Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Orban, despre recordul atins de euro: Există anumite perioade în care există o presiune asupra cursului

Ziarul de Vrancea
7 sep 2020 540 vizualizări

Premierul Ludovic Orban a declarat, întrebat despre nivelul record al euro atins luni, că există anumite perioade în care apare o presiune asupra cursului de schimb, însă este convins că Banca Națională a României va reuși să mențină o stabilitate în acest sens.

Șeful Executivului a adăugat că tendința de creștere a euro a fost pe un timp de criză, însă a reamintit că inflația a scăzut sub 3% comparativ cu anii anteriori, când era la 5%.

„Cred că în această perioadă de criză economică a existat o stabilitate a cursului de schimb leu-euro. Sigur că există anumite perioade în care există o presiune asupra cursului. Aici sunt convins că BNR, care are atribuții în domeniu, urmărește cu mare atenție fenomenele și, așa cum a reușit și până acum, va reuși și în continuare să mențină o anumită stabilitate a cursului de schimb leu-euro”, a afirmat Ludovic Orban, întrebat cum va ține sub control Executivul cursul de schimb.  Șeful Executivului a mai precizat că preocuparea Guvernului a fost și este asigurarea echilibrelor macroenomice, deoarece ele subt baza dezvoltării economice. „Hai să ne uităm că nu a existat o tendință de creștere și a fost o perioadă de criză. De asemenea, inflația s-a redus în această perioadă. De la o inflație de 5%, în anii anteriori, am ajuns la o inflație sub 3%. Preocuparea noastră constantă a fost o preocupare pentru a asigura echilibrele macroeconomice, pentru că ele constituie un fundament pentru dezvoltarea economică”, a conchis Orban. BNR a anunțat luni un curs de referință de 4,8552 lei pentru un euro, în creștere cu 0,12% de la nivelul de 4,8492 consemnat vineri. Dolarul a urcat cu 0,29%, la 4,1033 lei pe unitate. Vineri, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 4,8492 lei pentru un euro, în urcare cu 0,10% de la nivelul de 4,8442 consemnat joi. Dolarul a scăzut cu 0,06%, la 4,0915 lei pe unitate. Maximul istoric înregistrat de euro în raport cu leul, de 4,8448 lei/euro, a fost atins pe 17 martie 2020. Cursul mediu al BNR pentru euro aferent lunii august 2020 a fost de 4,8372 lei pe unitate.

PSD a reintrodus, printr-un amendament, creșterea pensiilor cu 40% și mărirea salariilor profesorilor

Grupul parlamentar al PSD a eliminat, printr-un amendament la proiectul de lege care aprobă ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară în 2020, formularea care indica o creștere a pensiilor cu 14%, cum a propus Executivul. Astfel majorarea va fi de 40%, cum arată Legea pensiilor. Un alt amendament al social-democraților prevede o creștere a salariilor profesorilor în acest an, nu din 2021, cum a vrut Guvernul. Comisiile reunite pentru muncă ale Camerei Deputaților și Senatului au dat un aviz favorabil comun la proiectul de lege care aprobă Ordonanței de urgență a Guvernului 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare. Astfel, a fost abrogat articolul, printr-un amendament al grupului parlamentar al PSD, care prevede majorarea pensiilor cu 14%, așa cum era în varianta OUG. „La articolul 86 alineatul (2) din Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările ulterioare, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: “b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei”, conform unui amendament la propunerea legislativă pentru aprobarea OUG. „Menținerea valorii punctului de pensie, așa cum este prevăzut în lege, la valoarea de 1.775 lei, în scopul păstrării calendarului privind majorarea punctului de pensie până la intrarea în vigoare, în integralitate, a Legii privind sistemul public de pensii”, arată PSD în motivarea amendamentului. Totodată, un alt amendament al PSD a abrogat prevederile privind creșterea salariilor profesorilor. Prin urmare, schimbarea propusă de social-democrați indică o majorare a salariilor cadrelor didactice din acest an și nu din 2021, așa cum propuse Guvernul în ordonanța de urgență. „La articolul 38 alineatul (4¹) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: «c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022»“, prevedea articolul abrogat prin amendament de către PSD. Motivarea oferită de PSD este: „pentru majorarea salariilor de bază stabilite pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ”, conform sursei citate. Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 se află în procedură de urgență în Parlament și urmează să fie votat într-un plen reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Turoperator de pe litoralul românesc: Anul acesta numărul de turiști a scăzut cu 30%, iar încasările cu 35-40%

