Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața globală a turismului de lux va ajunge la 2,3 trilioane de dolari

Ziarul de Vrancea
17 mar 2025 868 vizualizări

72% dintre turiștii de lux își doresc să descopere locații noi, iar 80% dintre aceștia sunt sub 60 de ani

Segmentul turismului de lux crește mai rapid decât orice alt sector al industriei turistice și se estimează că acesta va atinge o valoare de 2,3 trilioane de dolari până în 2030, potrivit raportului 'The State of Tourism and Hospitality 2024', realizat de McKinsey & Company. În prezent, 72% dintre turiștii de lux își doresc să descopere locații noi, iar 80% dintre aceștia sunt sub 60 de ani, cu o creștere accentuată a segmentului tânăr, arată raportul citat într-un comunicat al companiei aLive Experinces. 'Industria turismului de lux evoluează rapid, iar piața din România reflectă această transformare. Vedem din ce în ce mai mulți călători care, după ce au explorat resorturi de top și experiențe gastronomice excepționale, își doresc mai mult-experiențe care îi conectează profund cu locurile și culturile pe care le descoperă, într-un mod personal și relevant pentru ei. Pentru acest nou tip de călător, luxul nu se rezumă la servicii impecabile și cazare excepțională-acestea sunt deja un standard. Luxul autentic înseamnă acces, educație, moștenire culturală, autenticitate și atemporalitate. Este despre trăiri care îți schimbă perspectiva, momente care lasă o amprentă profundă', a explicat Ioana Rucăreanu, fondatoarea aLive Experiences, în comunicat. Potrivit sursei citate, apetitul românilor pentru experiențe premium este în continuă expansiune, turiștii români fiind tot mai interesați de servicii exclusiviste, fie că este vorba de resorturi de cinci stele, călătorii tailor-made sau experiențe unice care combină cultura, natura și luxul personalizat. Totodată, România are un potențial considerabil de a atrage turiști internaționali în segmentul ultra-luxury, prin patrimoniul său cultural și natural impresionant, care poate fi integrat în experiențe exclusiviste. În acest context, printre propunerile aLive Experiences se numără experiențe behind-the-scenes (acces exclusiv în ateliere haute couture, laboratoare de inovație, fabrici de hypercar-uri, studiouri de film sau producții cinematografice în derulare), evenimente tematice în locații spectaculoase (castele medievale transformate pentru o singură noapte, reședințe private, insule retrase sau muzee închise exclusiv pentru un eveniment privat), întâlniri cu comunități indigene (imersiuni culturale în ritualuri sacre în Bhutan, explorarea triburilor din Amazon sau Mongolia, alături de culturi indigene), concerte private în locații excepționale (recitaluri private susținute de artiști de renume mondial în palate istorice, sau spectacole intime în mijlocul sălbăticiei, la apus) sau expediții cu exploratori renumiți (experiențe conduse de pionieri care au doborât recorduri mondiale, explorând ghețarii Arcticii sau Antarcticii, junglele Amazonului sau deșerturile Africii). Totodată, compania propune aventuri cinematografice inspirate din filme iconice (o călătorie James Bond-style, combinând zboruri cu elicopterul, trasee spectaculoase în supercar-uri și croaziere private pe superyacht-uri, culminând cu un black-tie gala într-un decor spectaculos) și călătorii educaționale pentru familii.

AFIR a virat aproape 158 de milioane de euro în conturile fermierilor

Aceste fonduri sunt destinate implementării proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală

Aproape 158 de milioane de euro au intrat în conturile fermierilor și beneficiarilor investițiilor, în intervalul 1 februarie - 14 martie 2025, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat transmis, marți, AGERPRES. Din totalul plăților efectuate, fonduri nerambursabile, către fermieri, procesatori și autorități locale din zonele rurale, 135,3 milioane de euro reprezintă contribuția Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 22,4 milioane de euro sunt asigurate de Guvernul României. 'Aceste fonduri sunt destinate implementării proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și susținerii fermierilor care beneficiază de plățile compensatorii pentru mediu și climă', precizează AFIR. Potrivit sursei citate, suma de 103,6 milioane de euro a ajuns în contul beneficiarilor intervențiilor prevăzute de Planul Strategic 2023 - 2027, în timp ce alte 54,1 de milioane de euro au fost transferate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2022 atât pentru proiectele de investiții, cât și pentru măsurile de mediu și climă. Dintre sectoarele care au beneficiat de plăți în această perioadă, tinerii fermieri au primit în conturi peste opt milioane de euro, beneficiarii exploatațiilor agricole și pomicole au primit aproximativ 19 de milioane de euro pentru investiții realizate, iar procesatorii au beneficiat de 2,5 milioane de euro pentru investiții în sectorul procesării agricole. De asemenea, pentru investiții în drumuri agricole și infrastructura de irigații, AFIR a plătit 5,2 milioane de euro și pentru primele de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor au fost efectuate plăți de 3,5 milioane de euro. Totodată, AFIR a efectuat plăți de mediu și climă în valoare totală de 104 milioane de euro și pentru zonele afectate de constrângeri naturale. Fondurile europene nerambursabile sunt acordate după ce sunt verificate conform procedurilor în vigoare de către experții AFIR, pe baza cererilor de plată primite de la beneficiari. Aceste fonduri sunt plătite în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și angajamentele asumate, precizează sursa citată.

