Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Păcăleala forței de muncă ieftine

Ziarul de Vrancea
11 nov 2019 1545 vizualizări

Cristina Chiriac președintele CONAF atrage atenția că forța de muncă ieftină a României nu e o soluție, ci o amăgire pe termen mediu

În era digitalizării, forța de muncă ieftină a României nu este o soluție, ci o amăgire pe termen mediu, consideră președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac, într-o analiză referitoare la efectele digitalizării asupra pieței muncii, remisă miercuri AGERPRES.

"Odată cu digitalizarea, productivitatea se îmbunătățește, unele locuri de muncă se înlocuiesc cu tehnologie, iar sarcinile intensive în forța de muncă sunt relocate în piețele emergente, unde forța de muncă este mai ieftină. Din acest punct de vedere, România ar putea profita, pentru încă o vreme, de diferențialul salarial important față de țările avansate ale UE și să atragă unele activități intensive în forța de muncă dinspre țările mai avansate. Totuși, acesta nu este un model de afaceri atractiv și nici nu reprezintă o soluție, ci mai degrabă o amăgire pe termen scurt, eventual mediu", apreciază Cristina Chiriac. Președintele CONAF a subliniat că digitalizarea va avea ca efect pozitiv apariția unor categorii de locuri de muncă, iar ca efect negativ dispariția unor alte locuri de muncă. "Pe termen scurt, vorbim de efectele negative ale digitalizării manifestate de dispariția de locuri de muncă, prin preluarea de către roboți a execuției multor sarcini de tipul celor repetitive, periculoase sau obositoare fizic, dar și efecte pozitive care au în vedere apariția unor noi locuri de muncă, legate de adoptarea noilor tehnologii. Pe termen mediu și lung, putem vorbi despre modernizarea calificărilor, dar și de o posibilă polarizare a calificărilor, ceea ce ar putea avea ca rezultat noi forme de muncă necalificate. Balanța creare-desființare de locuri de muncă apare pozitivă la prima vedere. Studiile arată că o creștere cu 10% a gradului de digitalizare ar duce la o scădere cu 1,02% a ratei șomajului, cel mai mare efect resimțindu-se în economiile emergente din Asia de Est, Asia de Sud și America Latină, care beneficiază în total de peste 4 milioane de locuri de muncă create ca urmare a digitalizării acestor regiuni", consideră Chiriac. În opinia acesteia, digitalizarea facilitează combinarea muncii cu viața privată. "Un alt efect al digitalizării este creșterea relocalizării. Pe măsură ce companiile din țările avansate își îmbunătățesc productivitatea datorită digitalizării, își transferă locuri de muncă în țările mai puțin dezvoltate, cu un grad de digitalizare mai redus. Digitalizarea are efecte și asupra mobilității forței de muncă, facilitând combinarea muncii cu viața privată. În principiu, formele mobile de muncă pot fi avantajoase pentru angajați și angajatori deopotrivă, dar pentru aceasta este nevoie de includerea în contractele de muncă a unor specificații suplimentare, care să trateze cu claritate particularitățile legate de specificul muncii la distanță", se arată în analiză. Pe de altă parte, oficialul CONAF avertizează că digitalizarea include și riscul concentrării informațiilor în câteva monopoluri capabile să se sustragă controlului statului. "Pe lângă șansele oferite de era digitalizării, există, de asemenea, riscuri: o concentrare sporită a datelor în mâinile câtorva monopoluri capabile să se sustragă controlului de stat, o intensificare a decalajului digital și polarizarea societății, exacerbarea importanței pregătirii permanente comparativ cu cea a educației inițiale, eroziunea locurilor de muncă, dar și a limitelor dintre viața profesională și cea privată, accelerarea și intensificarea muncii și accentuarea stresului. În cazul în care mașinile vor prelua tot mai multe sarcini, se vor putea pierde o întreagă gamă de abilități și competențe, fizice, manuale, chiar și intelectuale", a adăugat ea. În altă ordine de idei, Cristina Chiriac a atras atenția că lipsa unui temei juridic comun împiedică statele să recunoască și să accepte documentele de identificare electronice emise în alte state. "În unele țări există un paradox al datelor cu caracter personal - cetățenii consideră că dețin controlul asupra datelor cu caracter personal dar, în realitate, administrațiile publice oferă doar o transparență limitată. În unele țări se observă și situația inversă. Documentul de identitate electronic poate garanta identificarea fără echivoc a unei persoane și face posibilă furnizarea serviciului către persoana îndreptățită. Aproape toate statele membre au sau sunt în curs de a introduce un sistem de identificare electronică care beneficiază de sprijin la nivel național. Cu toate acestea, lipsa unui temei juridic comun împiedică statele membre să recunoască și să accepte documentele de identificare electronice emise în alte state membre. Transparența a înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește performanța și responsabilitățile proprii ale administrațiilor publice, procesul de furnizare a serviciilor și implicarea datelor cu caracter personal. Deși transparența pare să se afle pe agenda de lucru a majorității administrațiilor publice, rezultatele diferă și nu indică punerea în aplicare consecventă a acestui principiu: în timp ce unele state membre sunt foarte avansate, altele rămân în urmă", a mai spus aceasta. 

