Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ordonanța anti-speculă: cum va funcționa?

Ziarul de Vrancea
20 iun 2022 475 vizualizări

Cum vor fi sancționate firmele și persoanele fizice pentru speculă și concurență neloială în caz de război? n OUG a apărut în Monitorul oficial

În caz de război, firmele și persoanele fizice care fac speculă și concurență neloială vor fi sancționate de către autorități, conform unei OUG publicată în Monitorul oficial. Noțiunea de risc speculativ vizează acele situații în care pot apărea majorări nejustificate de prețuri sau poate exista un dezechilibru major între cerere și ofertă pe piață, identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate, precum și de alte autorități sau instituții publice în funcție de aria de competență, din oficiu sau la sesizarea structurilor asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor. Ordonanța face referire la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României. Guvernul urmează să stabilească, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Economiei și a ministerului/instituției de resort, produsele, categoriile de produse sau serviciile apreciate ca fiind esențiale care sunt considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționare a economiei sau bunăstarea consumatorului. Hotărârea va fi emisă pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, succesiv, prin hotărâre, pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri, și detaliază criteriile de evaluare, procedura de analiză, aplicare și colaborare dintre Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Consiliul Concurenței, Agenția Națională de Administrare Fiscală și alte autorități și instituții publice, precum și procedura prin care pot fi consultate structurile asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.

Care sunt acțiunile speculative

- practicarea unor prețuri nejustificat de mari;

- limitarea, în mod nejustificat, a producției sau a vânzărilor;

- acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Sunt avute în vedere următoarele criterii:

- marjele de profit sau adaosurile comerciale pentru produsul sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată a prețurilor față de cheltuieli;

- nivelul prețului de vânzare comparativ cu prețurile practicate în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/ servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv;

- creșterea artificială a costurilor de producție, inclusiv salariale, pentru a masca o creștere nejustificată a prețului produsului/serviciului final;

- distribuția produselor printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual, fără ca acesta să sufere vreo transformare, cu scopul de majorare a prețului;

- limitarea nejustificată a producției sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne în lipsa unor factori economici sau de altă natură care să justifice o astfel de limitare/stopare;

- mărirea stocurilor, într-o anumită perioadă, comparativ cu nivelul mediu al stocurilor existent în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv.

Care sunt faptele de concurență neloială

Conform OUG, în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză sunt interzise practicile de concurență neloială care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi, care constau în:

- practicarea unor prețuri nejustificat de mari

- limitarea în mod nejustificat a producției sau a vânzărilor

- acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Potrivit actului normativ, concurența neloială reprezintă practicile comerciale ale întreprinderii și/sau ale angajatului care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau sunt susceptibile să producă prejudicii altor întreprinderi.

Aici intră:

- denigrarea unei întreprinderi concurente sau a produselor/serviciilor sale, de natură să îi lezeze interesele legitime, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat de informații care nu corespund realității;

- deturnarea clientelei unei întreprinderi concurente de către un fost sau actual angajat, prin folosirea unor informații despre care acesta avea cunoștință la momentul săvârșirii faptei că reprezintă secrete comerciale sau informații confidențiale și a căror dezvăluire poate dăuna semnificativ intereselor acelei întreprinderi;

- discreditarea activității unei întreprinderi concurente sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acțiuni menite să atragă pierderea bunei reputații sau a credibilității acesteia

- exploatarea poziției superioare de negociere a unei întreprinderi față de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relație comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ și să fie de natură să afecteze concurența pe piață, realizată prin acțiuni sau inacțiuni precum: refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziția, impunerea unor condiții nejustificat de oneroase sau discriminatorii față de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relațiilor comerciale cu întreprinderea parteneră.

Ce amenzi sunt pentru concurență neloială

Având în vedere punctele de mai sus privind concurența neloială, constituie contravenții săvârșirea practicilor menționate care afectează interesul public cu:

- amendă de la 50.000 lei la 500.000 lei pentru contravențiile săvârșite de persoane juridice;

- amendă de la 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravențiile săvârșite de persoane fizice

În cazul în care persoanele fizice sau juridice recunosc, în mod expres, săvârșirea practicilor de concurență neloială, în termen de 30 de zile de la comunicarea concluziilor rezultate în urma cercetării aprofundate, autoritatea de concurență poate aplica o reducere a amenzii cu un procent cuprins între 10% și 20% din amenda finală. Termenul acordat pentru exprimarea punctului de vedere cu privire la faptele imputate în cazul contravenției pentru recunoașterea faptei este de 7 zile.

