Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața locuințelor noi a avut o revenire spectaculoasă în ultimul trimestru din 2020

Ziarul de Vrancea
9 feb 2021 502 vizualizări

Mai mult decât atât, pe tot parcursul anului, atât activitatea de dezvoltare, cât și cea de tranzacționare au înregistrat un avans față de anul anterior

Piața locuințelor noi a avut, în ultimul trimestru din 2020, o revenire spectaculoasă, cu o creștere semnificativă a activității de tranzacționare înregistrată în perioada octombrie-decembrie, potrivit unui comunicat de presă al unei companii de profil. Mai mult decât atât, pe tot parcursul anului, atât activitatea de dezvoltare, cât și cea de tranzacționare au înregistrat un avans față de anul anterior. "Motorul performanței pieței a fost transformarea caselor într-un spațiu multidimensional. Cumpărătorii au fost mai determinați să își securizeze locuințe în dorința de a-și crește confortul, fie prin înlocuirea spațiilor pe care le dețineau deja cu unele mai bune, fie prin cumpărarea primei locuințe", a declarat Andreea Hamza, senior director Living Department JLL România. În termeni de livrări, per total, anul 2020 a perfomat foarte bine având în vedere starea de nesiguranță determinată de pandemie în special în al doilea trimestru. Astfel, în 2020 au fost livrate aproximativ 10.000 de unități noi în București și 3.600 de unități în Ilfov. Dintre acestea, în trimestrul IV din 2020 au fost construite 3.900 de locuințe noi în București și 1.060 în Ilfov. În comunicat se menționează că există proiecte care ar fi trebuit livrate în 2020, dar care au fost amânate pentru prima jumătate a acestui an sau chiar pentru anul viitor, în condițiile în care restricțiile impuse au dus atât la încetinirea activității pe majoritatea șantierelor, cât și la îngreunarea procesului decizional în a doua jumătate a anului 2020. Conform sursei citate, nu au existat însă proiecte majore pentru care dezvoltatorii să fi anulat complet planurile de investiții, astfel că în a doua jumătate a anului a fost consemnată o creștere a activității de construcții, în condițiile în care au fost lansate noi faze ale unor proiecte începute, pe fondul evoluției surprinzător de bune a vânzărilor. Pentru 2021 compania menționează că se așteaptă la un nivel chiar mai mare al livrărilor, ceea ce indică reziliența pieței rezidențiale la situația actuală. În ultimul trimestru din 2020, cererea de locuințe noi a fost de circa 9.000 de unități în București și 1.700 în Ilfov, presupunând că 60% din tranzacțiile din București și 90% din Ilfov, înregistrate oficial la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, au fost cu unități noi. Aceasta reprezintă o creștere cu 69% comparativ cu T3 și de 33,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru tot anul, în București numărul tranzacțiilor cu locuințe noi a fost de circa 22.300, în timp ce în Ilfov au fost parafate 5.800 de contracte, pe baza prezumțiilor amintite mai sus. Față de 2019, a fost consemnată o creștere de 4,5%. Compania precizează că, în ceea ce privește prețurile, 2020 a marcat o creștere de 3,5%, fiind al cincilea an consecutiv de creștere. "Pentru 2021 ne-am fi așteptat la o creștere moderată a prețurilor, însă amânarea măsurii de majorare a nivelului maxim de preț pentru care se aplică TVA de 5%, ne-a făcut să devenim mai rezervați în ceea ce privește previziunile. De aceea, ne așteptăm ca prețurile să rămână stabile sau chiar să crească ușor în 2021, urmând tendința din 2020", a adăugat Andreea Hamza.


Deficitul balanței comerciale a depășit 18,38 miliarde de euro

u anul trecut, exporturile FOB au însumat 62,175 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 80,562 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) s-a adâncit în anul 2020, ajungând la 18,387 miliarde de euro, mai mare cu 1,088 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2019, în condițiile în care exporturile au scăzut cu 9,9%, iar importurile s-au redus cu 6,6%, comparativ cu anul 2019, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Anul trecut, exporturile FOB au însumat 62,175 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 80,562 miliarde de euro. În luna decembrie 2020, exporturile FOB au însumat 5,071 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 7,023 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,952 miliarde de euro. Față de luna decembrie 2019, exporturile din luna decembrie 2020 au crescut cu 5,1%, iar importurile au crescut cu 6,4%. Potrivit datelor INS, anul trecut, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,6% la export și 37,1% la import) și alte produse manufacturate (30,3% la export și 30,2% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în anul 2020 a fost de 45,790 miliarde de euro la expedieri și de 59,248 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 73,6% din total exporturi și 73,5% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în anul 2020 a fost de 16,385 miliarde de euro la exporturi și de 21,314 miliarde de euro la importuri, reprezentând 26,4% din total exporturi și 26,5% din total importuri. INS menționează că soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.