Investițiile străine directe au intrat la apă cu 6,26%

u în primele nouă luni ale anului, investițiile străine au fost de 4,237 miliarde de euro

Investițiile străine directe au scăzut în primele nouă luni din 2019 cu circa 6,26% față de perioada similară a anului trecut, la 4,237 miliarde de euro, conform datelor publicate miercuri de Banca Națională a României. "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4,237 miliarde de euro (comparativ cu 4,52 miliarde de euro în perioada ianuarie - septembrie 2018), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,473 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 764 milioane de euro", se menționează într-un comunicat al BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut, în primele nouă luni din 2019, cu 0,7%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 4.166 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 4.166 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 17,342 milioane dolari, în scădere cu 57,3% față de perioada ianuarie - septembrie 2018. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 48.416, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 12,487 miliarde de dolari, în 5.368 de firme. Primele locuri în topul societăților cu participare străină la capital este ocupat de Pirelli Tyres Romania, din Italia, cu un capital subscris de 174,743 milioane dolari, B.Braun Pharmaceutical (Austria), cu 15,728 milioane dolari, și CNUD-EFCO Operations (Belgia), cu 11,045 milioane dolari.

Moștenitorii companiilor antreprenoriale mizează pe digitalizarea afacerilor

Următoarea generație a proprietarilor de companii antreprenoriale din Europa Centrală și de Est (ECE) vrea să aducă valoare afacerilor prin adoptarea unor strategii de digitalizare, potrivit sondajului PwC NextGen Survey 2019 realizat în România, Rusia, Polonia, Bulgaria și Albania, care arată că aproape 90% dintre respondenți vor să își valorifice cunoștințele digitale și să dezvolte o strategie de digitalizare potrivită. Cele mai relevante tehnologii emergente pentru viitorul companiilor sunt, în opinia lor, Internet of Things (82%), roboții (57%) și inteligența artificială (54%). „Moștenitorii afacerilor de familie sunt nativi digitali și consideră că tehnologia digitală este crucială pentru succesul companiilor lor. Din acest motiv, doresc să își folosească cunoștințele în domeniul tehnologiei pentru a-și ajuta companiile să se adapteze în era digitală și să obțină performanță. De exemplu, 30% dintre respondenți, în principal provenind din sectorul producției industriale, sunt preocupați de faptul că afacerea de familie a rămas în urma competitorilor”, a declarat Ionuț Sas, partener și liderul serviciilor pentru afaceri antreprenoriale, PwC România. Următoarea generație de antreprenori care moștenesc afaceri de familie este preocupată de nevoile în continuă schimbare ale clienților (26%), impactul noilor tehnologii (22%) și concurența de pe piață (19%). Prioritățile sunt profesionalizarea și modernizarea practicilor de management (97%), soluții pentru atragerea și reținerea talentelor (90%) și îmbunătățirea competențelor angajaților - upskilling (86%). În prezent, 53% dintre reprezentanții noii generații din Europa Centrală și de Est sunt implicați în activitățile companiilor lor, procentul fiind sub media globală de 70%. În schimb, 76% estimează că se vor implica în viitor. Astfel, până în 2025, 47% se așteaptă să preia roluri de directori executivi și 33% să devină acționari majoritari. Alte concluzii ale sondajului arată că 37% spun că li s-a oferit deja posibilitatea de a conduce un proiect de schimbare specifică în afacerea lor de familie, iar 23% dețin funcții de directori executivi, iar 47% se așteaptă să ajungă în această poziție până în 2025 (depășind media globală de 41%). De asemenea, potrivit sondajului, 20% sunt, în prezent, acționari majoritari în companiile de familie și alți 33% se așteaptă să devină acționari majoritari până în 2025. Abilitățile cheie pe care viitoarele generații de proprietari le consideră esențiale pentru a-și conduce companiile sunt rezolvarea problemelor și gândirea strategică (73%), leadership (73%) și abilități de comunicare (60%). În plus, 90% investesc în educația proprie. PwC NextGen Survey CEE a fost realizat în perioada iunie-august în rândul proprietarilor de afaceri de familie din cinci state ale Europei Centrale și de Est (Polonia, Rusia, România, Bulgaria și Albania) cu activități în sectoare precum industrie, farmaceutic și sănătate, retail, transport, logistică, real-estate, construcții, tehnologie, media și telecomuicații și servicii financiare.

