Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața locală de fuziuni și achiziții a scăzut cu 6% anul trecut

Ziarul de Vrancea
17 mar 2021 587 vizualizări

Raportul PwC arată că pe parcursul lui 2020 s-au înregistrat fuziuni și achiziții de 4,9 miliarde de euro

Piața fuziunilor și achizițiilor din România a ajuns anul trecut la 4,9 miliarde de euro, în scădere cu 6% față de 2019, pe fondul incertitudinilor aduse de pandemia COVID-19, arată raportul PwC, publicat joi. Totuși, dat fiind contextul, valoarea pieței a rămas la un nivel înalt, de 4,9 miliarde euro, față de 5,2 miliarde euro în 2019 și 5 miliarde euro în 2018. Cea mai mare valoare a pieței de M&A a fost înregistrată în anul 2007, de 5,8 miliarde euro, se mai arată în raportul PwC. ”În ultimul trimestru al anului trecut am văzut o activitate foarte intensă pe piața de M&A, aliniată cu evoluția surprinzător de bună a economiei românești care a înregistrat cea mai mare creștere din UE. Totuși acest record de tranzacții încheiate pe finalul de an nu a putut compensa reducerea din primăvară și vară. Prin urmare, observăm această scădere comparativ cu anul anterior. Semnalele din economie sunt, însă, pozitive și este de așteptat ca revenirea activității de la sfârșitul lui 2020 să continue în 2021, întrucât există bani în piață. Atât investitorii strategici, cât și cei financiari dispun de resurse de capital substanțiale, finanțarea este ieftină datorită dobânzilor încă foarte mici și momentul este prielnic pentru companiile care vor să se extindă, să se consolideze sau să își diversifice și să își transforme activitatea achiziționând resurse și tehnologii noi”, a declarat partenerul și liderul departamentului de Consultanță pentru Afaceri, PwC România, Dinu Bumbăcea. Anul trecut au fost încheiate în total 254 tranzacții, conform analizei PwC, cu 18% peste volumul înregistrat în 2019 (215 tranzacții). Potrivit raportului, se remarcă o creștere a segmentului „sub 5 milioane euro” atât din punct de vedere al numărului, cât și al valorii medii a tranzacției, alimentat de numărul de ținte relevante și de disponibilitatea crescătoare a investitorilor și interes pentru acest segment.Ca de obicei, mai mult de 50% din valoarea pieței a fost realizată prin tranzacții care au depășit 100 de milioane euro, care au rămas constante ca număr de la an la an. ”Sectoarele vedetă ale anului trecut, ținând cont de circumstanțe și de schimbările impulsionate de restricțiile impuse de criza sanitară, au fost IT&C, produse industriale, energie, imobiliare, sănătate și farma. Aceste sectoare vor rămâne în continuare pe agenda investitorilor. De asemenea, anul 2021 va fi favorabil consolidării pentru jucătorii mari din industrii precum energie și construcții”, a mai spus Bumbăcea. Cele mai importante 10 tranzacții de peste 100 milioane de euro finalizate în 2020 au fost: achiziția CEZ de către Macquarie Infrastructure and Real Assets, achiziția unui pachet de 5,3% din acțiunile Electrica SA de către Allianz SE, Parcul Eolian Crucea S.A. cumpărat de către Hidroelectrica SA, pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea la OMV Petrom, achiziția Smart Diesel de către DKV, achiziția Floreasca Business Park de către Fosun International Ltd; Zeus Capital Management, achiziția portofoliului NEPI Rockastle de către AFI Group achiziția Globalworth Real Estate Investments de către CPI Property, achiziția rețelei fixe Telecom de către Orange, rundele de finanțare UiPath, achiziția Al Dahra - Agricost de către ADQ.