Cifra de afaceri pe partea de hoteluri a scăzut cu circa 70% în 2020

Industria hotelieră a înregistrat în 2020 o scădere a cifrei de afaceri de aproximativ 70% față de anul anterior, a declarat marți Simona Constantinescu, director general Ana Hotels, menționând că industria HoReCa este cea mai afectată, iar multe afaceri nu vor trece peste această pandemie. "Din ceea ce am reușit noi la nivelul federațiilor și din domeniul turism, cel puțin pe partea de hotelărie, pentru că aici suntem noi, restaurantele sunt în alt registru, avem undeva o scădere a cifrei de afaceri în 2020 față de 2019 de aproximativ 70%, ceea ce este foarte mult. Sigur, nu ne-am mai confruntat cu așa ceva. Multe companii, în funcție de momentul în care le-a surprins această pandemie și această criză - poate nu dispuneau de capital de lucru suficient sau pentru că aveau niște linii de finanțare, linii de credit pentru proiecte de investiții sau poate erau hoteluri noi, în curs de a fi deschise - au fost impactate mult mai grav de această scădere. Contează foarte mult în ce context economic au fost surprinse companiile în momentul în care s-a declanșat criza și au intervenit restricțiile. Totodată, impactul este diferit pentru hotelurile de oraș față de hotelurile de resort și diferit între hotelurile mari cu sute de camere și boutique hotelurile sau pensiunile pentru că hotelurile mari, cu număr mare de camere și hotelurile de oraș aveau în componența business-ului preponderent business-ul de afaceri, legat de delegații și turiști străini sau legat de conferințe și evenimente care au fost diminuate mult mai tare și ne așteptăm să revină mult mai târziu", a menționat Simona Constantinescu, la dezbaterea online 'Testarea Covid în România, la un an de la debutul pandemiei'. Aceasta a subliniat că, dacă turismul individual și cel de plăcere, la mare, munte sau cel de week-end încă au "ceva activitate", turismul de business și conferințe și evenimente "este spre zero". "Am fost impactați diferit în funcție de locația hotelului, de dimensiunea hotelului și de tipul de business preponderent pe care fiecare locație l-a avut", a explicat Simona Constantinescu. Potrivit sursei citate, industria HoReCa este cea mai afectată din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei.


Piața de streaming europeană a depășit anul trecut 11,5 miliarde de euro

Piața de streaming europeană a depășit anul trecut 11,5 miliarde de euro, iar platformele Netflix și Amazon au dominat în cele 28 de state din Blocul Comunitar, potrivit unui raport lansat marți de European Audiovisual Observatory (EAO). Anul 2020 a fost marcat de o creștere masivă a serviciilor video-on-demand, cu venituri de 11,6 miliarde de euro. În urmă cu zece ani, a fost înregistrat un venit de 388,8 milioane de euro. Creșterea a venit din serviciile video-on-demand (SVOD) cu abonament, care au înregistrat venituri de 9,7 miliarde de euro, față de 12,1 milioane de euro în 2010. O creștere a fost înregistrată și în ceea ce privește jucătorii de pe piață, în Europa fiind lansate DisneyÂ, grupul francez Salto și Britbox (joint venture al BBC și ITV). Restricțiile impuse în contextul pandemiei în cea mai mare parte a Europei au determinat consumatorii să se îndrepte mai mult spre platformele de streaming. Aproximativ 140,7 milioane de europeni sunt abonați la cel puțin un serviciu SVOD, potrivit datelor Ampere Analysis, față de 103,2 milioane, în 2019, și 73,6 milioane, în 2018, citează The Hollywood Reporter. Raportul EAO arată că liderii la nivel global, Netflix și Amazon, sunt principalii beneficiari în piața europeană. Este estimat că Netflix a câștigat anul trecut 5,34 miliarde de euro de la cei 54,4 milioane de abonați din 28 de țări europene. Amazon Prime Video are 29 de milioane de abonați în Europa și 910 milioane de euro venituri anul trecut. Ele sunt urmate de Apple TVÂ, cu 12,2 milioane de abonați europeni, Disney (aproximativ 10 milioane de abonați), platforma de sport Dazn (4 milioane abonați), HBO (1,6 milioane de abonați) și Now TV, controlat de Sky, cu 1,9 milioane de abonați în Europa. Per ansamblu, serviciile video-on-demand (inclusiv închirieri, vânzări prin VOD și VOD susținut de reclame) dețin 7% din piața audiovizuală europeană, care a însemnat 114 miliarde de euro în 2019, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre. Box office-ul european a însemnat 6% din total.

