MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pandemia de coronavirus le-a deschis românilor apetitul pentru renovări
A doua parte a anului 2020 se anunță a fi o perioadă de curățenie generală, arată o analiză a firmei de consultantă Frames
A doua parte a anului se anunță a fi o perioadă de curățenie generală în multe dintre locuințele din România, arată o analiză a companiei de consultanță Frames, potrivit căreia perioada de pandemie și implicit izolarea la domiciliu i-au determinat pe români să se preocupe mai mult ca oricând de reamenajarea locuințelor, după ce, în ultimii ani, românii au fost interesați, în primul rând, de electrocasnice și electronice. ”Perioada de pandemie, izolarea la domiciliu și munca de acasă i-au determinat pe români să se preocupe mai mult ca oricând de starea locuințelor. De la zugrăvit la schimbarea obiectelor sanitare, parchetului, centralei termice și a caloriferelor, investițiile în refacerea apartamentelor se anunță a fi în prim-plan în acest an, în condițiile în care multe dintre locuințe au fost amenajate în urmă cu un deceniu”, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames. A doua parte a anului 2020 se anunță a fi o perioadă de curățenie generală în multe dintre locuințele din România, spun analiștii. ”Amenajate, cele mai multe, înainte de criza economică din 2010, apartamentele românilor au nevoie de un upgrade semnificativ atât în privința zugrăvelii cât mai ales a dotărilor tehnice, de la centralele termice care își încheie ciclul de viață la obiectele sanitare”, arată analiza. Cele două luni și jumătate de stat acasă au accentuat și mai mult acest fenomen. După ce, în ultimii ani, românii au fost interesați, în primul rând, de electrocasnice și electronice (televizoare, frigidere, aparate de aer condiționat și alte aparate), dovadă boom-ul semnificativ din piața de profil, pentru mulți dintre români, următorul pas îl reprezintă refacerea condițiilor de locuire, mai ales că pandemia de coronavirus a ridicat mai mult ca oricând problema igienei locuințelor. ”Stând mai mult acasă, românii s-au lovit, mai mult ca oricând, de problema condițiilor de locuire, indiferent că locuiesc într-un apartament sau stau la casă și au grădină. De la funcționarea deficitară a instalațiilor sanitare la problemele cu gresia și faianța, electrocasnicele vechi sau mobila degradată, pe mulți dintre români această perioadă de izolare forțată la domiciliu i-a determinat să treacă la investițiile amânate în trecut”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, principalele repere ale reamenajării locuinței în această perioadă sunt: un var lavabil nou, în culori tot mai variate, igienic și rezistent, ori un tapet pe măsură, un parchet mai trainic, de calitate, o centrală termică mai performantă, o cabină de duș modernă, un lavoar nou sau o cadă de baie. ”După ce, în anii dinainte de criză, și mai ales în condițiile veniturilor scăzute, mulți dintre români și-au amenajat locuințele cu bani puțini, în 2020 miza se pune pe calitate și mai puțin pe preț”, arată analiza Frames, realizată pe baza unui studiu realizat pentru o firmă de profil. Interesul românilor pentru reamenajarea locuințelor este confirmat și de statisticile Asociației Europene de Prognoză în domeniul Construcțiilor pentru Europa de Est (EECFA). Potrivit celui mai recent raport privind România, cele mai noi tendințe din piață indică o creștere semnificată a business-ului din sectorul de renovare. ”În timp ce construcția de clădiri noi, în unele cazuri, a încetinit din cauza incertitudinii în ceea ce privește condițiile economice, lucrările de renovare sunt mai puțin predispuse la acest efect. În plus, pe măsură ce măsurile guvernamentale au început să fie puse în aplicare în martie, persoanele și companiile deopotrivă au trebuit să-și ajusteze condițiile de viață și de muncă”, afirmă dr. Sebastian Sipos-Gug – Ebuild, EECFA Romania.
