Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Patronii amână angajările pentru toamnă de frica unui val 4 de COVID-19

Ziarul de Vrancea
31 mai 2021 751 vizualizări

57% dintre managerii chestionați în cadrul Barometrului privind piața muncii în contextul crizei COVID afirmă că vor relua angajările la toamnă, iar 32% abia în 2022

Firmele nu se grăbesc să angajeze până la toamnă, deoarece investitorii se tem de valul 4 de Covid, arată un barometru realizat de compania de consultanță Frames la comanda Best Smart Consulting, potrivit căruia 32% dintre manageri vor relua angajările abia în 2022. ”Relaxarea restricțiilor din pandemie, pe fondul vaccinării și scăderii semnificative a numărului cazurilor de îmbolnăvire, a adus un optimism rezervat în sectorul economic. Potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda Best Smart Consulting, piața muncii nu se va deschide cel puțin până la toamnă, mare majoritate a investitorilor așteptând ca veștile bune privind evoluția pandemiei să se confirme”, arată compania. 57% dintre managerii chestionați în cadrul Barometrului privind piața muncii în contextul crizei COVID afirmă că vor relua angajările la toamnă, iar 32% abia în 2022. Numai 9% spun că vor face angajări în următoarele 3-5 luni. Întrebați care sunt provocările care influențează piața muncii, în prezent, cei mai mulți dintre investitori (61%) au indicat incertitudinea provocată de dinamica pandemiei COVID, mare parte indicând efectele negative ale unui eventual val 4 de infectări. ”Optimismul rezervat al managerilor indică faptul că au invățat lecțiile crizei. Mulți dintre ei și-au restructurat afacerile, și-au optimizat costurile, schemele de personal, iar proiectele de dezvoltare sunt construite în pași mult mai prevăzători decât în trecut”, afirmă Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting. 21% spun că nu sunt încă pregătiți să facă angajări pentru că activitatea firmei este încă afectată de criză, 16% afirmă că nu găsesc angajații potriviți, iar 7% spun că și-au restructurat activitatea în așa fel încât nu mai au nevoie de personal suplimentar. ”Reluarea business-ului la capacitate maximă va interveni treptat, în funcție de dinamica crizei sanitare, de semnalele privind reluarea consumului și de evoluția generală economică, de la dezghețarea relațiilor de afaceri la dinamica inflației și a cursului valutar”, a mai declarat specialistul. Barometrul Frames & Best Smart Consulting a mai atins și subiectul dinamicii salariale în contextul crizei. Întrebați dacă vor crește salariile în 2021, 68% dintre cei chestionați au indicat răspunsul ”Nu” și numai 12% au răspuns afirmativ. Restul au evitat să răspundă. Dintre cei care vor să crească salariile, cei mai mulți (54%) au indicat o majorare între 3-10%. ”În contexul crizei economice semnificative prin care trece economia reală, problema salariilor rămâne un subiect sensibil. Salariile au crescut și vor crește, cel mai probabil, în sectoarele care au înregistrat performanțe optime în pandemie, de la business-urile care au legătură cu sectorul medical, IT, retailul alimentar și construcții & materiale de profil. În rest, angajații vor trebui să se mulțumească cel mult cu prime ocazionale sau cu creșteri punctuale, în funcție de inflație și de performanța înregistrată în următoarele trimestre”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit estimărilor specialiștilor, nu este exclus să existe și tăieri de salarii în domeniile grav afectate de pandemie și a căror revenire nu este așteptată decât cel mai probabil în trimestrul 2 2022. De asemenea, 47% dintre managerii chestionați au indicat pregătirea profesională drept principal criteriu de angajare. 39% au bifat experiența candidaților, 27% sunt interesați de salariul cerut, restul răspunsurilor fiind cu referire la diverse alte aspecte, de la disponibilitatea la program prelungit, munca de acasă, transport etc. ”Tot mai multe companii caută oameni cu experiență și sunt dispuse să plătească salarii pe măsură pentru a-și asigura angajați cu o pregătire profesională solidă. Vremea celor școliți la locul de muncă a trecut, iar firmele, confruntate cu provocări economice tot mai puternice, caută să-și asigure o forță de muncă capabilă să gestioneze orice situație”, arată concluziile barometrului.