România, printre statele UE  unde producția industrială e în creștere

Producția industrială a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în Uniunea Europeană în septembrie, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cele mai mari creșteri lunare ale producției industriale au fost înregistrate în Irlanda (8,8%), Ungaria (3,1%), Danemarca, Croația și Lituania (toate cu 2,5%) și România (1,9%), iar cele mai semnificative scăderi au fost în Malta (minus 3,7%), Portugalia (minus 2,3%) și Estonia (minus 1,5%). În septembrie, comparativ cu perioada similară din 2018, producția industrială a scăzut cu 1,7% în zona euro și cu 1,2% în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre UE, cele mai mari creșteri anuale ale producției industriale au fost raportate în Ungaria (9%), Lituania (7,8%) și Letonia (7,2%), iar cele mai semnificative scăderi în Germania (minus 5,3%), Portugalia (minus 5%) și Estonia (minus 4,8%).

 România a înregistrat în septembrie o scădere anuală de 4% a producției industriale, după un declin de 5,8% în august. 

Alro a trecut de la un profit net de 223,5 milioane lei la pierderi de 22,7 milioane lei

Grupul Alro a înregistrat pierderi de 22,72 milioane lei în primele nouă luni ale anului, de la un profit net de 223,5 milioane lei anul trecut, în timp ce cifra de afaceri a scăzut a 2,16 miliarde lei, de la 2,29 miliarde lei în perioada similară a anului trecut, potrivit rezultatelor raportate miercuri Bursei de Valori București (BVB). Industria aluminiului a fost marcată în trimestrul 3 de valori reduse ale cotației aluminiului, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, fapt ce a afectat valoarea cifrei de afaceri a grupului. ”Alro împreună cu filialele acesteia (Grupul Alro) este unul dintre cei mai mari producători integrați pe verticală din Europa, după capacitate. Vânzările consolidate ale grupului în perioada de nouă luni 2019 încheiată la 30 septembrie 2019 au fost de 2,162 miliarde lei, mai mici cu 5,8% față de nivelul raportat în aceeași perioadă a anului 2018 (respectiv 2,296 miliarde lei). Chiar și într-un mediu dificil, grupul își urmărește obiectivul de a crește proporția de produse cu valoare adăugată mare și foarte mare în livrarile sale totale, care sunt dedicate industriilor specializate, cum ar fi industria aviatică și auto”, se arată în raportul grupului. În perioada de raportare grupul a reușit să vândă cu 2% mai multe produse laminate plate decât în perioada de raportare comparativă din 2018, adică cu 1.200 de tone mai mult. Media cotației aluminiului pentru primele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2019 (LME) a fost de 1.804 dolari/tonă, comparativ cu media cotației LME la nouă luni încheiate la 30 septembrie 2018, de 2.157 dolari/tonă. ”În aceste circumstanțe, în ciuda efortului grupului de a răspunde mai bine cerințelor pieței și a livrărilor mai mari de produse procesate, scăderea de aproximativ 350 dolari/tonă a cotației LME a limitat nivelul valoric al vânzărilor”, arată Alro. Grupul precizează că două aspecte ale mediului economic internațional și o particularitate a pieței energetice românești au avut implicații asupra evoluției grupului în 2019, în corelație cu prețul aluminiului care a înregistrat un declin constant pe parcursul anului 2019, în scădere cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut. ”Politica internațională, cum ar fi tarifele americane privind importurile, măsurile de răspuns ale Chinei, negocierile Brexit, toate acestea au lasat loc pentru incertitudini în industrie și s-au reflectat într-un comportament prudent al clienților din domeniul aluminiului. La nivel global, activitatea din sectoarele cheie ale industriei (construcții, transporturi, infrastructură, mașini și echipamente) s-a diminuat în contextul deteriorării condițiilor economice. Cotatiile internationale ale aluminiului (în special LME) au pierdut, în medie, 350 dolari pe tonă în cele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018”, arată Alro în raport. De asemenea, reluarea treptată a producției din rafinăria de alumină Norsk Hydro Alunorte a provocat un excedent care a avut un impact asupra pieței de alumină, astfel încât prețul de vânzare mai mic al aluminei pe piață a determinat grupul să livreze mai puțin din aceasta în afara grupului decât în anul precedent. Cotația spot a aluminei (Australia FOB) a scăzut la 277 dolari pe tonă la 30 septembrie 2019, cu 30% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Factorii determinanți au fost în principal reluarea treptată a operațiunilor la Alunorte, de la 50% capacitate la capacitate întreagă (excedent de 3 milioane tone anual sau echivalentul a 2% din oferta la nivel global), precum și ridicarea sancțiunilor impuse de SUA producătorului de aluminiu Rusal. ”Un al treilea factor important în industria aluminiului este furnizarea energiei electrice, al cărei preț pe piața locală a crescut cu 50% în trei ani (semestrul 1 2019 față de semestrul 1 2016), depășind prețurile la energie din Germania, Austria, Polonia, Franța, Olanda, Danemarca etc, în acelasi timp fiind peste nivelul mediu din Uniunea Europeană (conform statisticilor Eurostat)”, arată Alro. În cursul primelor nouă luni ale acestui an, grupul a înregistrat o producție de produse primare și procesate mai mare decât în perioada comparativă a anului 2018. Grupul Alro a înregistrat în primele nouă luni o producție de aluminiu primar de 214.840 tone, în creștere de la 213.704 tone în perioada similară a anului trecut.

