MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Peste 5 milioane de români, loviți de taxa de 900 lei? Ajutor de 3.000 de euro
Noile măsuri anti-poluare anunțate de Guvern vor lovi în masă în toată țara
Mai mult de jumătate din mașinile românilor ar urma să fie supuse viitoarei taxe anti-poluare anunțată de Guvern. Este vorba de o taxă specială, destinată mașinilor mai vechi de 15 ani. O statistică realizată recent la nivelul Ministerului Administrației și Internelor arată că, în România, circa 4,6 milioane de vehicule, din totalul de peste 9,2 milioane, sunt mai vechi de 15 ani, care ar urma să fie supuse unei taxe speciale prognozate a fi de minim 900 lei pe an. Statistica MAI include probabil și unele mașini vechi și neradiate, dar fiind purtătoare de taxe este de presupus că acestea nu sunt prea multe. Pentru cei cu posibilități reduse se discută de un ajutor de 3.000 de euro de la UE, în vederea cumpărării unei mașini noi. O statistică similară a Direcției Permise și Îmatriculări arată și un alt aspect negativ privind poluarea: mai mult de jumătate din mașinile ce circulă în trafic sunt pe motorină.
Măsurile de combatere a poluării provocate de vehicule vor lovi crâncen, când vor fi puse în aplicare. Asta pentru că mai mult de jumătate din totalul vehiculelor înmatriculate, aflate în circulație pe drumurile publice potrivit datelor oficiale, au o vechime mai mare de 15 ani. Aceasta reiese dintr-un raport întocmit de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la parcul auto la nivel național, la data de 31 decembrie 2020. Guvernul, prin vocea premierului Florin Cîțu, a anunțat recent că lucrează la un proiect prin care vrea să implementeze un impozit mai mare pentru mașinile mai vechi de 15 ani, iar valoarea acestuia ar urma să fie stabilită de primării, și să pornească de la o sumă de minim 900 de lei anual. Potrivit oficialilor guvernamentali, în acest moment se lucrează la unele prevederi prin care categoriile de populație defavorizate financiar să fie într-o formă sau alta protejate de efectele viitoarelor măâsuri, printr-un ajutor de până la 3.000 de euro în vederea cumpărării unei mașini noi.
Parcul auto românesc este jalnic
Raportul întocmit de DRPCIV arată că, la finalul anului 2020, la nivel național mai mult de jumătate din parcul auto al românilor era mai vechi de 15 ani. La nivel de țară, la finalul anului trecut erau înmatriculate peste 9,2 milioane de vehicule, dintre care 4,9 milioane erau mai vechi de 15 ani, iar 4,2 milioane erau mai noi de 15 ani. Și de această dată, categoria cu cele mai numeroase vehicule este cea a autoturismelor, cu 3,8 milioane de vehicule înmatriculate, categorie urmată de vehiculele pentru transport de marfă, cu aproape 482.000 de unități înmatriculate.
În acest context, Guvernul României lucrează la majorarea impozitului pentru vehicule, valoarea anuală a acestuia urmând a fi stabilită de primării, dar în limite minime stabilite de Guvern. Noile sume de plată ar putea să pornească de la 900 de lei pe an pentru vehiculele mai vechi de 15 ani, măsură prin care autoritățile își doresc descurajarea circulației și a importurilor de vehicule vechi. Pentru ca o astfel de măsură să fie aplicabilă, executivul ar fi nevoit să modifice Codul Fiscal, pentru ca primăriile să aibă abilitatea de a stabili impozite mai mari pentru vehiculele mai vechi de 15 ani.
Un ajutor mai mare
Autoritățile au în plan și să îi ajute pe oamenii care nu au posibilități financiare, pentru a-și schimba vehiculele vechi, fiind analizat un proiect de ajutoare financiare de până la 3.000 de euro, iar banii ar putea să fie puși la dispoziție din fondul pe care Uniunea Europeană ar vrea să îl instituie la nivel european pentru a-i ajuta pe oamenii fără resurse financiare să nu mai polueze cu vehiculele pe care le conduc.
