MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Patronatul IMM-urilor susține majorarea salariului minim cu 200 de lei
“Formula e să mărim salariul minim cu un cuantum de 100-200 de lei, cel mai probabil 200 de lei, iar nivelul impozitelor și taxelor să rămână la 2.300 de lei”, susține Florin Jianu, președintele CNIPMMR
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) susține majorarea cu 200 de lei a salariului minim pe economie pentru 2022, fără impozitarea de stat a acestei sume, astfel încât toată suma să ajungă în buzunarul angajaților, a declarat, marți, pentru AGERPRES, președintele organizației, Florin Jianu. "Poziția noastră este o creștere de 200 de lei, dar cu impozitarea de la 2.300 de lei, adică acești 200 de lei în plus să nu fie impozitați. Pe înțelesul tuturor, formula e să mărim salariul minim cu un cuantum de 100-200 de lei, cel mai probabil 200 de lei, iar nivelul impozitelor și taxelor să rămână la (nivelul salariului minim brut actual, n.r.) 2.300 de lei. Și atunci acești 200 de lei ajung la oameni, pe deasupra celor 1.386 de lei (salariul minim net actual, n.r.) și astfel ajungi undeva la 1.600 de lei net în mână", a explicat Jianu, pentru AGERPRES, la finalul unei conferințe de presă. Președintele CNIPMMR nu a precizat dacă organizația patronală susține o anumită formulă de calcul a salariului minim pentru anul viitor. Liderul Consiliului Național al IMM-urilor a subliniat că în cazul în care majorarea salariului minim cu 200 de lei ar fi realizată cu grila actuală de impozitare pe muncă, angajații ar beneficia de o majorare netă de 100 de lei, în timp ce cealaltă sută de lei ar fi încasată de stat. "Propunerea susținută de Consiliul Național al IMM-urilor este de a crește salariul minim pe economie, dar să nu se crească și contribuțiile la Bugetul de Stat și la Bugetul Asigurărilor Sociale. (...) În acest moment, cu gradul de impozitare actual, o mărire de 200 de lei înseamnă la oameni o mărire de 100 de lei, pentru că o sută de lei se duc la stat. Întotdeauna Guvernul are de câștigat când mărește salariul minim pe economie, pentru că aduce bani suplimentari la Bugetul de Stat. Ori, dacă ne dorim să existe o responsabilizare și o responsabilitate din partea Guvernului, banii trebuie efectiv să ajungă la oameni. Noi înțelegem necesitatea măririi salariului minim pe economie, dar banii trebuie să ajungă în buzunarele oamenilor, nu în buzunarele statului. Statul trebuie să se chibzuiască mai mult, statul trebuie să fie mai responsabil. De altfel, una din propunerile pe care le avem se referă la realizarea unei analize a productivității muncii personalului bugetar și corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat", a menționat Florin Jianu. Președintele organizației patronale a IMM-urilor a explicat că propunerea CNIPMMR are același principiu de taxare precum cazul impozitării salariilor din construcții. "De fapt cum s-a făcut în construcții. Acolo salariul este 3.000 de lei, dar contribuțiile sunt la nivelul 2.200 de lei, adică la nivelul salariului minim de acum 2 ani de zile, când s-a făcut această mărire. (...) În felul acesta statul oricum va câștiga, s-a văzut în domeniul construcțiilor, că statul a câștigat aproximativ un miliard de euro în plus într-un an de zile, prin mărirea salariului dar lăsând mai mulți bani angajaților", a precizat Florin Jianu. Președintele CNIPMMR a apreciat că inclusiv cu creșterea de 200 de lei net propusă de organizație, nivelul salariului minim respectiv nu acoperă nevoile angajaților. "Credem că salariul minim pe economie, vrem, nu vrem, trebuie să aibă o componentă socială și o înțelegere extrem de puternică asupra solidarității. Noi credem că dacă ne așezăm la aceeași masă vom reuși împreună să creștem, așa încât salariul minim să devină competitiv, dar nu trebuie să uităm că suntem într-o perioadă extrem de dificilă, pandemia n-a fost o perioadă ușoară: vin toate scumpirile, și peste populație, dar și peste întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, întreprinzătorii sunt responsabili și au zis că salariul minim pe economie trebuie mărit. Nu considerăm că salariul minim (incluzând creșterea de 200 de lei propusă, n.r.) este un salariu care acoperă nevoile, de altfel dacă ne uităm la coșul minim vedem că nu suntem acolo, dar aceste lucrurile trebuie făcute împreună, sustenabil și competitiv", a adăugat Florin Jianu.
