Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Persoanele care produc energie electrică regenerabilă o vor putea vinde în rețea

Ziarul de Vrancea
18 iul 2018 1006 vizualizări

Până acum, românii care aveau sisteme de panouri fotovoltaice nu puteau injecta energia electrică în rețea

Cetățenii care dețin aparate ce produc energie vor putea vinde rețelei electricitatea suplimentară generată, aceasta urmând să fie compensată în factură; legea a fost promulgată marți de președintele României Klaus Iohannis. „Legea ce face posibilă injectare energiei din surse regenerabile a fost promulgată marți de președintele României, urmând să apară în Monitorul Oficial. Noua lege este un pas înainte important și din punct de vedere al procesului de autorizare, deoarece până acum, românii care aveau sisteme de panouri fotovoltaice nu puteau injecta energia electrică în rețea, fiind nevoiți deseori să treacă printr-un proces de autorizare lung de peste 450 zile, anevoios cu peste 12 autorizații și scump”, arată comunicatul remis miercuri de asociația energiaTa. „În 2018 românii vor primi 22,7 bani pentru fiecare kWh injectat în rețea, fiind de asemenea scutiți de la orice obligații fiscale, iar prosumatorii nu vor primi banii direct, ci se va face o regularizare pe factură, o diferență între banii plătiți pentru energia consumată și cea vândută în rețea”, se precizează în comunicat. Printre cele mai importante noutăți pe care le aduce noua lege se numără obligatitivitatea distribuitorilor de a face posibilă racordarea în 30 zile și obligativitatea furnizorilor de energie electrică să achiziționeze energia electrică; prosumatorii sunt scutiți de la plata tuturor obligațiilor fiscale în factura de energie electrică, ceea ce înseamnă că nu mai este nesară o firmă sau un PFA. Orice persoană fizică sau juridică care dorește un echipamente de energie din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum poate vinde energia electrică, poate să devină prtosumator, atâta timp cât activitatea specifică nu este producerea energiei electrice. Potrivit noii legi, nu doar locuințele sunt acceptate, ci și un bloc, o zonă rezidențială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în același sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară „În perioada următoare, Autoritatea Fondului pentru Mediu ar urma să aloce 100 milioane de euro pentru subvenționarea cumpărării instalațiilor de energie solară, incluzând panourile, sistemul electric și invertorul. Astfel, aproximativ 28.000 de români ar putea primi câte 3500 euro pentru echipamente cu putere instalate de maxim 3kW. Mai multe detalii vor apărea în ghidul ce va fi publicat pe site-ul afm.ro”, spune sursa citată.

Mulțumim PSD!

România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

u cifrele oficiale au fost oferite de către Eurostat u cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (4,7%), Estonia (3,9%) și Ungaria (3,2%)

România este pe primul loc în UE în ceea ce privește rata anuală a inflației în iunie2018, înregistrând o creștere de 4,7% a Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), arată datele comunicate miercuri de Eurostat. Biroul de statistică al Comisiei Europene - Eurostat - ia în calcul IAPC, astfel că în raportarea citată apare o inflație de 4,7% în aprilie 2018 în România, în loc de 5,4% cât fusese Indicele Prețurilor de Consum (IPC). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (4,7%), Estonia (3,9%) și Ungaria (3,2%), iar la polul opus, se află Danemarca, cu o inflație anuală în luna iunie de 1,1%, Grecia (1%) și Irlanda (0,7%). În luna iunie, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,0%, comparativ cu 1,9%, cât înregistra în mai 2018, iar în aceași perioadă a anului precedent, rata inflației a fost de 1,3%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 2,0% în iunie 2018, stabilă comparativ cu luna mai 2018, iar cu un an mai devreme, inflația UE a fost de 1,5%. În perioada analizată, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a survenit din punct de vedere energetic (Â0,76 puncte procentuale, pp), urmată de servicii (Â0,57 pp), produse alimentare, alcool și tutun (Â0,53 pp) bunuri (Â0,10 pp).

Fondul Suveran s-a prăbușit la Curtea Constituțională. Lovitură dură pentru Dragnea

Curtea Constituțională a decis, ieri, că Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții este neconstituțională, acceptând astfel sesizările formulate de către președintele Klaus Iohannis, precum și de către parlamentarii PNL, USR și PMP. Atât șeful statului, cât și partidele din opoziție susțin că înființarea Fondului intra în atribuțiile autorităților publice centrale, nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separația puterilor în stat. CCR a judecat obiecția de neconstituționalitate a Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative, formulată de 51 de deputați ai Uniunii Salvați România, ai Partidului Mișcarea Populară și de deputați neafiliați, obiecția de neconstituționalitate formulată de 66 de deputați PNL, precum și sesizarea formulată de președintele Klaus Iohannis. În 4 iulie, președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională asupra legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții S.A., arătând că o astfel de decizie trebuie să se regăsească într-un act al administrației centrale, nu într-o lege adoptată de Parlament. "Din faptul că statul are calitatea de unic acționar pe toată durata existenței FSDI, iar scopul înființării FSDI este acela de a dezvolta și finanța din fonduri proprii și din fonduri atrase proiecte de investiții rentabile și sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfășura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege", arată președintele Klaus Iohannis în sesizarea trimisă CCR. Șeful statului mai spune că legea este neclară, neexistând mențiuni referitoare la monitorizarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenței acestuia, iar în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente și obligatorii pentru desfășurarea activității unui astfel de fond. Președintele invocă și lipsa de claritate a reglementărilor privind stabilirea componenție Consiliului de Supraveghere a FSDI și faptul că termenii de alegere a componenței Consiliului de Supraveghere sunt generice, iar reglementările referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.