Constituie contravenție și următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice sau juridice:

- furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informațiilor și documentelor solicitate

- furnizarea de informații, documente, înregistrări și evidențe într-o formă incompletă în timpul inspecțiilor desfășurate;

- refuzul nejustificat al întreprinderilor de a se supune inspecțiilor desfășurate

- nerespectarea măsurilor impuse de către Consiliul Concurenței

În aceste cazuri, la întreprinderi, amenda pornește de la 10.000 lei și poate ajunge la 100.000 lei. În cazul autorităților și instituțiilor publice amenda va fi stabilită în intervalul de 5.000 lei - 50.000 lei. Săvârșirea de către persoanele fizice a contravențiilor se sancționează cu amendă de la 600 lei la 2.500 lei.

Ministerul Proiectelor Europene: Peste 12.000 de români au primit pe cardurile sociale prima tranșă de ajutor

n ei vor primi în total patru tranșe ale ajutorului în valoare de 250 de lei

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță, luni, că peste 12.000 de români au primit pe cardurile sociale prima tranșă de 250 de lei. Până la sfârșitul acestei săptămâni aproximativ 350.000 de oameni vor primi cardurile sociale. Potrivit unui comunicat de presă, primii români primesc banii pe cardurile sociale. „Peste 12.000 de români au primit pe cardurile sociale prima din cele patru tranșe ale ajutorului în valoare de 250 de lei Până la 1 iulie, peste 500.000 de persoane vor putea folosi banii europeni pentru achiziționarea alimentelor sau meselor calde din rețeaua de peste 24.400 de magazine afiliate. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început luni, 20 iunie, alimentarea cu prima tranșă în valoare de 250 de lei a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental „Sprijin pentru România” cu care se pot achiziționa produse alimentare și mese calde”, se arată în comunicat. Voucherele sociale sunt încărcate o dată la două luni cu câte 250 de lei, în patru tranșe până la finalul anului. „Până la data de 1 iulie, peste 500.000 de români vor putea folosi ajutorul financiar din bani europeni pentru achiziționarea alimentelor necesare. Încărcarea cardurilor cu ajutorul de 250 de lei se face într-un interval de aproximativ 7-10 zile de la momentul primirii cardurilor. Beneficiază de vouchere următoarele categorii de persoane:

- pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; 

- persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

- familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

- familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

- persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Rubla rusească, la un maxim de aproape șapte ani față de dolar

Rubla rusească a urcat luni la un maxim de aproape șapte ani față de dolar, pe piața valutară din Moscova, susținută de controale de capital și de promisiunea viitoarelor plăți de impozite la sfârșitul lunii, în timp ce guvernul și-a prezentat noul buget, transmite Reuters. Rubla a crescut cu 1,2%, până la 55,75 față de dolar, atingând mai devreme 55,44, cel mai ridicat nivel atins de la începutul lunii iulie 2015. Rubla a avansat cu 0,6% la 58,49 unități față de euro, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, de 57,10 unități pentru un euro, atins în mai.Moneda rusă, care a devenit anul acesta cea mai performantă monedă din lume, este susținută de veniturile mari ale Rusiei din exporturile de mărfuri și de o scădere bruscă a importurilor, împreună cu interdicția ca gospodăriile să își retragă economiile în valută. Există îngrijorări că acest lucru ar putea afecta economia, care se îndreaptă către recesiune pe fondul sancțiunilor dure pentru ceea ce Moscova numește o „operațiune militară specială” în Ucraina. Prim-vicepremierul Andrei Belousov a spus că rubla este supraevaluată, iar industria ar fi mai confortabilă dacă moneda ar scădea între 70 și 80 de unități față de dolarul american.

Angajații sistemului feroviar britanic lansează cea mai mare grevă din ultimii treizeci de ani

Angajații sistemului feroviar britanic au început, marți, cea mai mare grevă din ultimii treizeci de ani, care va ține trei zile, cerând suplimentarea locurilor de muncă și salarii mai mari, relatează AFP. Sindicatul feroviar RMT a indicat la începutul lunii iunie că peste 50.000 de angajați ai sistemului feroviar britanic nu vor mai munci „în timpul celui mai mare conflict sectorial din 1989”, cerând în special creșteri salariale în concordanță cu inflația galopantă. Pe lângă salarii, RMT denunță deteriorarea condițiilor de muncă și „miile de concedieri” planificate de nenumăratele companii feroviare private care alcătuiesc sectorul din Marea Britanie. Marți va fi cea mai mare zi de mobilizare, în timp ce angajații de la metroul londonez sunt chemați și ei să iasă în stradă, iar TfL, operatorul de transport al capitalei, anunță evitarea deplasărilor. Greva va continua joi și sâmbătă, dar manifestații vor avea loc în fiecare zi până duminică, avertizează TfL. Pentru britanici, greva va intensifica situația tensionată de pe aeroporturi din ultimele săptămâni, unde s-au format cozi lungi și sute de zboruri au fost anulate.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.