MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Peste 100.000 de firme riscă să pună lacătul pe ușă
Blocajul financiar este la un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, conform Sierra Quadrant
Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situație de risc, pe fondul creșterii semnificative a costurilor operaționale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanțare și accentuării neîncrederii în relațiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei românești în pragul iernii. Scumpirea carburanților și creșterea tarifelor la energie și gaze au accentuat și mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză. "73.365 de firme au intrat în acest an în insolvență, și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerțului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului. Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerț, construcții și industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei", precizează sursa citată într-un comunicat transmis marți AGERPRES. Numărul firmelor din comerț intrate în insolvență, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% față de anul precedent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020. În sectorul construcțiilor, numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcții și-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvență, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut, arată datele citate. În industria prelucrătoare, numărul societăților radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii și-au suspendat activitatea iar alte 484 au intrat în insolvență. "Creșterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaționale, pe fondul scumpirii carburanților, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producție la care se adaugă și deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăți majore majorității companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producției și a vânzărilor'', arată analiza Sierra Quadrant. Pe fondul problemelor operaționale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depășind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, se precizează în document. Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, față de 120 zile în 2020 iar 58% dintre reprezentanții companiilor din România, chestionați recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni. Pe de altă parte, tot mai mulți investitori nu mai au încredere să dezvolte afaceri având în vedere valul 4 al pandemiei și scăderea abruptă a consumului. "Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulți investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse și servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relații de afaceri, efectele le vom simți cu toții'', a afirmat Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant. Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate și, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare. Potrivit analiștilor, o redeschidere a apetitului pentru afaceri ar putea apărea la începutul anului viitor dacă inflația se va tempera iar accesul la creditare nu va fi limitat.
Facebook rămâne cea mai populară platformă de socializare printre români
u restricțiile și limitările acestei perioade i-au determinat pe români să citească mai frecvent știri online (48%) și să se uite mai des la filme și seriale (43%), arată un studiul New Media Adoption
Facebook rămâne cea mai populară platformă de social media, cu o acoperire de 93% în rândul utilizatorilor români de Internet din mediul urban, în timp ce 43% consideră televiziunea ca principala sursă de informare, arată rezultatele unui studiu, publicat marți. Conform cercetării New Media Adoption, realizată de agenția de media Spark Foundry, membră a Publicis Groupe România, comparativ cu anii anteriori, românii au folosit mediul online într-o măsură mai mare. Astfel, au fost mai prezenți pe platforme (53%) și pe rețelele sociale (48%) și au făcut mai multe plăți (55%) și cumpărături online (52%). Totodată, restricțiile și limitările acestei perioade i-au determinat să citească mai frecvent știri online (48%) și să se uite mai des la filme și seriale (43%). În același timp, în contextul pandemiei, utilizatorii de Internet din mediul urban au accesat rețelele de socializare în special pentru a-și ocupa timpul liber, pentru a se relaxa (65%), dar și pentru a păstra legătura cu cei dragi (64%), motive regăsite în special la persoanele mature, cu vârsta peste 45 de ani. La capitolul celor mai accesate platforme social media, Facebook continuă să fie cea mai populară, cu 93% dintre sufragii în mediul urban, fiind folosită de toate grupele de vârstă, dar mai ales de către persoanele de peste 55 de ani (98%). De asemenea, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani sunt mai atrase de platforme precum Instagram și Pinterest, iar tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani preferă TikTok, Snapchat, Reddit sau chiar LinkedIn. În schimb, utilizatorii de peste 45 de ani preferă să acceseze Twitter. Potrivit sursei citate, peste trei sferturi (78%) dintre cei chestionați afirmă că imaginile rămân cel mai popular tip de conținut din social media, urmați de tinerii (18-24 ani) care preferă videoclipurile (72%) sau stories pe Instagram (45%), persoanele cu vârste cuprinse între 35-44 ani mai atrase de live streaming (19%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani interesate de postările brandurilor preferate (44%) și de imaginile și videoclipuri 360 grade (29%). Persoanele de peste 55 de ani apreciază, cu preponderență, articolele (61%) și conținutul audio (33%). Pe segmentul de e-commerce prin rețelele de socializare, datele centralizate în studiu relevă faptul că opt din zece utilizatori de Internet din mediul urban sunt de părere că funcția de etichetare folosită de branduri pentru comerțul electronic este utilă pentru că reduce timpul de căutare a produsului (74%) și oferă toate detaliile despre preț, fără a fi nevoie să acceseze site-ul web (78%). Printre cei care au întreprins activități de gaming se află persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani care au descărcat și au jucat jocuri pe smartphone într-o măsură mai mare față de valul anterior (61%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani au jucat în rețea cu persoane necunoscute (39%).
