scăzut ca serie brută cu 64,7%, și a crescut per total cu 1,1%, creștere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente cu 23,0% și la lucrările de construcții noi cu 3,8%.

Piața accesoriilor purtabile a crescut cu 28,4% în 2020

În ciuda pandemiei, oamenii au continuat să fie din ce în ce mai interesați de ceasuri inteligente, căști, brățări și celelalte produse care compun categoria wearables. După o creștere de 27,7% în T4, când au fost vândute 153,5 milioane de unități, piața accesoriilor purtabile a ajuns la 444,7 milioane de unități livrate pe tot parcursul anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 28,4%. IDC, care a ajuns la aceste cifre, are o explicație interesantă pentru creșterea pieței ce presupune mișcarea oamenilor, în perioada pandemiei, când deplasările au fost limitate - oamenii au cheltui pe wearables parte a banilor rămași din bugetul alocat vacanțelor în care nu au mai fost. Dispozitivele audio compun cea mai mare parte a acestei pieței, din care dețin 64,2%, urmate de ceasuri, cu 24,1% și brățările inteligente, cu 11,5%. Liderul detașat pe anul trecut a fost Apple, care livrat 151,4 milioane de unități și a acaparat 34,1% din piață, în creștere anuală cu 35,9%. Xiaomi, aflat pe locul doi, are 11,4%, în creștere cu 21,7%, după ce a livrat 50,7 milioane de unități. Urmează Huawei, cu 9,8% din piață, în creștere cu 50,7% după ce a livrat 43,5 milioane de unități. Samsung deține locul patru, cu 9% din piață. Producătorul coreean a crescut cu 27,3% după ce a livrat 40 de milioane de unități pe întreg anul trecut.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 1,70%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți de la 1,69% la 1,70%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,74%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.

Biden nu va mări taxele pentru americanii care câștigă sub 400.000 de dolari

Președintele american Joe Biden rămâne dedicat angajamentului său din campania electorală că nu va mări taxele pentru americanii care câștigă sub 400.000 de dolari pe an, a declarat, luni, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, transmite Reuters. Psaki a declarat că administrația Biden lucrează îndeaproape cu membrii Congresului pentru a finanța cel mai bine planurile pentru un pachet de infrastructură ambițios, dar că aceste planuri nu au fost încă finalizate. ”Prioritatea și atenția sa au fost întotdeauna asupra oamenilor care plătesc o contribuție echitabilă și, de asemenea, se concentrează asupra corporațiilor care nu își plătesc nici contribuțiile corecte”, a spus Psaki. Purtătoarea de cuvânt a spus că ”aceasta rămâne abordarea sa generală, dar că încă nu există un pachet de măsuri”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.