PIB-ul a urcat în trimestrul II cu 13% față de perioada similară a anului trecut
u în trimestrul II 2020 economia a cunoscut o cădere abrută din cauza interdicțiilor impuse de autorități
Produsul Intern Brut, pe serie brută, estimat pentru trimestrul II 2021 a fost de 268,792 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 13% față de trimestrul II 2020, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2021, față de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă din 17 august 2021. "Față de același trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2021, o creștere cu 13% pe seria brută și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier", arată datele INS. În semestrul I 2021, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2020, cu 6,5%, pe seria brută și cu 6,2% pe seria ajustată sezonier. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2021 a fost de 288,904 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,8% față de trimestrul I 2021 și cu 13,6% față de trimestrul II 2020. Produsul Intern Brut – serie brută - estimat pentru trimestrul II 2021 a fost de 268,792 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 13% față de trimestrul II 2020. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2021 a fost de 572,215 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 6,2% față de semestrul I 2020. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2021 a fost de 493,843 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 6,5% față de semestrul I 2020. La creșterea PIB, în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri:
- Industria (Â1,9%), cu o pondere de 19,2% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,4%;
- Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (Â2,0%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,2%;
- Informațiile și comunicațiile (Â1,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 14,1%. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,3% la formarea PIB, au contribuit cu Â0,9% la creșterea PIB, volumul lor majorându-se cu 10,2%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal:
- cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s a majorat cu 5,4%, contribuind cu Â3,4% la creșterea PIB;
- formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,9%, contribuind cu Â2,6% la creșterea PIB.
Euro a trecut de 5 lei la ghișeele băncilor comerciale
Moneda europeană a trecut de 5 lei la ghișeele principalelor bănci comerciale din România, conform cotațiilor disponibile pe paginile de internet ale acestora. Astfel, Banca Transilvania vinde la casele de schimb un euro cu 5 lei și îl cumpără de la clienți cu 4,8900 de lei, în condițiile în care cursul oficial BNR de pe site este de 4.9475, din data de 6 septembrie 2021. Banca Comercială Română vinde la casele de schimb valutar un euro cu 5,0230 de lei și îl cumpără cu 4,8780 de lei. BRD vinde un euro cu 5,0250 de lei la ghișeele băncii și îl cumpără cu 4,8710 de lei, potrivit informațiilor disponibile pe pagina de internet a băncii. La CEC Bank euro se apropie de 5 lei. Astfel, CEC Bank vinde la ghișeele băncii un euro cu 4,9900 de lei în condițiile în care ultima actualizare a cotațiilor este din 7 septembrie 2021, 16:30, dar referința BNR este de 4,9475 de lei pentru un euro, cotație din 6 septembrie 2021. La ING Bank se vinde un euro cu 5,0490 lei, la cursul standard pentru persoane fizice, iar la cumpărare cotația este 4,8510 de lei pentru un euro. De asemenea, Raiffeisen Bank vinde un euro cu 5,0126 de lei și îl cumpără cu 4,8895 de lei. UniCredit Bank vinde la casieriile băncii un euro 5,0200 lei și îl cumpără cu 4,8800 lei. Moneda națională a atins marți un nou maxim istoric în raport cu leul, în condițiile în care cursul calculat de Banca Națională a României (BNR) a fost de 4,9488 lei/euro, în creștere cu 0,13 bani (0,03%) față de cotația precedentă, de 4,9475 lei.
Guvernul a aprobat rectificarea bugetară
u alocări de 4,5 miliarde de lei la Sănătate și 6,6 miliarde de lei pentru investiții
Guvernul a aprobat marți rectificarea bugetară, care prevede, printre altele, clocări de 4,5 miliarde de lei la Sănătate și 6,6 miliarde de lei pentru investiții. Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor Europene și Ministerul Transporturilor primesc cei mai mulți bani, a anunțat premierul Florin Cîțu. ”În ședința de Guvern de astăzi am aprobat rectificarea bugetară pe anul 2021, prima rectificare bugetară pe acest an. La baza rectificării stă o reevaluare a Produsului Intern Brut, în lumina informațiilor referitoare la creșterea economică, PIB are o valoare nominală acum de 1,17 miliarde față de 1,11 miliarde la începutul anului. În prima parte a anului, investițiile au avut o contribuție majoră la PIB de peste 5 puncte procentuale în trimestrul 2, ceea ce arată că investițiile sunt motorul creșterii economice.. Se schimbă estimarea de creștere reală pe care am avut-o la începutul anului, acum mergem pe o estimare de 7% față de o estimare inițială de 4,3%. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 80 de miliarde la 83,8 miliarde, ceea ce reprezintă un deficit bugetar de 7,13% din PIB”, a declarat premierul după ședința de Guvern. Cîțu a anunțat alocări de 4,5 miliarde de lei pentru a susține sistemul de sănătate, iar cheltuielile pentru investiții cresc cu 6,6 miliarde de lei. Conform premierului, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor Europene și Ministerul Transporturilor primesc cei mai mulți bani.