Emailuri false în numele ANAF
u instituția avertizează contribuabilii să nu deschidă emailurile provenite de la info@anaf.ro
Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii asupra unui val de mesaje transmise prin email, care utilizează denumirea, precum și coordonatele instituției (număr telefon, adresa poștală) și precizează că instituția nu are deschisă adresa de email info@anaf.ro. "Persoanelor juridice, dar și celor fizice, care recepționează aceste mesaje, în care sunt informate despre discrepanțe în evidența fiscală, le recomandăm să nu deschidă mesajele și nici atașamentele acestora", se spune în comunicat.
Cine va plăti facturile la energie la iarnă? Adevărul dur spus de un oficial BNR
România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), în articolul "În apărarea piețelor". Acesta consideră că este ironic și trist faptul că, pe de o parte, prețul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal și fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră. "Să intervină Statul!" se aude tot mai des în spațiul public. "Sunt condiții extraordinare!", "Să plafoneze Statul prețurile!" răspund alte voci, cu și mai mult entuziasm. Sunt trei evoluții recente care mi-au atras atenția, cu ajutorul cărora putem demonstra ușor, într-o manieră facilă, de ce vocile greșesc, și de ce însăși intervenția etatistă este sursa, și nicidecum soluția, problemelor. Le abordez mai jos, punct cu punct. "Mâna invizibilă" a piețelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcționează de-o vecie și acționează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacții, așezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligență artificială) nu o poate face. Școala de gândire economică austriacă ne spune că piețele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacțiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorități, preferințe, resurse și posibilități tehnologice diferite, și asta fără ca unii să se coordoneze cu alții, într-o manieră cât mai dispersată, și fără intervenția unei entități centrale care să coordoneze procesul. O piață liberă va căuta continuu să identifice și satisfacă în cel mai bun mod dorințele consumatorilor, iar prin concurență și sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune prețuri", scrie Cristian Popa. El analizează în articol piața chiriilor din Berlin, prețurile la produse energetice în Europa și criza combustibililor (și a forței de muncă) din Marea Britanie. În aceea ce privește prețurile gazelor și electricității, Popa menționează că acestea au explodat în Europa, și nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului și a ofertei reduse. "Soluția vehiculată de etatiști este plafonarea prin lege a prețurilor, deci "să rezolve Statul!", de parcă așa vor apărea mai multe gaze și mai multă electricitate din neant. Dar legile economiei funcționează independent de legile date în Parlament. Prețurile plafonate ar descuraja realizarea de investiții în capacități de producție, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala. Ce nu ne spun etatiștii este că, deși ne uităm la Stat pentru soluții, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază. Oare închiderea minelor și a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a prețurilor energetice în care ne aflăm? Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creșterea costurilor, închiderea și falimentarea unor centrale pe cărbune și astfel la prețuri mai mari? Reducerea poluării și înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoțită de dezvoltarea altora noi, și asta folosind tot mecanisme competitive ale pieței, căci altfel se ajunge la consecințe neintenționate, precum pene de curent sau prețuri uriașe", spune Cristian Popa.