Volumul tranzacțiilor imobiliare comerciale a ajuns la 900 de milioane de euro

u creșterea înregistrată pe acest segment anul trecut este de 30%

Volumul tranzacțiilor imobiliare comerciale a ajuns anul trecut la 900 de milioane de euro, în creștere cu 30% față de 2019, iar 15% dintre aceste investiții au fost făcute de antreprenorii locali, reiese dintr-o analiză efectuată de compania de consultanță imobiliară JLL România, care mai arată că companiile autohtone au început să prindă încredere în investițiile imobiliare din sectorul comercial (office, retail, industrial și hotelier). Piața de investiții imobiliare a devenit o alternativă din ce în ce mai atractivă pentru antreprenorii români, care sunt interesați să își diversifice instrumentele prin care să-și plaseze capitalul obținut din alte business-uri. De la o medie de aproximativ 5% din volumul anual investit în active imobiliare comerciale în 2018, capitalul de origine locală a ajuns să cumuleze 15% din valoarea pieței de investiții în 2020, potrivit JLL. ”În ultima perioadă am văzut un număr important de oameni de afaceri români care investesc în imobiliare, în special în achiziții de proiecte existente, fie după ce și-au vândut business-urile pe care le-au adus la un nivel de maturitate, fie pe lângă dezvoltarea afacerilor care i-au consacrat. Dacă în primele etape ale pieței imobiliare moderne, antreprenorii români au evitat să investească în proprietăți comerciale, acest lucru s-a schimbat dramatic în decursul ultimilor 3 ani”, a declarat directorul departamentului Capital Markets JLL România, Andrei Văcaru. Grupul Dedeman, care deține cel mai mare lanț de bricolaj din România, este probabil cel mai elocvent exemplu de investitori autohtoni care și-au diversificat portofoliul achiziționând proprietăți imobiliare. În 2019, afacerile Dedeman au ajuns la aproape 1,6 miliarde de euro, iar până acum în imobiliare au investit peste 300 milioane de euro. În același timp, există un număr mare de antreprenori mai puțin cunoscuți publicului larg care au investit în proiecte de mai mici dimensiuni, în principal sume de sub 20 milioane de euro per proiect.  România urmează astfel trendul care se manifestă deja în regiune și, dacă ne referim doar la Ungaria sau Cehia, vedem că în ambele țări capitalul autohton ocupă un rol foarte important pe piața investițiilor imobiliare, se mai arată în raportul JLL. În Ungaria, în 2020, 47% din volumul tranzacțiilor a fost realizat de investitori locali, iar în Cehia, procentul ajunge la 39%. 

Numărul de telefon mobil utilizat la plăți bancare în locul IBAN-ului

Clienții Băncii Transilvania și ai CEC Bank pot iniția foarte simplu, începând din 18 martie 2021, plăți între două conturi deschise la aceste bănci, utilizând doar numărul de telefon mobil al beneficiarului plății, prin intermediul serviciului AliasPay, dezvoltat și pus la dispoziție comunității bancare de Transfond. Potrivit unui comunicat al Transfond, sistemul central AliasPay este disponibil 24/7/365. Consumatorii finali de servicii financiare din România vor putea utiliza AliasPay în măsura în care băncile la care au cont (furnizorii de servicii de plată) participă la acest serviciu. Conform sursei citate, până în acest moment au existat soluții de plată cu utilizarea numărului de telefon mobil în locul IBAN-ului doar ca serviciu intrabancar (ambii clienți participanți la o plată au contul în aceeași bancă). AliasPay extinde posibilitatea de a plăti folosind numărul de mobil și între conturile a două bănci diferite, oricare ar fi acestea (interbancar) - atât timp cât respectivele bănci participă la AliasPay, acesta fiind principalul avantaj al soluției pentru inițiatorii de plăți, precum și un diferențiator puternic față de alte opțiuni din piață. Pentru a deveni beneficiar al unor plăți prin AliasPay, orice client al unei bănci participante trebuie să își activeze mai întâi acest serviciu. Prin abonarea la AliasPay, datele alias-ului se transmit către Transfond, astfel încât din acel moment clientul va putea primi sume în cont simplu, pe baza numărului său de telefon utilizat pentru inițierea plății de către orice client al unei bănci participante. Libertatea de a plăti către orice cont al unui client înrolat în AliasPay este dublată de ușurința inițierii unei plăți pe baza contactelor din agenda telefonică și a altor numere de telefon înrolate în serviciu. Se poate face astfel o plată fără a fi necesară cunoașterea codului IBAN al destinatarul ei, fără a fi necesar un card, doar în baza unui număr de telefon.