Investiții de 1,3 miliarde de dolari la termocentrala Mintia
O delegație din Coreea de Sud, formată din reprezentanții BKB Energy, Hyunday Power Systems și AKEDA, condusă de președintele BKB Energy, Siwoo Chung, a efectuat o vizită tehnică în România, în perioada 3-7 septembrie 2021. Companiile vor să preia termocentrala Mintia și să investească aici 1,3 miliarde de dolari, unde ar urma să construiască o centrală pe gaze de 1.000 MW, fiind depusă în acest sens o ofertă neangajantă. Companiile sunt totodată interesante să participe și la proiectele de centrale pe gaze și la cele fotovoltaice care vor fi derulate de Complexul Energetic Oltenia. "Suntem interesați să investim în producția de energie electrică din România. Ne-am întâlnit cu ministrul Energiei, am cerut să ne arate locațiile în care putem investi. Am mers la Complexul Energetic Oltenia, am vizitat toate termcentralele, dar și terenuri de fotovoltaice. Locația era foarte bine pregătită, condițiile erau suficient de bună și dacă venim cu tehnologia și finanțare din Coreea, proiectul sigur va reuși. Am vizitat toată zona, peisajele erau foarte frumoase și după vizita va urma procedura pentru Mintia și Oltenia", a declarat marți președintele BKB Energy, Siwoo Chung, la o conferință la București. Delegația s-a întâlnit cu ministrul Energiei, Virgil Popescu. În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte legate de intenția companiilor sud-coreene de a investi în sectorul energetic românesc, în special în producția de energie electrică, atât din surse clasice, cât și regenerabile. De asemenea, delegația a vizitat centralele termoelectrice de la Mintia și Paroșeni, aparținând Complexului Energetic Hunedoara, precum și centralele Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova II, aparținând Complexului Energetic Oltenia, purtând discuții cu conducerile celor două companii.
Trei sferturi dintre salariați condiționează angajarea de posibilitatea de a munci de acasă
Opțiunea muncii de acasă devine un element hotărâtor în alegerea următoarei destinații de carieră pentru trei sferturi dintre salariații români, conform studiului EY România 'Munca în noile condiții'. Potrivit sursei citate, aceste rezultate vin să le întregească pe cele reliefate de studiul EY global 'Work Reimagined', unde se arăta că peste jumătate dintre salariații de la nivel mondial și-ar dat demisia dacă nu li se oferă flexibilitatea după pandemie. "Discuțiile avute în spațiul public, dar și în cadrul specific fiecărei companii, arată că întrebarea despre viitorul muncii s-a mutat de la 'Când ne întoarcem la birou?' spre 'Care este noua definiție a muncii eficace?'. În contextul în care angajații care lucrează de acasă consideră că obțin aceleași rezultate ca cele de la birou, noua provocare pentru angajatori devine aceea de a netezi acest drum prin oferirea de sprijin administrativ și identificarea momentelor optime de reunire organizațională necesare păstrării liantului cultural", a afirmat Horațiu Cocheci, Director, People Advisory Services, EY România. Potrivit datelor furnizate de studiu, munca de acasă nu era o metodă de lucru utilizată în România în perioada care a precedat pandemia, fiind privită cu neîncredere de companii - 48% dintre respondenți nu utilizaseră niciodată telemunca în relațiile profesionale. "Cea mai mare provocare pentru salariații care au lucrat de acasă a fost gestionarea programului de lucru și a orelor efectiv lucrate: 38% dintre participanții la studiu au declarat că au lucrat mai multe ore în perioada pandemiei, iar 54% și-au modificat orarul clasic de lucru în diferite forme", susțin autorii studiului. Totuși, 68% dintre respondenți consideră că facilitățile avute în perioada derulării activității de acasă au fost suficiente. În privința realizării sarcinilor de serviciu, 73% dintre cei intervievați sunt încrezători și foarte încrezători că sarcinile primite au fost îndeplinite la nivelul solicitat de către angajatori. "Pentru a asigura sustenabilitatea noii realități, este de datoria companiilor să înlăture munca în exces, compensatorie, necesară la începutul crizei sanitare pentru atingerea rezultatelor dorite. Investițiile în tehnologii relevante și în rescrierea proceselor vor menține gradul de încredere al angajaților în activitățile proprii, în timp ce, în paralel, vor elimina orele suplimentare lucrate", avertizează Horațiu Cocheci.