Guvernul cere 90% din profitul Transelectrica

u  în 2020, Transelectrica a avut un profit net de 140 milioane lei și venituri de 2,36 miliarde lei

Secretariatul General al Guvernului, acționar majoritar al Transelectrica, transportatorul național de energie, solicită companiei să repartizeze o cotă de minimum 90% din profitul net realizat în anul 2020 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat. Aceeași solicitare a fost transmisă de SGG și la Transgaz. ”Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica informează publicul investitor cu privire la faptul că în data de 28 mai 2021 a înregistrat adresa acționarului majoritar (reprezentat legal prin Secretariatul General al Guvernului), având ca subiect Memorandumul cu tema: Mandatarea reprezentanților statului în Adunarea Generală a Acționarilor/Consiliul de Administrație, după caz, la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2020 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor acestuia”, arată un anunț al companiei. Transelectrica are o capitalizare de 1,78 miliarde lei și 2.000 de angajați. Statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, controlează 58,68% din acțiunile companiei. În 2020, Transelectrica a avut un profit net de 140 milioane lei și venituri de 2,36 miliarde lei. Compania a realizat un profit net de 82 de milioane de lei în primul trimestru din 2021, cu 6% mai mare decât rezultatul obținut în perioada similară a anului trecut. Veniturile totale operaționale realizate în primele trei luni ale anului 2021 au înregistrat o creștere de 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, respectiv 726 de milioane de lei, față de 603 milioane de lei în primul trimestru al anului 2020. Majorarea veniturilor a fost determinată, în principal, de creșterea cantității de energie electrică livrată consumatorilor, de majorarea tarifului mediu de transport și de creșterea veniturilor realizate pe piața de echilibrare. Pentru anul 2021, Transelectrica și-a propus un plan anual de investiții de peste 307 milioane de lei. Cantitatea totală de energie electrică transportată în trimestrul I 2021 a crescut cu aproximativ 4%, respectiv 14,93 TWh în primele trei luni din acest an, față de 14,41 TWh în trimestrul 1 din 2020. Premierul Florin Cîțu a afirmat luni seară că în multe companii de stat sumele considerate dividende erau folosite pentru acordarea de bonusuri "nemeritate" connducerilor acelor companii sau pentru excursii în țări exotice. El menționează că aceste companii nu sunt private de posibilitatea de a face investiții în condițiile în care dividendele se constituie venituri la bugetul de stat. Premierul Florin Cîțu consideră că "nu este o surpriză" faptul că dividendele marilor companii de stat vor merge la buget, el spunând că acești bani erau folosiți pentru bonusuri sau excursii în țări exotice.

Cristian Ghinea: pensionarii să știe când le crește pensia!