Incediile, 66% din totalul daunelor: asigurătorii au plătit 11 milioane de lei
n cifrele au fost făcute publice de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România
Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că 66% din cele mai mari 50 de daune achitate în baza asigurărilor pentru locuințe au fost provocate de incendii, iar membri UNSAR au plătit despăgubiri de peste 11 milioane de lei pentru cele mai mari 50 de daune aferente asigurărilor de locuințe. „În 2020, asigurătorii Membri UNSAR au plătit despăgubiri de peste 11 milioane lei pentru cele mai mari 50 de daune aferente asigurărilor de locuințe - în creștere față de anul 2019 cu 16%. Riscul care a generat cele mai mari despăgubiri a fost incendiul (peste 9,1 milioane lei, în creștere cu 11% față de 2019), urmat de alunecările de teren (peste 700.000 lei, în creștere cu 54%) și de inundații (peste 580.000 lei, în creștere cu 13%)”, conform unei analize realizate la nivelul asociației.
Incendiul continuă să fie riscul cu o rată ridicată de incidență, atât în cazul daunelor produse locuințelor, cât și în cazul proprietăților / bunurilor deținute de companii.
„Incendiile rămân o amenințare importantă pentru locuințele noastre. Cu toate acestea, sunt și alte riscuri care generează daune importante și de care ar trebui să fim conștienți, cum ar fi inundațiile, furtul sau furtuna etc. Prin urmare, accesarea unei soluții pentru asigurarea locuinței și a bunurilor va face mereu diferența în cazul unei situații neprevăzute”, a declarat Adrian Marin, președintele UNSAR.
„România este o țară expusă multor riscuri. Din păcate, de multe ori ne amintim de acest lucru doar atunci când au loc catastrofe naturale și când constatăm că multe locuințe nu sunt asigurate. Prin lipsa unei asigurări de locuință, românii continuă să fie vulnerabili în calea acestor fenomene catastrofale”, a arătat președintele UNSAR. În România, riscurile catastrofale (cutremur, inundații și alunecări de teren) pot fi acoperite prin polița obligatorie de asigurare (PAD) până la limita de 20.000 euro / 10.000 euro, în funcție de tipul construcției. Valorile ce depășesc aceste praguri pot fi preluate printr-o asigurare facultativă. Aceasta acoperă, în plus, riscuri cum ar fi incendiul, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul, la sume asigurate care corespund valorii reale a locuinței.
„Lumea trebuie să știe că siguranța și securitatea nu țin de noroc. Ele reprezintă efortul comun de cunoaștere, analiză, pregătire, supraveghere și vigilență. Acest efort comun necesită conlucrarea puternică și fiabilă a tuturor componentelor sistemelor de securitate la incendiu, de siguranță a vieții și a bunurilor. Tehnologia contribuie la reducerea riscurilor, dar vulnerabilitatea uneia sau a mai multor componente creează condiții care pot mări riscurile. Asociația Română pentru Tehnică de Securitate (ARTS), asociație de utilitate publică, recomandă consultarea specialiștilor în alegerea celor mai potrivite soluții privind securitatea la incendiu în scopul protejării vieții și a bunurilor”, a declarat Liviu Mateescu, președinteLE ARTS.
O protecție suplimentară poate fi obținută prin atașarea unor clauze speciale la polițele facultative. Astfel de clauze pot fi asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, pentru pagubele pe care puteți să le provocați vecinilor).