Numărul abonamentelor 5G a crescut la nivel global cu 84 de milioane
Numărul abonamentelor 5G a crescut în al doilea trimestru din acest an cu 84 de milioane, ajungând la un total de 380 de milioane la nivel global, în timp ce numărul abonamentelor mobile (existente în trimestrul 2 al anului) totaliza aproximativ 8,1 miliarde, ponderea acestora fiind de 103% la nivelul populației globale, potrivit unui raport Ericsson. "În cel de-al doilea trimestru al anului 2021, creșterea numărului de abonamente pentru servicii 5G a depășit-o, la nivel global, pe cea a abonamentelor 4G", arată datele din Ericsson Mobility Report pentru perioada aprilie – iunie 2021, publicate de companie. Astfel, numărul abonamentelor 5G (de la nivel global) care includ și un dispozitiv compatibil cu această tehnologie (5G) a crescut cu 84 de milioane în cursul trimestrului 2 al anului curent, ajungând la un total de 380 de milioane. Totodată, 176 de furnizori de servicii de comunicații au lansat servicii 5G comerciale. În același timp, abonamentele 4G au crescut cu 71 milioane - până la 4,8 miliarde - reprezentând 59% din totalul abonamentelor mobile, în timp ce abonamentele de tip WCDMA/HSPA au scăzut cu 46 milioane, iar abonamentele de tip GSM/EDGE cu 52 de milioane.
Cerere uriașă pentru modelul electric Porsche Taycan
Modelul coupe electric Taycan al producătorului german de automobile de lux Porsche atrage o cerere uriașă, a declarat luni directorul general Oliver Blume, transmite Reuters. ”Capacitatea inițială de peoducție pentru Taycan era de 20.000 de unități în acest an, dar am vândut acest număr în prima jumătate a acestui an”, a declarat Blume la o discuție la salonul IAA Mobility care are loc la Munchen. ”Numărul comenzilor primite este uriaș – sunt bune și în China”, a spus Blume, adăugând că divizia grupului Volkswagen se confruntă, ca și alți producători de automobile, cu deficitul de cipuri și are mai multe comenzi decât poate onora. Timpii normali de așteptare pentru un vehicul nou era de 4 luni, dar acum au ajuns la o jumătate de an, a spus acesta.
Bateria electrică care se încarcă în 10 minute
StoreDot, o firmă din Israel specializată în dezvoltarea bateriilor electrice pentru mașini cu încărcare rapidă, a prezentat o baterie care poate fi încărcată complet în doar 10 minute. După un proces de dezvoltare care a durat 3 ani și a implicat folosirea a 5 brevete legate de designul celulelor, StoreDot a prezentat un prototip de baterie electrică cu celule cilindrice, despre care spune că rezolvă problemele de siguranță și performanță caracteristice acestui tip de celule. Prototipul realizat de StoreDot folosește formatul 4680 - 46 milimetri lățime, 80 milimetri lungime - un format preferat de producătorii de mașini electrice, precum Tesla. Acum, cei de la StoreDot pun la punct procesul de producție în masă, împreună cu partenerul ales pentru aceasta, chinezii de la Eve Energy. Producția în masă a bateriei ar urma să înceapă în 2024. În paralel, compania israeliană negociază deja cu mai mulți producători auto care s-au arătat interesați de aceste baterii, care speră să facă rapid tranziția de la motoarele cu combustie internă. Aceeași companie israeliană lucrează la o tehnologie XED (extreme energy density), care ar trebui să ducă la dezvoltarea unor baterii cu o durată de viață mai mare decât în prezent. Această tehnologie va fi gata de piață în 2028.