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Cristian Ghinea a afirmat că oficialii europeni evaluează în prezent capitolul privind reforma pensiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și a precizat că obiectivul este un sistem de pensii care să nu falimenteze bugetul de stat, iar fiecare pensionar să știe când și cum îi va fi majorată pensia. „Ce avem acum în PNRR-ul trimis ieri este că vom avea o formulă predictibilă de indexare a pensiilor, astfel încât pensionarii să știe foarte clar când și cum le crește pensia. Deci, nu mai stăm la pixul lui Dragnea, la pixul lui Teodorovici, la diverse pixuri, că vor unii din guvern să câștige simpatie electorală. Va fi o formulă de indexare fixă, într-o nouă lege. Vom avea un proces de recalculare a tuturor pensiilor, pentru că avem 20.000 de procese pe rol cu pensionari care au dat statul în judecată pentru că, dat fiind că au fost momente diferite de ieșit la pensie, au pensii diferite. Deci, asta este iar o problemă sistemică pe care trebuie să o rezolvăm, recalculăm toate pensiile”, a declarat Cristian Ghinea marți la Digi 24. El a mai spus că și în cazul pensiilor speciale baza trebuie să fie contributivitatea, iar Guvernul asta și-a asumat. „La fel, pensiile speciale, care sunt o rușine dacă mă întrebați pe mine. Trebuie puse pe bază de contributivitate și la asta ne-am angajat. În ce privește mult discutata speranța de viață și creșterea vârstei de pensionare, este o posibilitate voluntară pe care românii o vor avea la dispoziție. Nu e obligatoriu, e doar pe bază voluntară. Și este, de fapt, o posibilitate de a-și prelungi, cei care doresc să rămână. Asta e ce avem acum. Urmează negocierile și evaluarea. Vom vedea”, a completat ministrul Fondurilor Europene. Chestionat dacă va mai exista posibilitatea ieșirii la pensie la vârste sub 50 de ani, Cristian Ghinea a răspuns: „Eu sper că nu. Sper că am ajuns la momentul în care să terminăm cu aceste pensionări anticipate, sunt oameni care mai pot munci și ies foarte devreme și cred că nu e bine pentru nimeni”.

Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de 5,125 miliarde de lei

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna iunie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, din care 1,1 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont și 3,5 miliarde de lei prin șapte emisiuni de obligațiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 525 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. "În vederea finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice în luna iunie 2021 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.600 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 525 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin. Direcția generală de trezorerie și datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin", prevede documentul publicat în Monitorul Oficial. Suma totală, de 5,125 miliarde lei, este cu 415 milioane de lei peste cea programată în mai 2021 (4,71 miliarde lei) și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului, MF a programat în data de 7 iunie prima emisiune de certificate cu discount, în valoare de de 300 milioane de lei, cu scadența în 10 ianuarie 2022, iar cea de-a doua în data de 24 iunie, în valoare de 800 de milioane de lei, data scadenței fiind 27 iunie 2022. De asemenea, pe parcursul lunii vor fi lansate șapte emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,5 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (525 milioane de lei în total).

TikTok, Roblox și videoclipuri sunt căutările online ale copiilor din ultimul an

Interesul copiilor a crescut în ultimul an în categoriile "software, audio și video" și "e-commerce", în timp ce "mediile de comunicare pe internet" și "jocurile pe computer" au înregistrat o scădere ușoară, TikTok, YouTube și WhatsApp aflându-se în topul celor mai populare aplicații, arată un nou studiu realizat de Kaspersky Safe Kids. Potrivit cercetării care a scos în evidență interesele copiilor în perioada 2020 - 2021, TikTok a depășit Instagram cu aproape dublul nivelului de popularitate. Anul 2020 s-a dovedit a fi unul dintre cei mai neobișnuiți pentru copii. Pandemia a schimbat multe aspecte ale vieții obișnuite, pe tot globul, inclusiv educația, întâlnirile cu prietenii și familia, relaxarea și divertismentul. Kaspersky a analizat date anonimizate, precum istoricul de căutare, cele mai populare aplicații Android și categorii de site-uri web solicitate voluntar de către utilizatorii Kaspersky Safe Kids, pentru a explora modul în care s-au schimbat interesele și nevoile copiilor în noile condiții. Astfel, cele mai populare categorii de site-uri web printre copii au fost "software, audio, video" (44,38%), "medii de comunicare pe internet" (22,08%) și "jocuri pe computer" (13,67%). Printre cele mai populare aplicații, YouTube conduce detașat - aplicația rămâne cel mai popular serviciu de streaming video în rândul copiilor din întreaga lume. Pe locul al doilea se află aplicația de mesagerie rapidă WhatsApp, iar pe locul al treilea este populara rețea socială TikTok. Top 10 include, de asemenea, patru jocuri: Brawl Stars, Roblox, Among US și Minecraft. Copiii sunt foarte activi în ascultarea și vizionarea videoclipurilor muzicale pe YouTube - procentul fiind 17,35% în căutările de genuri muzicale și videoclipuri. Un număr semnificativ de videoclipuri ce făceau referire la "trenduri" actuale a fost, de asemenea, vizibil în statistici - "pop it and simple dimple" și "ASMR" reprezintă 4,43% din rezultatele istoricului de căutare. Anul acesta, cererile legate de producătorul de jocuri video Gacha Life s-au remarcat și în clasamentele de top ale copiilor din întreaga lume, cu un procent de 4%.