Jumătate dintre români își vor petrece vacanța în România
u cei mai mulți aleg city-break-urile
Jumătate dintre români (50%) plănuiesc să-și petreacă vacanța din următoarea perioadă în România, în contextul pandemiei de COVID-19, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, publicat marți. Cercetarea realizată de Hospitality Culture Institute și firma de cercetare de piață Exact Business Solutions, evidențiază faptul că 52% dintre persoanele care preferă să călătorească de obicei în țară au educație ridicată, iar 48% au educație medie. Potrivit sursei citate, 53% dintre românii care călătoresc mai des în țară decât în străinătate înregistrează mai puțin de 4.000 de lei venituri medii/gospodărie. În același timp, o treime (33%) dintre aceștia sunt angajați, 29% sunt experți/specializați în anumite domenii, iar în aceeași pondere nu lucrează în prezent, adică sunt în șomaj sau în concediu post-natal. De asemenea, 35% dintre respondenți susțin că încă nu și-au planificat zilele libere de anul acesta și doar 15% doresc să își petreacă vacanța în străinătate, iar 7% nu vor avea concediu sau îl vor petrece acasă. Dintre românii care preferă vacanțele în destinațiile din țara noastră, 63% preferă city-break-urile, din care 33% de două ori pe an, iar 30% o dată la fiecare 2 - 3 luni. În ceea ce privește bugetul alocat pentru concediu, 40% dintre turiștii români alocă într-o destinație locală între 501 și 1.000 lei/persoană pentru un city break, iar 34% mai puțin de 500 de lei/persoană pentru același tip de vacanță. Printre destinațiile autohtone preferate de către români se află: Brașov, Constanța sau Cluj-Napoca. Conform cercetării, 64% dintre români preferă să meargă cu mașină personală în concediu și 13% cu trenul. Aproape o treime dintre turiștii locali (31%) care călătoresc în România preferă să se cazeze într-o locație informală (la gazdă), iar 45% aleg să plătească doar pentru cazare. Studiul a fost realizat prin metodologia CAWI (Computer Assisted Web Interview - Exact Panel). Hospitality Culture Institute reunește lideri din ospitalitate, profesioniști din diverse industrii, arhitecți, reprezentanți media, antreprenori și manageri. Cele mai importante proiecte ale organizației sunt: Conferința Națională a Industriei Ospitalitatii (aflată la ediția a 4-a), Horeca Business Accelerator, Romanian Hospitality Awards, National Food Service research și Intimate roundtable conversations.
Operatorii din turism nu vor să mai returneze banii pe vacanțele anulate
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) s-a concentrat în ultimul timp pe trei obiective principale în discuțiile cu reprezentanții Guvernului, respectiv suspendarea obligativității returnării banilor turiștilor care au plătit vacanțe, introducerea modelului german de sprijinire a locurilor de muncă Kurzarbeit și acordarea de granturi nerambursabile și de credite cu dobândă zero, a declarat, marți, Dan Goicea, vicepreședinte al ANAT, avertizând că operatorii de turism nu mai rezistă mult. "ANAT s-a concentrat în întâlnirile cu Guvernul din ultima vreme pe câteva obiective. În mod special avem o problemă cu legislația actuală, care a fost introdusă în 2018 ca urmare a unei directive europene care a fost implementată în toate țările din comunitatea europeană, dar bineînțeles că nimeni nu a prevăzut această pandemie, iar ea era făcută pentru vreme de pace, cum zicem noi acum. Noi suntem acum în vreme de război. Nu funcționează legislația cum ar trebui și de aceea noi am fost primii care am cerut suspendarea unor clauze, respectiv acestea cu returnarea banilor. Până acum nu ne-a deranjat faptul că mai aveam câte un client care cerea returnarea banilor, era un procent de sub 1% poate pe an pentru asemenea solicitări, din motive că au divorțat, că s-a îmbolnăvit, că a pățit ceva, exista și asigurarea care îi acoperea, nu era nicio problemă. Deci, totul funcționa perfect, însă acum, când am fost solicitați cu sutele să returnăm banii, deja este o mare problemă și asta a fost una dintre solicitările noastre - ca să nu fim obligați - pentru că nimeni nu are capital pus deoparte încă o dată sumele pe care le încasează", a afirmat Goicea, într-o conferință organizată de Cocktail Holidays, agenție de turism al cărei director general este. A doua solicitare cu care agențiile de turism s-au îndreptat către Guvern a fost introducerea modelului german de sprijinire a locurilor de muncă denumit