O manevră fiscală de 51 de milioane lei

Un agent economic din judeţul Prahova a creat un prejudiciu de peste 51 de milioane lei la bugetul statului, prin înregistrarea unor operaţiuni fictive în contabilitatea firmei, timp de şase ani. Neregulile au fost descoperite în urma unui control al inspectorilor antifraud. Inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF) au finalizat, în luna martie, verificările la un operator economic din judeţul Prahova, specializat în colectarea deşeurilor nepericuloase. Activităţile din domeniul colectării şi comercializării deşeurilor metalice reprezintă un sector cu risc fiscal ridicat, având în vedere discrepanţa semnificativă dintre sumele tranzacţionate şi impozitele şi taxele declarate de societăţile din domeniu, precum şi achiziţiile de produse de la persoane fizice pe baza borderourilor de achiziţie, care, în multe cazuri, ridică suspiciuni de nedeclarare a întregii sume impozabile, se arată într-un comunicat de presă al ANAF. Sursa citată menţionează că, în urma controlului desfăşurat, inspectorii DGAF au constatat că, în perioada 2018 – 2024, operatorul economic verificat a înregistrat în evidenţa financiar-contabilă achiziţii de deşeuri feroase şi neferoase de la persoane fizice neînregistrate fiscal şi neplătitoare de TVA, în valoare totală de peste 509,28 milioane lei, conform borderourilor de achiziţie. Suspiciunea rezonabilă care a rezultat din aceste verificări indică faptul că operatorul economic a înregistrat documente justificative care nu reflectă realitatea, respectiv borderouri de la persoane fizice care nu recunosc tranzacţiile, cu scopul de a crea documente necesare introducerii în circuitul economic a unor mărfuri a căror provenienţă licită nu poate fi demonstrată, precizează ANAF

O premieră istorică: prețul aurului a depășit pragul de 3.000 de dolari/uncie

Prețul aurului a depășit la finalul săptămânii trecute pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 3.000 de dolari pe uncie troy (31,1 grame), iar specialiștii estimează că metalul galben se va scumpi la peste 3.300 de dolari în 2025, potrivit unei analize de specialitate, dată luni publicității.

 Scăderea ratelor dobânzilor, războiul dintre Ucraina și Rusia, achizițiile record ale băncilor centrale și, mai recent, incertitudinea privind politicile tarifare ale președintelui Donald Trump sunt câteva dintre motivele pentru care prețul aurului a crescut semnificativ. 'Aurul este un activ care strălucește în perioade de instabilitate politică și economică și devine o alegere din ce în ce mai comună în rândul investitorilor, inclusiv al celor români', se arată într-o analiză realizată de Tavex România. Conform sursei citate, undeva la 90% dintre investitorii români aleg să achiziționeze produse de greutăți mai mari, începând cu lingouri de 20 de grame. Logica este că, dacă produsul este mai mare, prețul per gram de aur pur este mai mic. Această relație inversă derivă din costurile de ambalare și logistică, în special, întrucât aceleași condiții trebuie asigurate pentru lingourile de un gram precum în cazul celor de 100 de grame. Diferențele principale constau în lichiditate. Cu cât un produs este mai mic, cu atât este mai ușor de vândut, spun reprezentanții Tavex România. 'Aurul de investiții este unul dintre cele mai sigure instrumente din lume. Acesta poate fi cumpărat și vândut oriunde în lume, la un preț apropiat de cel internațional. Este important de înțeles, însă, că investiția în aur se realizează pe termen lung, de cel puțin trei ani. Totodată, aurul este un activ care să mențină puterea de cumpărare pe termen lung, dar este și un instrument de diversificare în cazul perioadelor de instabilitate. Aurul, precum acțiunile, obligațiunile și imobiliarele, prezintă anumite riscuri. O alocare de 5%-10% a portofoliului investițional către aur este considerată ca fiind suficientă pentru majoritatea investitorilor', susține Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al companiei.