cele mai căutate stațiuni au fost Mamaia, Eforie Nord, Jupiter, Neptun, Saturn, Venus, Costinești și Eforie Sud

Directorul general al turoperatorului Litoralulromanesc.ro, Ionuț Nedea, a afirmat luni, într-o conferință de presă susținută în Mamaia, că în acest sezon numărul turiștilor veniți la malul mării a scăzut cu 30%, iar încasările au fost mai mici cu 35-40% decât în anii trecuți. “Anul acesta am înregistrat o scădere a numărului de turiști pe litoralul românesc, dar mai ales o scădere a încasărilor. Dacă scăderea numărului de turiști se situează undeva la 30% în raport cu anul trecut, încasările cel mai probabil au scăzut cel mai probabil cu 35-40% pentru că în cele din urmă litoralul românesc s-a vândut mai ieftin decât anul trecut, hotelierii fiind nevoiți să scadă prețurile chiar în aceste condiții dificile în care costurile au crescut, dar ei au fost nevoiți să scadă prețurile pentru că în mod evident trebuia să facem ceva pentru ca turiștii să vină pe litoral”, a afirmat Ionuț Nedea.

El a menționt că principala provocare a fost de gestionare a panicii în rândul turiștilor în privința desfășurării sejurului pe litoral.

“Principala provocare a fost să gestionăm panica care s-a instalat în rândul turiștilor români în ceea ce privește modul de desfășurare a sejurului pe litoral pentru că toate lumea s-a întrebat cum mai putem noi să mergem la mare în condiții de pandemie, în condițiile în care riscurile sunt ridicate. Am traversat o perioadă dificilă în ceea ce privește comunicarea cu autoritățile, nu am avut o perspectivă, nu am avut un orizont vizibil care să ne permită să ne pregătim bussiness-ul în așa fel încât să gestionăm această situație. Și atunci ne-am aflat în situația în care a trebuit să gestionăm de la o zi la alta cu informații pe care le aveam la momentul respectiv tocmai de aceea s-a înregistrat acea scădere din luna iulie, o lună care de obicei era aproape de 100% pe litoralul românesc și în care am avut hoteluri care au stat cu 30-35% grad de ocupare”, a afirmat directorul general a Litoralulromanesc.ro, care a precizat că reproșul pe care îl poate face autorităților este că nu au avut niciun plan pentru a permite investitorilor din turism să își așeze afacerile și proiecte pentru a răspunde solicitărilor clienților. Ionuț Nedea a mai declarat că prin intermediul turoperatorului pe care îl conduce 160.000 de turiști au venit în această vară pe litoralul românesc. Aceștia au rezervat vacanțe în valoare de 25 de milioane de euro, iar durata medie a sejurului a fost de 5,3 zile. Cei mai mulți turiști au venit din București – 38,11%, pe locurile următoare clasându-se Timiș – 5,24%, Iași – 5,11% Prahova – 4,52%. Cele mai căutate stațiuni au fost Mamaia, Eforie Nord, Jupiter, Neptun, Saturn, Venus, Costinești și Eforie Sud.