Kurzarbeit. "A doua problemă pe care o solicităm a fost introducerea noțiunii de Kurtzarbeit. Am apărut cu toții din ANAT și am solicitat acest lucru. Este un fel de compensare pentru întreprinderile/firmele care au probleme de genul acesta, în care o parte din salariul angajaților va fi susținut de către stat. Este practicat în Germania de mulți ani și acum, spre exemplu, firmele care nu s-au închis și au probleme - o cădere de peste 30% a activității, încasărilor - primesc un ajutor din partea statului, în sensul că 60% din salariul angajaților este compensat de stat, iar patronul este obligat să plătească doar 40%. Sigur, și cu termene de întârziere la plata taxelor, așa cum și la noi s-a acordat doar pe perioada asta (de carantină - n. r.). Probabil că se prelungește până mai încolo, nu foarte mult", a menționat el. În acest sens, vicepreședintele ANAT a atras atenția asupra faptului că Ministerul Muncii anunță de câteva luni că elaborează un proiect și că statul va suporta 41,5% din salariul angajaților, dar că încă nu se aplică. "Și Ministerul Muncii se pare că de câteva luni tot ne anunță că elaborează un proiect și că va fi și la noi cu o compensare de 41,5%. Nu știu cum a ieșit această cifră, dar e bine și cu 40%, numai să dea drumul odată și să meargă. Așteptăm și ca această lege să fie introdusă și să se și aplice, pentru că nu mai rezistăm mult", a afirmat Dan Goicea. În plus, a spus acesta, în Germania există noțiunea de angajat cu 4 ore de muncă, care nu are un salariu de 500 de euro, și pentru care angajatorul nu plătește niciun impozit, ceea ce iar este un ajutor pentru companii.
În contabilitatea companiei de plăți online Wirecard s-a căscat o gaură de 1,9 miliarde euro
Compania germană de plăți Wirecard a anunțat luni că 1,9 miliarde de euro incluse în contabilitatea sa nu au existat probabil niciodată, o lipsă care riscă să scufunde compania și să lezeze reputația autorității de reglementare a sectorului financiar din Germania; Acțiunile Wirecard au scăzut luni cu până la 45% în urma informației, fiind tranzacționate ulterior în declin cu 36%, relatează Reuters. Wirecard, care a fost o preferată a investitorilor, poartă discuții urgente cu băncile, cărora le datorează aproximativ 1,75 de milairde de euro, pentru a preveni un deficit de numerar provocat de lipsa banilor. Episodul marchează o întorsătură dramatică de situație pentru firma de tehnologie dezvoltată local care a atras pe unii dintre cei mai mari investitori din lume, înainte ca un informator să acuze că succesul Wirecard se datorează în parte unor tranzacții false. Wirecard a anunțat săptămâna trecută că firma de audit EY a refuzat să semneze conturile din 2019, întrucât nu a putut confirma existența a 1,9 miliarde de euro în conturi fiduciare, în numerar, care reprezintă aproximativ un sfert din bilanțul său. "Consiliul de administrație al Wirecard evaluează ... există o probabilitate prevalentă ca soldurile din conturile fiduciare în valoare de 1,9 miliarde de euro să nu existe", a spus acesta. Procurorii din Munchen care investighează cazul au în vedere emiterea de mandate de arestare pentru fostul director general al companiei, Markus Braun, și Jan Marsalek, un membru al consiliului de administrație care a fost concediat luni, au declarat douî persoane apropiate situației. Braun și Marsalek nu au putut fi contactați imediat, iar avocații lor au refuzat să comenteze. Scandalul afectează și imaginea Germaniei. Felix Hufeld, șeful autorității de reglementare a sectorului financiar din Germania, Bafin, a descris această criză, care în ultimele zile a redus capitalizarea de piață a Wirecard cu aproximativ 11 miliarde de euro, ca fiind un ”dezastru total”, recunoscând că agenția pe care o conduce și alte părți au făcut greșeli. ”Este scandalos că s-a putut întâmpla așa ceva”, a spus Hufeld. Activitatea Bafin a fost criticată puternic după prăbușirea acțiunilor Wirecard, care a lovit micii investitori și pe unii manageri de fonduri. Autoritatea de reglementare s-a concentrat pe investigarea așa-numiților investitori speculativi pe termen scurt (short-sellers) și a jurnaliștilor care au pus sub semnul întrebării existența fondurilor Wirecard, provocând critici pentru lipsa sa de reacție față de companie. Parlamentarul german Fabio De Masi a declarat că Bafin a eșuat în sarcina sa față de Wirecard, al cărei rating de credit a fost în cele din urmă retras de agenția Moody.