„Inteligenţa artificială care egalează oamenii va apărea în următorii 5-10 ani”

Inteligenţa artificială capabilă să egaleze sau să depăşească oamenii în orice sarcină este încă departe, dar va deveni realitate în următorii cinci până la zece ani, potrivit CEO-ului Google DeepMind, Demis Hassabis. Vorbind luni la o conferinţă la sediul DeepMind din Londra, Hassabis a declarat că inteligenţa generală artificială (AGI), capabilă să reproducă toate abilităţile complexe ale unui om, va începe să apară în următorul deceniu. ”Sistemele actuale sunt foarte impresionante în anumite domenii, dar mai sunt multe lucruri pe care nu le pot face încă. Cred că în următorii cinci până la zece ani, multe dintre aceste capabilităţi vor începe să iasă la iveală şi ne vom îndrepta spre ceea ce numim inteligenţă generală artificială”, a explicat Hassabis. El a subliniat că, deşi progresele sunt remarcabile, AGI nu a fost încă atinsă, iar cercetătorii mai au multe provocări de depăşit. Previziunile lui Hassabis sunt mai conservatoare decât ale altor lideri din industrie. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a declarat în ianuarie, la Forumului Economic Mondial din Davos, că el estimează apariţia unui AI mai performant decât aproape toţi oamenii la aproape toate sarcinile în doar doi-trei ani. Alţii sunt chiar mai optimişti. Jeetu Patel, director de produs la Cisco, a declarat că AGI ar putea deveni o realitate încă din 2025, iar CEO-ul Tesla, Elon Musk, a prezis anul trecut că AGI ar putea apărea până în 2026. În schimb, CEO-ul gigantului tech chinez Baidu, Robin Li, consideră că AGI este la mai mult de 10 ani distanţă, contestând previziunile unor colegi de industrie. După AGI, următoarea etapă va fi superinteligenţa artificială (ASI), capabilă să depăşească inteligenţa umană, dar nimeni nu ştie exact când se va întâmpla acest lucru, a subliniat Hassabis. Potrivit lui Hassabis, principala provocare în realizarea AGI este capacitatea sistemelor AI de a înţelege contextul lumii reale.

”Cumpăraţi european”: Airbus şi alte companii cer un fond suveran

Airbus şi peste 90 de alte companii europene şi grupuri de lobby au cerut Comisiei Europene să creeze un fond suveran de infrastructură pentru a stimula investiţiile publice şi a consolida autonomia tehnologică a regiunii, transmite CNBC. Într-o scrisoare datată 14 martie, adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi vicepreşedintei executive Henna Virkkunen, semnatarii – printre care Dassault Systèmes, OVHcloud şi European Startup Network – au subliniat necesitatea ca Europa să devină mai independentă tehnologic, avertizând că, în ritmul actual, continentul va depinde aproape complet de tehnologiile non-europene în mai puţin de trei ani. ”Construirea autonomiei strategice în sectoarele cheie a devenit o necesitate urgentă în întreaga Europă”, se arată în scrisoare. Potrivit semnatarilor, Europa se află într-o poziţie de întârziere în domeniul digital, fiind semnificativ depăşită de SUA şi China.

Gazprom a înregistrat o pierdere netă de 12,9 miliarde de dolari

Gigantul rus de stat din domeniul gazelor, Gazprom, a raportat o pierdere netă de 1,076 trilioane de ruble (12,89 miliarde de dolari) în 2024, conform standardelor contabile ruseşti (RAS), a transmis agenţia Interfax, citată de Reuters. În 2023, compania a înregistrat un profit net de 695,6 miliarde de ruble, ceea ce indică o deteriorare semnificativă a performanţei financiare. Potrivit sursei citate, scăderea valorii de piaţă a acţiunilor Gazprom Neft, divizia de petrol a Gazprom, a fost principalul factor care a contribuit la această pierdere. Gazprom urmează să publice rezultatele financiare pe 2024, conform standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS), până la sfârşitul lunii aprilie, a mai raportat Interfax.

TikTok lansează un nou instrument de securitate

Platforma socială chineză TikTok va ajuta utilizatorii să-şi îmbunătăţească securitatea conturilor cu ajutorul noului Security Checkup. Security Checkup este un panou de control care informează şi ajută utilizatorii să activeze cele mai importante opţiuni menite să le ţină conturile în siguranţă. Prin intermediul noii facilităţii, utilizatorii pot accesa mai uşor funcţii precum verificarea numărului de telefon sau a adresei de e-mail. Tot de aici pot fi accesate funcţiile avansate de protecţie a conturilor precum logarea în doi paşi sau folosirea noilor passkeys care facilitează autentificarea biometrică. Security Checkup va avea o secţiunea specială dedicată dispozitivelor care au acces la cont, pentru ca utilizatorii să poată bloca accesul celor care nu sunt autorizate. Disponibil la Settings and privacy > Security & permissions în cadrul aplicaţiei, Security Checkup este o facilitate care ajunge cu întârziere pe platforma chineză, după ce platformele concurente au introdus funcţii similare încă din urmă cu patru ani.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.