BNR va lansa moneda de aur cu o valoare nominală de 500 de lei
Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic, începând de luni, o emisiune cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și o replică proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru. Conform unui comunicat de presă al BNR, moneda din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României are valoare nominală de 500 de lei, diametru de 35 mm și greutatea de 31,103 g. Aversul redă corpul central al Palatului Regal din București, inscripția în arc de cerc "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "500 LEI" și anul de emisiune "2021". Reversul prezintă portretul Regelui Mihai I al României și inscripțiile în arc de cerc ,,REGELE MIHAI I" și ,,100 DE ANI DE LA NASTERE". Replica proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru este din aur, are diametru de 21 de mm și greutatea de 6,55 g. Aversul reprezintă efigiile regilor Mihai I și Ferdinand I și domnitorului Mihai Viteazul, suprapuse și orientate către stânga. De jur împrejurul efigiilor se află gravat cu litere majuscule textul "ARDEALUL NOSTRU" și anii "1601 - 1918 - 1944". În partea dreaptă, jos, se află litera ,,R" de la ,,replică". Reversul are gravat în mijloc un cap de acvilă heraldică românească, având în partea de jos scris textul "ROMANIA". De jur împrejur sunt reprezentate stemele celor 11 județe din Transilvania de Nord, redobândită în anul 1944. Monedele din aur și replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent. Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României vor fi însoțite de broșuri de prezentare redactate în limbile română, engleză și franceză și includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi însoțite de certificate de autenticitate. Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru replica proof este de 10.000 piese. Prețurile de vânzare sunt: 11.600,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare; 2.200,00 lei, exclusiv TVA, pentru replica proof, inclusiv certificatul de autenticitate. Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și a replicilor proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.
Cel mai nou accesoriu Apple este o cârpă. Costă 19 dolari!
Alături de laptopuri, căști și servicii noi, Apple a lansat, în cadrul celui mai recent eveniment, cârpa oficială de șters gadgeturile companiei. Fără să fie prezentată cu surle și trâmbițe, noua cârpă oficială Apple nu vine cu vreun concept revoluționar sau design inovator, însă poartă logo-ul companiei și este făcută din materiale non abrazive nespecificate. Cârpa va fi vândută separat și va costa 19 dolari. Dincolo de logo, nu este clar în ce fel diferă cârpa Apple de orice altă cârpă din microfibre, pentru a justifica prețul. Este probabil prima cârpă creată vreodată care este însoțită de o lungă listă de produse compatibile. Apple listează, pe site-ul oficial, o mulțime de iPhone-uri, iPad-uri și alte produse ale companiei cu care noua sa cârpă este compatibilă. Apple mai are o cârpă în portofoliu, însă aceea este inclusă în prețul de 6.000 de dolari al monitorului Pro Display XDR.
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 2,21% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 2,21% pe an, de la 2,20% cât a fost luni, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. În data de 15 octombrie 2020 indicele ROBOR la 3 luni era de 2,10% pe an, iar pe 4 ianuarie 2021, de 2,01%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 2,36%, de la 2,33% pe an cu o zi în urmă, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 2,44% pe an, de la 2,41% cât a fost luni. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,08% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2021, în scădere față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,25%.
Amazon intenționează să angajeze 150.000 de lucrători sezonieri
Amazon.com intenționează să angajeze 150.000 de lucrători sezonieri în Statele Unite pentru perioada sărbătorilor, gigantul comerțului electronic pregătindu-se pentru un sezon al cumpărăturilor caracterizat de cerere ridicată și probleme de aprovizionare, transmite Reuters. Anul trecut, compania a anunțat angajarea a 100.000 de lucrători sezonieri, după ce mărise deja personalul în timpul pandemiei. Planul de angajări survine în timpul unui deficit major de forță de muncă și a unei activități sindicale intese în Statele Unite, care a determinat companiile să mărească salariile pentru a atrage lucrători în perioadă crucială a cumpărăturilor de la sfârșitul anului. Luna trecută, Amazon a mărit salariul mediu de început acordat în SUA la peste 18 dolari pe oră. Lucrătorii sezonieri vor primi la angajare bonusuri de până la 3.000 de dolari și un supliment de 3 dolari pe oră în funcție de schimbul în care lucrează. Cel mai mare număr de lucrători sezonieri vor fi angajați în Arizona, California, Colorado, Florida, Georgia și Illinois, între alte state.