Importurile de energie au urcat cu aproape 12%

Producția internă de energie a însumat 15,02 milioane tep, în primele nouă luni, în scădere cu 3% (498.000 tep) față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Importul a fost de 11,12 milioane tep, mai mare cu aproape 12% față de perioada similară din 2018. De asemenea, exportul de energie electrică a fost de 2.578,4 milioane kWh, în scădere cu 40% (cu 1.767,4 milioane kWh). În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2019, resursele de energie primară au crescut cu 2,7%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 3,9%,față de aceeași perioadă a anului precedent. Principalele resurse de energie primară în primele nouă luni au totalizat 26,14 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 678.300 tep față de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2018. În această perioadă,resursele de energie electrică au fost de 48.046,4 milioane kWh, în scădere cu 1.952,4 milioane kWh, față de perioada corespunzătoare a anului 2018. Producția din termocentrale a fost de 17.195,3 milioane kWh în scădere cu 1.715,1 milioane kWh (-9,1%). Producția din hidrocentrale a fost de 12.931,7 milioane kWh în scădere cu 1.880,8 milioane kWh (-12,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 8214,7 milioane kWh în scădere cu 116,2 milioane kWh (-1,4%).

Facebook lansează serviciul unificat de plăți Facebook Pay

Facebook a anunțat marți că lansează sistemul de plăți Facebook Pay, un serviciu care va contribui la unificarea instrumentelor de plată ale platformelor sale, care mai includ Whatsapp și Instagram, transmite Reuters. Compania a anunțat că serviciul permite utilizatorilor să trimită bani sau să facă o plată, având opțiunea să adauge un PIN sau să folosească biometrica pe smartphone-urile lor, inclusiv funcția tactilă sau identificarea facială, pentru securitate. Serviciul va colecta informații de la utilizatori, cum ar fi metoda de plată, data, detalii privind factura și datele de contact la efectuarea unei tranzacții și că va utiliza datele pentru a afișa publicitate țintită pentru utilizatori. Facebook Pay va fi disponibil din această săptămână pe Facebook și Messenger în Statele Unite, a anunțat compania printr-o postare pe blog.

Huawei va plăti bonusuri cumulate de 286 de milioane de dolari angajaților

Huawei Technologies va plăti angajaților bonusuri cumulate de 2 miliarde de yuani (286 de milioane de dolari), în numerar, angajaților care ajută la evitarea restricțiilor comerciale americane, transmite Reuters. Cel mai mare furnizor de echipamente de telecomunicații din luna a anunțat că încearcă să găsească alternative la componentele americane, după ce Washingtonul i-a interzis în luna mai să facă afaceri cu companii din Statele Unite, afectându-i capacitatea de a se aproviziona cu componente esențiale. Banii sunt un semn de recunoaștere a muncii, în fața presiunii Statelor Unite, a anunțat departamentul pentru resurse umane al Huawei, într-o notă adresată angajaților, obținută de Reuters. De asemenea, Huawei va dubla salariile în această lună pentru aproape toți cei 190.000 de angajați, a spus un purtător de cuvânt al companiei. Primele vor merge probabil la echipele de cercetare și dezvoltare și la cei care lucrează la transferarea lanțurilor de aprovizionare ale companiei din Statele Unite, a arătat purtătorul de cuvânt. Mulți oficiali ai guvernului american consideră că echipamentele Huawei, în special cele pentru rețelele 5G, reprezintă un risc de securitate, din cauza legăturilor apropiate ale companiei cu guvernul chinez. Huawei neagă că guvernul chinez are un rol în operațiunile sale.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.