Spațiul ocupat de fotografiile din Google Photos a început să fie contorizat

Stocarea imaginilor și filmărilor personale în Google Photos nu mai este gratuită de la 1 iunie, gigantul american începând să contorizeze spațiul ocupat de fiecare fișier salvat de utilizatori. “Minunea” Google Photos a durat 6 ani. Serviciul lansat de Google pe 28 mai 2015, ca o soluție gratuită de stocare online a fotografiilor făcute cu smartphone-urile, încetează să mai fie gratuită de la 1 iunie. Așa cum a anunțat în noiembrie anul trecut, Google începe, de astăzi, să contorizeze spațiul ocupat de fiecare fișier salvat în Google Photos. Decizia, care nu se aplică retroactiv, va face ca imaginile și clipurile urcate în Google Photos să fie scăzute din cei 15GB alocați fiecărui cont Google, pentru toate serviciile din cadrul acestuia. Gigantul american și-a justificat decizia, spunând că nu face decât să se alinieze standardelor pe care le folosesc și celelalte companii care oferă servicii online. Pe de altă parte, Google Photos a crescut, în primul rând, datorită stocării gratuite pe care a oferit-o până acum. Astfel, trădarea și dezamăgirea pe care mulți utilizatori le simt acum sunt normale.

LG a încetat să mai producă smartphone-uri

Producătorul coreean LG a făcut un pas important spre închiderea diviziei sale de telefoane, oprind efectiv producția dispozitivelor mobile. La începutul lunii aprilie, LG confirma zvonurile și anunța oficial că va ieși de pe piața telefoanelor mobile. Acum, la mai puțin de două luni distanță, compania coreeană deja a încetat să mai producă smartphone-uri. Conform Asia Business Daily, 31 mai a fost ultima zi în care LG a mai produs telefoane. Fabrica în care LG și-a construit cea mai mare parte a dispozitivelor mobile, localizată în Vietnam, va fi reprofilată și va produce aparate de uz casnic, o altă nișă pe care compania coreeană activează. LG încă nu este, încă, ieșită complet din piața telefoanelor mobile. Va mai activa până în momentul în care contractele actuale vor ajunge la final. Ieșirea LG de pe piața smartphone-urilor a fost o decizie pe care piața o anticipa deja de multă vreme. Asta pentru că, vreme de foarte mulți ani, divizia de telefoane a LG a funcționat pe pierdere, nereușind să concureze cu Samsung și cu producătorii chinezi.

OTP Bank a cumpărat încă o bancă în Slovenia

OTP Bank a semnat acordul privind achiziționarea tuturor acțiunilor Nova KBM din Slovenia, a transmis instituția financiară ungară luni, agenției ungare de presă MTI. Achiziția anunțată este cea mai importantă din istoria de până acum a OTP și este de așteptat să fie finalizată în cel de-al doilea trimestru al anului 2022, odată cu obținerea autirizațiilor din partea autorităților de reglementare. Potrivit acordului, părțile nu vor face public prețul tranzacției, se arată în comunicat. Potrivit bilanțului, Nova KBM este a doua cea mai mare bancă din Slovenia și deține o cotă de piață de 20,5%. În urma tranzacției, OTP va deveni lider de piață în Slovenia, întrucât deține și o altă bancă din această țară, SKB. În total, OTP ar putea deține aproape 30% din piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.