OMV nu poate vinde acțiuni Petrom fără acordul României
n informațiile cu privire la preluarea de către Gazprom sunt speculații fără temei, susține ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunță că OMV nu poate vinde acțiunile de la Petrom către o altă companie fără acordul statului roman, iar informațiile din spațiul public cu privire la preluarea de către Gazprom sunt „speculații fără temei”. „Din păcate, lansarea unor zvonuri pare că s-a transformat în strategie politică și «acțiune de diplomație superficială». Pentru că se lansează tot felul de scenarii cu privire la Petrom și «preluarea de către Gazprom» fac o serie de precizări: OMV nu poate vinde acțiunile de la Petrom către o altă companie fără acordul statului roman”, a scris, luni seară, pe facebook, Virgil Popescu. Ministrul afirmă că nu are astfel de informații. „Le consider speculații și sunt fără temei. Anul trecut, eram ministrul Economiei, Energiei și al Mediului de Afaceri și am promovat în Guvern, în februarie 2020 dacă nu mă înșel, o Ordonanță de urgență care a fost aprobată anul acesta de Parlament și este deja lege prin care transpuneam un ultim articol din Directiva petrolului, cum îi spunem noi, un articol ce nu a fost transpus în legislația românească. Practic, acest articol spune că, pe motive de securitate națională, un stat membru poate refuză acordarea unor concesiuni de explorare/exploatare de hidrocarburi, atât petrol, cât și gaze naturale. Asta înseamnă că statul român poate oricând, pe motive de securitate națională, să nu fie de acord cu orice tranzacție. Și nu vorbim doar de Petrom. Vorbim de orice altă tranzacție unde vorbim de acorduri petroliere, care înseamnă atât petrol, cât și gaze naturale”, a mai scris Popescu. Potrivit acestuia, „nu se pot înstrăina nici direct, nici indirect, nici acțiunile din spatele unor companii, adică să cedezi controlul unei companii care deține la rândul ei acorduri petroliere”. „Și asta e stipulat în lege. Nu se poate face decât cu acordul statului român, iar statul român poate să refuze pe motiv de securitate națională. Securitatea națională nu este negociabilă, iar securitatea energetică este o parte importantă din această”, a mai scris ministrul.
Front comun la nivel mondial împotriva „Big Tech” și criptomonedelor
BRI: băncile centrale și autoritățile de reglementare trebuie să țină sub control influența tot mai mare a companiilor de înaltă tehnologie
Băncile centrale și autoritățile de reglementare trebuie să țină sub control influența tot mai mare a companiilor „Big Tech”, potrivit unor oficiali de top ai Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), transmite Reuters. Autoritățile de supraveghere la nivel mondial sunt tot mai îngrijorate de faptul că volumul uriaș de date controlate de grupuri precum Facebook, Google, Amazon și Alibaba le-ar putea permite să remodeleze finanțarea atât de rapid încât să destabilizeze sisteme bancare întregi. Într-o lucrare condusă de șeful său, Agustin Carstens, BRI a arătat exemple precum China, unde cele două mari companii tehnologice de plăți reprezintă acum 94% din piața plăților mobile. În multe alte jurisdicții, firmele tehnologice își stabilesc rapid prezența, unele acordând și împrumuturi persoanelor fizice și întreprinderilor mici și oferind servicii de asigurare și de gestionare a averii. „Intrarea marilor companii de tehnologie în serviciile financiare dă naștere la noi provocări legate de concentrarea puterii pe pieță și gestionarea datelor”, se arată în lucrarea BRI, publicată luni. A existat posibilitatea pentru „reguli specifice bazate pe entități”, în special în Uniunea Europeană, China și Statele Unite, potrivit analizei. „Orice impact asupra integrității sistemului monetar rezultat din apariția platformelor dominante ar trebui să fie o preocupare majoră pentru banca centrală”, avertizează lucrarea.
Stablecoins - criptomonede care sunt garantate prin monede existente - și alte inițiative ale Big Tech ar putea „schimba jocul” pentru sistemul monetar, dacă folosirea lor duce la sisteme cu buclă închisă, întărite de efecte de rețea din datele extrase din social media sau platformele de comerț electronic. Acestea ar putea duce la o fragmentare a infrastructurilor de plată în detrimentul binelui public. „Având în vedere potențialul de schimbare rapidă, absența platformelor dominante în prezent nu ar trebui să fie o sursă de confort pentru băncile centrale”, se spune în analiză. Băncile centrale ar trebui să anticipeze evoluțiile și să formuleze politici bazate pe scenarii posibile, în care inițiativele Big Tech transformă deja plățile și alte părți ale sistemelor financiare. „Băncile centrale și autoritățile de reglementare a sectorului financiar ar trebui să investească de urgență în monitorizarea și înțelegerea acestor evoluții. În acest fel, pot fi pregătiți să acționeze rapid atunci când este nevoie”, a adăugat analiza.