Amnistia fiscală ar putea fi aplicată în acest an

Guvernul va adopta în acest an măsura privind amnistia fiscală dacă aceasta va ajuta economia și dacă nu vor exista obiecții din partea Comisiei Europene (CE), în condițiile în care statul poate recupera doar 17 miliarde de lei din totalul de 100 de miliarde de lei, cât este datoria totală a companiilor și persoanelor fizice către stat, a anunțat, marți seara, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. La începutul lunii iulie, Teodorovici a anunțat că Ministerul Finanțelor lucrează la un mecanism de amnistie fiscală, gândit ca un stimulent pentru economia românească. Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă, a declarat, luni seară, la Antena 3, că măsura amnistiei fiscale este prevăzută în programul de guvernare și include ștergerea datoriilor unor companii. Marți seara, Teodorovici a subliniat că doar 17 miliarde de lei pot fi recuperate din datoria totală de 100 de miliarde de lei, pe care o au companiile și persoanele fizice către stat. ”Datoria persoanelor fizice și ale companiilor către stat este de aproape 100 de miliarde de lei, din care doar 17 miliarde pot fi recuperate, restul fiind nerecuperabile. Undeva la 3 miliarde ar fi suma aferentă persoanelor fizice, restul sunt companiile, fie de stat, fie private. Trebuie să vedem dacă este în favoarea economiei noastre, ca țară. Dacă da, stăm cu toții la masă, discutăm, analizăm, propunem un mecanism foarte clar, cu informarea Comisiei Europene (...). Dacă totul este în regulă, luăm o astfel de decizie pentru ca economia să aibă de câștigat”, a spus Teodorovici, pentru Digi24. El a subliniat că acestă măsură, precum și altele care vizează reglarea cadrului legislativ și stimularea economiei, trebuie luate în acest an, anul viitor fiind unul în care trebuie să existe investiții masive în toate zonele din economie.

Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile a depășit 82.000 km

Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile a ajuns anul trecut la 82.090 de kilometri, cu 3% mai mare față de anul precedent, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Din total, 30.093 de kilometri erau în municipii și orașe. În plus, apă potabilă distribuită consumatorilor a crescut anul trecut cu 0,8%, la 746,4 milioane metri cubi. Din această cantitate, apa potabilă distribuită pentru uz casnic a fost de 561,8 milioane metri cubi, reprezentând 75,3% din total. Proporția apei potabile distribuită consumatorilor care au instalate apometre, în totalul distribuit, este de 95,1%, diferența de cantitate de apă potabilă distribuită fiind înregistrată în sistem “paușal”. Lungimea a conductelor de canalizare a fost de 36.345 de kilometri, cu 5,8% mai mare față de anul 2016. Totodată, lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale a fost de 40.256 de kilometri, cu 1,5% mai mare față de anul precedent. Volumul gazelor naturale distribuite la sfârșitul anului 2017 a fost de 9,18 miliarde metri cubi, cu 788,5 milioane metri cubi mai mult față de anul precedent. Din totalul volumului gazelor naturale distribuite în anul 2017, 3,156 miliarde metri cubi au fost destinate consumului casnic, reprezentând 34,4% față de volumul total al gazelor naturale distribuite. Din volumul total al gazelor distribuite, 90,7% au fost distribuite în mediul urban.

Americanii au plătit pentru cardurile de credit de 104 miliarde de dolari

Americanii au plătit în 2017 dobânzi și comisioane pentru cardurile de credit în valoare de 104 miliarde de dolari, cu 11% mai mult față de anul anterior și cu 35% mai mult în ultimii cinci ani, iar tendința de creștere va continua în 2018, potrivit site-ului MagnifyMoney, specializat în finanțe personale, care a analizat date ale Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC), transmite MarketWatch. Datele se referă la anul încheiat în luna martie 2018. Rezerva Federală a estimat că în acest an va efectua patru majorări de dobânzi, una la fiecare trei luni. Fed a majorat deja de două ori dobânzile în acest an, la un interval de 1,75%-2%, urmând să mai aibă loc încă două creșteri. Atunci când Fed crește dobânzile, împrumuturile prin carduri de credit devin mai scumpe, pentru că băncile deseori transferă costurile mai mari clienților. Deținătorii de carduri de credit vor plăti probabil în acest an dobânzi suplimentare de 2,2 miliarde de dolari, ca urmare a ultimei majorări, potrivit site-ului CompareCards.

UE aplică Google o amendă-record de 4,34 de miliarde de euro

Uniunea Europeană (UE) a aplicat miercuri o amendă-record - în valoare de 4,34 de miliarde de euro - Google, pentru că a abuzat de poziția dominantă a sistemului său de operare pentru smartphone - Android - cu scopul de a-și impune hegemonia serviciului de căutare online, o hotărâre care riscă să deterioreze și mai mult relațiile cu Statele Unite și împotriva căreia compania va face apel, relatează AFP. Comisia Europeană (CE) a somat totodată întreprinderea americană ”să pună capăt practicilor sale ilegale în următoarele 90 de zile, altfel riscând penalizări de până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică mondială a Alphabet”, societatea-mamă a Google. Această sancțiune financiară ”pulverizează” precedentul record, deținut tot de Google. ”Google a folosit practici ilegale pentru a-și cimenta poziția dominantă în căutarea pe Internet”, a acuzat comisarul european al Concurenței Margrethe Vestager, într-o conferință de presă la Bruxelles.

Indicele Robor la trei luni și-a reluat creșterea

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,37%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, acesta a stagnat la 3,35% pentru a patra zi consecutiv. În 5 iulie, acesta a crescut la 3,39%, cel mai mare nivel din 26 februarie 2014, când a fost 3,40%. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat miercuri la 3,48%. Marți, acesta a crescut la 3,48%, cel mai mare nivel din 20 martie 2014, când a fost 3,48%


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.