Iată cât de importante sunt fondurile UE pentru România

Economia României nu va beneficia de șansa unei redresări sustenabile, precum și de energie la prețuri competitive în următoarele decenii, fără o creștere semnificativă a ritmului de absorbție a fondurilor europene, de minimum trei ori față de ritmul actual, și fără luarea în considerare a finanțării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, avertizează Horvath & Partners. Reprezentanții companiei de consultanță în management consideră că actorii privați trebuie implicați în elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a potențialului energiilor verzi. Obiectivul ar trebui să fie mărirea capacității de absorbție pentru ca România să poată utiliza, în proporție de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate prin bugetul multianual, de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Național de Redresare și Recuperare. Potrivit unui comunicat al companiei, rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou în 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive și sustenabile, în noul context economic afectat de pandemie. Principalele ținte ale acestuia, până în 2030, vizează creșterea eficienței energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55%. Compania menționează că, în ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piața en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preț, după Cipru, Grecia și Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeași tendință s-a păstrat și în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creștere de 16% în 2018, în condițiile unei cereri constante. Reprezentații Horvath & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a prețurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor.


Prețurile petrolului au urcat la cele mai ridicate niveluri atinse după ianuarie 2020

Prețurile petrolului au urcat, luni, la cele mai ridicate niveluri atinse după ianuarie 2020, iar țițeiul Brent a depășit 60 de dolari pe baril, susținute de reducerea livrărilor de către marii producători și de așteptările pentru noi măsuri de stimulare economică în Statele Unite, care ar putea susține cererea, transmite Reuters. Cotația petrolului Brent a urcat cu 1,6%, la 60,30 dolari pe baril, în timp ce prețul petrolului american WTI a avansat cu 1,8%, la 57,85 dolari pe baril. ”Depășirea nivelului de 60 de dolari arată că piața își revine în sfârșit, după luptă lungă, și respiră corect. Dă o senzație de normalitate”, a declarat vicepreședintele pentru piețele petrolului al firmei Rystad Energy, Paola Rodriguez Masiu. Prețul petrolului Brent a atins un maxim al ședinței de 60,40 dolari pe baril, iar petrolul WTI a atins 57,97 dolari pe baril, cele mai ridicate niveluri atinse din ianuarie 2020. “Prețurile petrolului au revenit aproape de nivelurile anterioare pandemiei”, a spus Norbert Rucker, analist la banca elvețiană Julius Baer.

Apple va permite alegerea aplicației implicite pentru streaming de muzică

Următoarea versiune de iOS va aduce o mică schimbare, care va reprezenta o mare concesie din partea companiei ce este acuzată din ce în ce mai multe părți de comportament anticoncurențial. iOS 14.5 va include, în sfârșit, o opțiune prin care utilizatorii pot alege aplicația de streaming muzical pe care vor să o folosească în mod curent. În prezent, redarea melodiilor care sunt disponibile pe platformele de streaming se face, în mod implicit, cu Apple Music. După instalarea iOS 14.5, la prima comandă vocală prin care se cere redarea unei melodii, Siri va întreba utilizatorul ce aplicație preferă. Apoi, îi va cere acceptul pentru a accesa informațiile din aplicația respectivă, înainte de a iniția redarea melodiei. Astfel, la o comandă de genul “Hey, Siri, play song X”, melodia va fi redată de fiecare dată direct în aplicația aleasă de utilizator. Această aplicație poate fi Spotify, YouTube Music sau alta similară. Până acum, pentru a reda o melodie în Spotify, de exemplu, utilizatorul trebuia să specifice acest lucru clar în comanda vocală. Este a treia categorie de aplicații pentru care Apple oferă posibilitatea alegerii aplicației implicite în iOS 14, după browsere și clienți de email, reprezentând încă o concesie făcută de producătorul iPhone-ului, care este acuzat din ce în ce mai frecvent de abuz din poziție dominantă.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 1,54%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut marți la 1,54%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 1,63% la 1,62%. Este cel mai scăzut nivel al ROBOR atins după 29 septembrie 2017, când indicatorul a fost de 1,69%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în rimestrul patru al anului 2020.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.