Suplimentare pentru programele Rabla Clasic și Rabla Plus, în august
Administrația Fondului pentru Mediu anunță că programele Rabla Clasic și Rabla Plus vor fi suplimentate cu câte 200 de milioane de lei, în luna august. „Începând cu data de 21 august 2021, bugetul total al Programului Rabla Plus va fi suplimentat cu suma de 200 de milioane de lei”, au arătat, luni, reprezentanții Administrației Fondului pentru Mediu, într-o postare pe Facebook. Conform sursei citate, pentru Programul Rabla Clasic, o majorare cu 200 de milioane de lei a bugetului total va fi disponibilă începând din 28 august. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirma, în 19 iulie, că în România au fost alocate, în doar două luni, tichete în cadrul programului Rabla Plus în valoare egală cu tichetele alocate anul trecut în cadrul acestui program.
ISS - Au crescut prețurile producției industriale
În luna iunie 2021, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 2,1% față de luna mai 2021, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). „În luna iunie 2021, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 2,1% față de luna mai 2021. În luna iunie 2021, comparativ cu luna iunie 2020, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 11,8%”, arată datele INS. Industria extractivă s-a scumpit în iunie 2021 cu 4,29% față de mai și cu 2,61% față de iunie 2020. La această categorie, extracția petrolului brut și a gazelor naturale s-a scumpit cu 6,40% în iunie față de luna mai și cu 3,85% față de iunie 2020. Industria prelucrătoare s-a scumpit în iunie 2021 cu 1,84% față de mai și cu 11,27% față de iunie 2020. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei și fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite, cu 14,67% în iunie față de mai și cu 28,18% față de iunie 2020. Industria metalurgică s-a scumpit în luna iunie a acestui an cu 4,84% față de mai și cu 41,53% față de iunie 2020.
Ministerul Economiei anunță desființarea de noi „sinecuri”
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunță desființarea unor noi „sinecuri”, fiind vorba despre administratorii speciali care ar fi trebuit să pregătească privatizarea Uzinei Mecanice Cugir, Fabricii de Arme Cugir și Uzinei Automecanice Moreni. El arată că aceștia aveau salarii între 10.000 și 16.000 de lei, deși „ statul român nu a mai privatizat nimic de peste un deceniu”, iar aceaste companii înregistrează pierderi. „Eliberăm din funcție alți administratori «speciali». De data aceasta este vorba de administratorii «speciali» a 3 companii de stat: Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Automecanica Moreni. Salariile lor erau de 10.874 lei, 14.630 lei și 16.142 lei pe lună”, afirmă Claudiu Năsui, pe Facebook. „Cât de bine au fost administrate aceste companii? Automecanica Moreni face pierderi an de an (între 8 și 7 milioane de lei) și are capitaluri proprii negative, adică mai multe datorii decât active. Celelalte două sunt, de asemenea, pe pierderi. Cu rezultate operaționale care s-au înrăutățit anul trecut față de 2019. Pe scurt, tipic companii de stat, care trăiesc din banii contribuabililor”, arată ministrul.
Potrivit lui Năsui, acești administratori speciali „nu făceau absolut nimic”. „Conform legii, ei ar fi trebuit să pregătească aceste companii pentru privatizare. În realitate, statul român nu a mai privatizat nimic de peste un deceniu. Toate sunt «ale noastre», adică căpușate în continuu de mafii de partid. Fac pierderi. Acumulează datorii. După care șterg datoriile și o iau de la capăt. Acum este momentul să oprim jaful din banii contribuabilului”, adaugă Claudiu Năsui. Săptămâna trecută, Năsui anunța închiderea a cinci astfel de „sinecuri”.
