MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Pe piața imobiliară locală s-au învârtit anul trecut 940 milioane euro
Pentru al patrulea an la rând, sectorul spațiilor de birouri a atras cel mai mare număr de tranzacții, cu 55% din totalul acordurilor încheiate în 2018
Volumul tranzacțiilor imobiliare încheiate în 2018 se situează la 940 de milioane de euro, similar cu cel înregistrat din anul precedent, dar cu 30% mai ridicat față de valoarea raportată în 2016, potrivit unei analize prezentate luni de compania de consultanță imobiliară CBRE. Investitorii autohtoni au fost cei mai activi, implicându-se în aproape 25% din totalul tranzacțiilor, respectiv de 235 de milioane de euro, urmați de fondurile sud-africane, care au avut o pondere de 18% și de investitorii portughezi, cu 13%. Pentru al patrulea an la rând, sectorul spațiilor de birouri a atras cel mai mare număr de tranzacții, cu 55% din totalul acordurilor încheiate în 2018. Clasamentul este completat, la distanță considerabilă, de spațiile comerciale care au cumulat 33% din tranzacții, de segmentul spațiilor industriale, cu 7% și de hoteluri și alte tranzacții, care au însumat restul de 5%. Piața imobiliară bucureșteană a avut cea mai intensă activitate și în 2018, cu 77% din totalul investițiilor înregistrate la nivel urban național, iar valoarea medie a tranzacțiilor a scăzut cu 5% față de anul precedent, până la 29 de milioane de euro. Potrivit CBRE, cele mai mari tranzacții din 2018 au avut loc în a doua jumătate a anului, pe segmentele spațiilor de birouri și spațiilor comerciale. Cea mai mare tranzacție a fost vânzarea proiectului de birouri The Bridge (I și II), care a trecut din posesia dezvoltatorului Forte Partners către Dedeman, în urma unui acord în valoare de 150 de milioane de euro. A doua tranzacție, ca valoare, a vizat schimbarea structurii acționariatului ParkLake Shopping Center, ridicându-se la 120 de milioane de euro. Astfel, Sonae Sierra a devenit unic acționar al centrului comercial, prin achiziția participației de 50% deținute de Caelum Development. Topul celor mai valoroase tranzacții din 2018 este completat de alte cinci acorduri: vânzarea complexului de clădiri de birouri Oregon Park (I și II), dezvoltat de Portland Trust, către Lion’s Head Investment, pentru 110 milioane de euro; vânzarea Militari Shopping Center, centrul comercial din Vestul Bucureștiului, către fondul de investiții sud-african, Mas Real Estate, cu 95 de milioane de euro; vânzarea proiectului de birouri The Landmark, către fondurile de investiții Revetas Capital și Cerberus Capital Management, pentru 65 de milioane de euro; vânzarea primei clădiri din complexul de birouri Campus 6, proiect al dezvoltatorului suedez Skanska, către compania austriacă CA Immo, cu 53 de milioane de euro; vânzarea clădirii de birouri Crystal Tower, către compania cehă de investiții, PPF Real Estate, pentru 43 de milioane de euro. Birourile din capitală au suscitat cel mai mare interes, cu 97% din totalul tranzacțiilor înregistrate pe acest segment. În cazul spațiilor comerciale, 69% dintre acorduri au vizat proiecte din București, iar restul s-au desfășurat în alte orașe din România. „Randamentul prime (randamentul înregistrat de proiectele de clasă A, din zonele cel mai bine cotate) este în scădere pentru toate sectoarele analizate: industrial, birouri și retail. Evoluția randamentului prime pe plan local se aliniază trendului manifestat în Europa Centrală și de Est, ceea ce este un semn că piața este activă, cu un nivel bun al investițiilor și tranzacțiilor. Decalajul dintre România și alte țări din regiune, ca Ungaria și Slovacia, s-a diminuat, însă există loc pentru noi scăderi ale acestui randament în toate sectoarele pieței imobiliare autohtone”, au subliniat reprezentanții CBRE. Astfel, cel mai mic randament prime a fost înregistrat de sectorul spațiilor comerciale, cu 6,5%, urmat de segmentul spațiilor de birouri, cu 7% și de spațiile industriale, cu 7,75%.
Ministrul Finanțelor continuă propaganda împotriva ROBOR
u “noi toți am fost ținuți departe, așa, acela era un glob de cristal de care nimeni nu avea voie să se atingă”, a spus Eugen Teodorovici
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a susținut că indicele ROBOR, așa cum este folosit la credite va fi schimbat, în următoarea perioadă, fără să dea detalii la ce se referă, ci doar că va fi un mecanism transparent pentru oameni, nu transparent pentru bancheri. „Sunt convins, vom avea, cât de curând, o schimbare radicală a modului în care românii plătesc acest ROBOR, să spunem”, a declarat, dumincă seara, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3. Ministrul Finanțelor a completat că se poate orice, într-o țară care are oameni care vor să schimbe ceva.„Susțin în continuare, și nu voi renunța la chestiunea aceasta: de a avea un mecanism care să fie transparent așa cum îl înțeleg oamenii simpli, nu transparent pentru bancheri, că aia nu înseamnă transparență, aceia este lumea lor, lumea bancherilor, de care noi toți am fost ținuți departe, așa, acela era un glob de cristal de care nimeni nu avea voie să se atingă”, a mai afirmat Teodorovici. La începutul lunii februarie, ministrul Finanțelor din România a fost ales în funcția de vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), alături de ministrul Finanțelor din Lituania. Noul președinte ales al Consiliului Guvernatorilor BERD va fi ministrul Finanțelor din Spania.