Activele fondurilor de pensii private au urcat cu 21%

Sistemul pensiilor private a cunoscut o evoluție solidă pe parcursul anului trecut, în ciuda contextului economic nefavorabil generat de pandemia COVID-19, la finele lunii decembrie fondurile de pensii private (Pilon II și Pilon III) ajungând la active de 78,07 miliarde lei, cu 21% mai mult comparativ cu 2019, informează Autoritatea de Supraveghere Financiară. Potrivit sursei citate, ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la un nivel de 7,5%. "Politica investițională din cadrul portofoliilor de active ale fondurilor de pensii private a fost concentrată pe piața locală de capital. La sfârșitul anului trecut, ponderea investițiilor în instrumente cu venit fix reprezenta 74% din totalul portofoliului investițional al fondurilor de pensii private, în timp ce ponderea investițiilor în acțiuni a fost de 22%", se menționează în comunicatul ASF. În ceea ce privește Pilonul II, la sfârșitul anului trecut, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 75,14 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 21% comparativ cu finele anului 2019. Numărul participanților înregistrați era de 7,63 milioane persoane, față de 7,46 milioane persoane înregistrate la sfârșitul lui 2019. La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 31 decembrie 2020, a fost de 191,63 lei/participant. În perioada ianuarie - decembrie 2020, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 8,91 miliarde lei, în creștere cu circa 5% față de aceeași perioadă din anul 2019. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 5,38% în decembrie 2020, în timp ce la finele anului 2019 aceasta era de 6,34%. La finalul lunii decembrie 2020, valoarea medie a activelor unui participant la Pilonul II era de 9.863 lei, în creștere cu 18,32% comparativ cu decembrie 2019. În perioada ianuarie - decembrie 2020 au fost efectuate plăți ale activului personal net în valoare de 178 milioane lei către 12.374 participanți sau beneficiari.


Oros: Am alocat 760 de milioane de euro pentru investiții în exploatații agricole

Suma alocată pentru investiții în exploatații agricole în perioada de tranziție 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambițioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanței comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferință de presă. "Finalizând analiza SWOT și analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Național Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanțăm prioritățile acestui program și în perioada de tranziție. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, mai ales pentru integrarea producției în fermă, pentru procesare și depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparație cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambițioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanței comerciale care în ultimii ani crește, să sprijinim investițiile în tot ceea ce înseamnă procesare și depozitare, mai ales la nivel de fermă, în așa fel încât fermierii să fie cei care să își finanțeze și să își edifice capacitatea de procesare și depozitare", a spus ministrul Agriculturii. Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spații protejate, iar rata de finanțare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate și 70% pentru beneficiarii privați.


Consiliul Concurenței investighează Telekom România

Telekom România Communications SA este investigată de Consiliul Concurenței pentru un posibil abuz de poziție dominantă pe piața serviciului de emitere a avizului tehnic de amplasament, a anunțat autoritatea de concurență, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. "Pentru a obține autorizație de construire sunt necesare avize de la administratorii/furnizorii de utilități urbane, numite avize de amplasament. Aceste avize, enumerate în certificatul de urbanism, sunt necesare pentru a stabili dacă construcția propusă nu creează dificultăți în funcționarea rețelelor edilitare din zonă, iar operatorii le emit contra cost. Astfel, autoritatea de concurență deține indicii că, fără a avea o justificare economică, Telekom Romania Communications SA a impus, în anul 2019, un tarif mult mai mare comparativ cu anul anterior pentru emiterea avizului necesar pentru autorizarea executării construcției", se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediul companiei, documentele ridicate aflându-se în analiza autorității, în cadrul procedurii specifice de investigație. Inspecțiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigației, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunțare a autorității de concurență în ceea ce privește existența unei încălcări a Legii concurenței.

Apple va lansa noi tablete iPad Pro în aprilie

Apple va ieși pe piață luna viitoare cu mai multe modele noi de iPad Pro, încercând să continue valul crescător de care se bucură tabletele companiei, în special de la începutul pandemiei și al lucrului de acasă. Apple va lansa două noi modele Pro, versiunea premium a tabletelor iPad, cândva în luna aprilie, conform surselor invocate de Bloomberg. Cele două noi tablete vor avea ecrane de 11 respectiv 12,9 inch. Cel puțin versiunea mai mare, dacă nu chiar ambele tablete, vor avea ecrane cu Mini-Led, tehnologie care aduce luminozitate și contrast superioare. Noua serie va folosi același design pe care l-au avut și modelele de anul trecut, însă va fi dotată cu procesoare mai rapide și camere foto mai bune. Procesorul pe care Apple îl va pune în noile iPad Pro va fi construit de Taiwan Semiconductor Manufacturing și se va ridica la nivelul de performanță al lui M1, primul procesor construit de Apple “in-house” pentru laptopurile companiei, după încetarea colaborării cu Intel. Cele două tablete ar putea veni cu un conector Thunderbolt, care va facilita conectarea diverselor periferice, de la harddisk-uri externe, la monitoare. Trecerea la Thunderbolt nu va necesita noi încărcătoare.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,70%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 1,70%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,74%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.