Wirecard, care și-a început activitatea gestionând plăți pentru site-urile de divertisment și jocuri de noroc pentru adulți, iar în prezent și procesează plăți pentru companii, între care Visa și Mastercard, a numit banca de investiții Houlihan Lokey pentru a ajuta la evaluarea opțiunilor sale. Peste o duzină de bănci, inclusiv ABN Amro și Commerzbank, au format un comitet al creditorilor și au angajat firma de avocatură Allen & Overy, au spus două persoane apropiate negocierilor. Houlihan Lokey, Allen & Overy și băncile au refuzat să comenteze.
Ministerul Finanțelor a atras de la bănci 1,045 miliarde de lei
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 1,045 miliarde de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 91 de luni, la un randament mediu de 3,87% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,594 miliarde de lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat, în luna iunie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,5 miliarde de lei, din care 1,1 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discount și 3,4 miliarde de lei prin șapte emisiuni de obligațiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 510 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Apple a prezentat o nouă versiune de iOS
Apple a prezentat o nouă versiune de iOS, care va include numeroase noutăți, inclusiv pe partea de intimitate. Multe dintre acestea, însă, sunt inspirate de la principalul concurent. La mulți ani după Android, iOS va suporta widget-uri care pot fi plasate pe ecranul principal. Până acum, widget-urile de iOS își găseau locul pe un ecran separat. Acum, widget-urile și aplicațiile vor împărți aceleași ecrane. O altă noutate este App Library. În iOS 14, utilizatorul va putea afișa pe ecranul principal doar cele mai frecvent folosite aplicații. Asta pentru că va exista acest App Library, care va conține toate aplicațiile instalate într-o instanță separată de ecranul principal. În mare măsură, această funcție seamănă cu App Drawer din Android. În noul App Library, aplicațiile vor fi organizate automat pe categorii. În partea de sus a ecranului va exista un câmp de căutare pentru localizarea rapidă a unei aplicații. iOS 14 va aduce și un mod picture-in-picture similar celui de pe iPad. Filmele și comunicările video rulate în aplicații precum Netflix sau FaceTime vor continua să ruleze într-un chenar mic, poziționat deasupra altor elemente, după părăsirea aplicației. În noua versiune, utilizatorii vor putea, în final, să-și aleagă aplicațiile implicite pentru email și navigare pe internet - un aspect peste care Apple a trecut fără să intre în detalii. Siri nu mai ocupă întreg ecranul când este activată, ci doar o mică zonă din partea de jos. Asistentul virtual al celor de la Apple poate acum să trimită și mesaje audio.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,20%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți la 2,20%, de la nivelul de luni de 2,19%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,25%. Cei doi indici au revenit pe creștere începând de săptămâna trecută, după ce s-au aflat pe un trend descendent începând din 29 mai. Astfel, ROBOR la 3 luni a crescut vineri la 2,18%, de la nivelul de joi de 2,15%. Indicele ROBOR la 6 luni a crescut pentru prima oară luni, la 2,25%, de la nivelul de 2,24% înregistrat vineri, cel mai redus atins din 25 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
Vânzările de locuințe din SUA s-au prăbușit
Vânzările de locuințe din SUA au scăzut în luna mai la cel mai redus nivel din ultimii nouă ani și jumătate, întărind așteptările pentru o contracție puternică a activităților pe piața imobilială în trimestrul al doilea, în urma perturbărilor provocate de pandemia de Covid-19, transmite Reuters. Raportul publicat luni de Asociația Națională a Agenților Imobiliari mai arată și cea mai mică creștere anuală a prețurilor locuințelor din ultimii opt ani. Cererile de împrumuturi pentru locuințe au crescut însă la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani, în ultimele săptămâni, datorită minimelor record atinse de dobânzi, astfel încât în luna mai a fost atins probabil minimul pieței locuințelor existente. Date publicate săptămâna trecută au arătat o redresare puternică a autorizațiilor de construcție a locuințelor, în luna mai. Vânzările de locuințe existente au scăzut în luna mai cu 9,7%, la un nivel ajustat la sezon de 3,91 milioane de unități, cel mai redus nivel atins din octombrie 2010, acesta fiind al treilea declin lunar consecutiv. În termeni anuali, vânzările de locuințe existente, care reprezintă circa 90% din vânzările de locuințe, au scăzut în luna mai cu 26,6%, cel mai mare declin anual consemnat din 1982. În pofida semnelor de redresare a cererii, odată cu redeschiderea economiei, aproape 20 de milioane de oameni sunt șomeri.