ANRE a aplicat anul trecut amenzi totale de aproape 20 milioane lei
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, ieri, că a aplicat anul trecut amenzi totale de 19,72 milioane lei (4,24 milioane euro), în contextul în care activitatea de control a vizat, în principal, marii operatori din domeniul energiei electrice și gazelor naturale. În principal, ANRE a verificat modul în care au fost respectate dispozițiile legale privind indicatorii de performanță stabiliți prin standardele de performanță, respectarea condițiilor de valabilitate ale licențelor deținute și racordarea la rețelele electrice de interes public. Controalele au mai vizat și racordarea la sistemul de distribuție al gazelor naturale, accesul la sistemul de distribuție și de transport a gazelor naturale, asigurarea de către utilizatorii de rețea a echilibrului comercial al portofoliilor acestora și vânzarea de către producători a energiei electrice. La marii operatori din domeniul energiei electrice s-au efectuat 250 de acțiuni de control, încheindu-se 190 de procese-verbale de constatare și sancționare și aplicându-se 276 de amenzi contravenționale în valoare de 4 milioane lei. ”Principalele sancțiuni s-au aplicat pentru nerespectarea obligației producătorilor de energie electrică de a oferta public și nediscriminatoriu pe piața concurențială întreaga energie electrică disponibilă în anul 2017, încălcarea standardului de performanță pentru serviciul de distribuție, neîndeplinirea obligațiilor privind realizarea programelor de mentenanță și investiții de către operatorul de transport, nerespectarea obligațiilor privind schimbarea furnizorului de energie electrică de către clientul final”, se arată în comunicat. La marii operatori din domeniul gazelor naturale s-au efectuat un număr de 357 de acțiuni de control, încheindu-se 315 de procese-verbale de constatare și sancționare, aplicându-se 312 de amenzi contravenționale în valoare de 7,955 milioane lei, potrivit ANRE.
Teodorovici vrea să îl ia la întrebări pe guvernatorul BNR
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a menționat încă două teme pe care intenționează să le discute în cadrul Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pe lângă ROBOR și consecințele taxei pe activele băncilor. „Voi avea o astfel de discuție și cu domnul Guvernator mâine și pe acest lucru, de la modul în care comunică cei din BNR (Băncii Naționale a României - n.red.). Aceasta este o chestiune pe care am pus-o de două ori pe agenda discuțiilor noastre bilaterale. Adică modul în care unii membri, indiferent de poziția lor în Banca centrală, își permit să aibă în spațiul public aprecieri față de ce face Guvernul, față de ce face ministrul de Finanțe sau alții. Am spus-o de două ori la această masă, a treia oară o spun mâine. Sper că este ultima oară când o spun. Sper să nu existe și a patra oară. Am și bun simț, chiar mai mult decât ar fi trebuit să fie”, a afirmat, duminică seara, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3. Ministrul Finanțelor a adăugat că luni va discuta cu reprezentanții BNR și faptul că băncile comerciale încearcă să-și transfere eventualele costuri cu 114 în creditare, dând de înțeles că va scădea creditarea. „Tocmai pentru lăsa în rândul populației ideea că această ordonață n-a fost cea corectă. Au strâns bani, foarte mulți. Pot”, a mai spus Teodorovici. Consiliul CNSM are programată, luni, o ședință, tema principală fiind efectele taxei pe activele băncile. Finanțele și reprezentanții BNR au format un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, care a analizat, în ultimele două săptămâni, studiul de impact, realizat de BNR, privind taxa pe activele băncilor. Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începul acestui an. Această taxă variază între 0,1% și 0,5%, urcând la fiecare 0,5 puncte procentuale a indicelui ROBOR mediu trimestrial de peste 2%. În prezent, Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR și doi ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituției: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR și președintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activității de stabilitate financiară), Leonardo Badea (președintele ASF) și Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreședinte al ASF). Celor șase li se adaugă trei reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP): Eugen Orlando Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent piețelor financiare) și Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei și datoriei publice).
Prețurile petrolului au urcat vertiginos
Prețurile petrolului au urcat ieri la cele mai ridicate niveluri atinse după noiembrie 2018, susținute de reducerea livrărilor de către OPEC și Rusia, sancțiunile Statelor Unite împotriva Iranului și Venezuelei și optimismul investitorilor că războiul comercial sino-american se va încheia în curând, transmite Reuters. Cotația petrolului Brent este în urcare cu 41 de cenți, respectiv cu 0,6%, la 66,66 dolari pe baril, dar în timpul tranzacțiilor a atins 66,78 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2018. Prețul petrolului american West Texas Intermediate (WTI) este în creștere cu 48 de cenți, respectiv cu 0,9%, la 56,07 dolari pe baril. În timpul tranzacțiilor, petrolul WTI a atins la rândul său cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2018, de 56,13 dolari pe baril. Prețurile sunt susținute de un declin al ofertei, ca urmare a reducerii livrărilor organizată de OPEC și unii producători neafiliați, cum este Rusia. OPEC a convenit anul trecut să reducă livrările cu 1,2 milioane de barili pe zi, pentru a preveni o creștere prea mare a ofertei. Alți factori care susțin prețurile sunt sancțiunile americane împotriva Iranului și Venezuelei, dar și speranțele că Statele Unite și China își vor rezolva în curând disputele comerciale, care au încetinit creșterea economiei mondiale.
Aurul un nou maxim al ultimelor 31 de luni: 178,1720 lei
Cursul de schimb pentru aur a atins luni un nou maxim al ultimelor 31 de luni, fiind stabilit la 178,1720 lei, în creștere de la 177,9108 lei vineri, arată datele afișate de Banca Națională a României (BNR). Noul nivel este cel mai ridicat din iulie 2016 până în prezent - la data de 7 iulie 2016 a fost stabilit un curs mai ridicat de atât, repectiv de 178,9382 lei. De asemenea, cursul de schimb euro/leu a crescut luni cu 0,04%, până la 4,7401 lei, iar cel pentru leu/dolar, care în România este stabilit prin paritate cu euro, a scăzut cu 0,40%, la valoarea de 4,1850 lei. În plus, cursul valutar pentru francul elvețian a fost stabilit la 4,1713 lei, sub valoarea de vineri, de 4,1734 lei. Cursurile de schimb afișate pe BNR sunt calculate pe baza tranzacțiilor interbancare.
Samsung lansează o nouă tabletă cu Android
Producătorul coreean Samsung a anunțat Tab S5e, o tabletă cu Android plasată ca dotări și preț ca un concurent pentru modelul de mijloc din gama iPad. Tab S5e are un ecran Super AMOLED de 10 inch cu 2.560 x 1.600 pixeli rezoluție și promite o experiență multimedia bună, nefiind promovată pentru productivitate, ci pentru amatorii de conținut multimedia pe un ecran mai mare decât cel oferit de smartphone. Samsung spune că Tab S5e este cea mai ușoară și mai subțire tabletă pe care a făcut-o vreodată. Aceasta cântărește 400 de grame și are o grosime de 5,1 mm. La baza noii tablete stă chipset-ul Snapdragon 670 care nu este cel mai puternic chipset construit de Qualcomm - de aici și concentrarea pe multimedia a producătorului, în loc de capacitățile de multitasking care ar fi necesitat un chipset de top. Tab S5e dispune de ceea ce Samsung numește Call & Message Continuity, o facilitate care le va permite utilizatorilor să sune, să trimită și să răspundă la mesajele și apelurile redirecționate de pe telefon. Apple oferă ceva similar pe iPad de ani buni și este interesant de remarcat că Samsung a decis să construiască singur o astfel de funcție, în vreme ce Android-ul celor de la Google pare să neglijeze complet zona de tablete.
Facebook declară război ”fake news”
Facebook s-a declarat luni ”deschis unei reglementări semnificative” a rețelelor de socializare, subliniind că și-a modificat în mod considerabil practicile, în urma unui apel al parlamentarilor britanici care îndeamnă la o consolidare a regulilor în lupta împotriva "fake news" și utilizării abuzive a datelor navigatorilor pe Internet, relatează Reuters. ”Suntem deschiși unei reglementări semnificative și susținem recomandarea Comisiei cu privire la reformarea legii”, a declarat însărcinatul cu relații publice al Facebook Karim Palant. În opinia sa, Facebook și-a modificat considerabil practicile și nu mai este aceeași societate ca anul trecut. Facebook și alți giganți în domeniul digital este necesar să se supună unui cod etic în lupta împotriva răspândirii știrilor false, împărtășirea abuzivă a datelor utilizatorilor și abuzuri legate de poziția lor dominantă pe piață, au îndemnat parlamentari britanici. Într-un raport publicat luni, Comisia în domeniul Digital, Culturii, Presei și Sportului subliniază că giganții în domeniul digital s-au arătat incapabili să lupte împotriva conținuturilor neadecvate și punerii în circulație a unor "fake news" pe platformele lor. Aceste întreprinderi par să aibă ca leitmotiv faptul că ”e mai bine să ceri iertare decât să ceri permisiunea”, declară președintele Comisiei, Damian Collins.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Două treimi dintre români îşi doresc cazări la maximum 300 de lei camera dublă/noapte de Paşte
De același autor