Un grup de producători de medicamente care lucrează la vaccinuri concurente vor cere aprobarea acestora doar după ce vor avea suficiente date privind siguranța și eficacitatea

Un grup de producători de medicamente care lucrează la vaccinuri concurente vor comunica public, cel mai devreme săptămâna viitoare, că vor cere aprobarea acestora de către guverne doar după ce vor avea suficiente date privind siguranța și eficacitatea, relatează CNBC.Într-un proiect de declarație, companiile se angajează că vor da prioritate siguranței persoanelor vaccinate, potrivit publicației Wall Street Journal, care a scris prima oară despre acest comunicat.Între companiile semnatare se vor afla Pfizer, Johnson&Johnson și Moderna, a relatat WSJ. Grupul Sanofi intenționează la rândul său să participe, potrivit CNBC.Angajamentul vine în momentul în care oamenii de știință și specialiștii în sănătate publică își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că administrația Trump exercită presiuni asupra autorităților de reglementare, în special asupra Administrației pentru Alimente și Medicamente, pentru a autoriza un vaccin înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.“Credem că acest angajament va contribui la asigurarea încrederii publicului în vaccinurile pentru Covid-19 care ar putea fi în cele din urmă aprobate și în respectarea procesului științific și de reglementare riguros prin care sunt evaluate”, se arată în proiectul declarației, potrivit WSJ.Publicația a adăugat că declarația afirmă că producătorii vor solicita doar o autorizație de utilizare de urgență sau o licență guvernamentală pe baza “dovezilor substanțiale de siguranță și eficacitate” din studiile clinice de faza a treia. Cu toate acestea, oficialii de rang înalt din domeniul sănătății din SUA, inclusiv comisarul FDA, dr. Stephen Hahn și directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase, dr. Anthony Fauci, au declarat recent că un studiu clinic de fază a treia ar putea fi încheiat devreme, dacă un vaccin dă rapid dovezi solide.Este posibil să aibă loc o autorizație de urgență a FDA, în condițiile în care specialiștii în sănătate publică își exprimă îngrijorarea că agenția a cedat anterior presiunilor politice.Agenția a emis o autorizație de urgență în martie, pentru utilizarea medicamentelor anti-malarie susținute de Trump, clorochina și hidroxiclorochina, în tratarea pacienților cu Covid-19. Dar agenția a revocat autorizația în iunie pe baza dovezilor apărute că medicamentele ar putea provoca complicații cardiace și pot crește riscul de deces la unii pacienți cu Covid-19.Luna trecută, Hahn a revenit asupra comentariilor pe care le-a făcut cu privire la beneficiile plasmei de la convalescenți la o conferință de presă de la Casa Albă în care a fost anunțată autorizarea de urgență a tratamentului Covid-19. Oamenii de știință l-au criticat pe Hahn pentru că a exagerat beneficiile tratamentului, despre care datele sugerează că sunt mai modeste, în remarci care au fost repetate de oficialii administrației, inclusiv de președintele Donald Trump.“Considerațiile politice ar trebui lăsate deoparte de către republicani și democrați”, afirmă proiectul de declarație al producătorilor de vaccinuri, potrivit WSJ.Autoritățile de reglementare și companiile de medicamente au progresat într-un ritm record pentru a aduce pe piață un vaccin care să combată eficient și în siguranță coronavirusul, care a infectat peste 26,6 milioane de oameni și a ucis cel puțin 875.400 de oameni din întreaga lume. Miza este mare, deoarece epidemiologii avertizează că iarna ar putea crește numărul deceselor din cauza noului coronavirus.SUA au investit peste 10 miliarde de dolari în șase proiecte diferite pentru vaccinuri, prin Operation Warp Speed. Trei companii, Moderna, Pfizer și AstraZeneca, testează deja vaccinuri în studii de fază a treia.Nu este clar dacă AstraZeneca intenționează să participe la acest angajament comun, dar compania a publicat anterior o declarație prin care se angajează să “urmeze știința” și “să pună pacienții pe primul loc”.

Guvernul Johnson amenință să nu pună în aplicare tratatul retragerii Marii Britaniii din UE, dezvăluie FT

Guvernul lui Boris Johnson amenință să nu pună în aplicare tratatul cu privire la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), în cazul în care nu se încheie un acord de liber-schimb până la 15 octombrie, scrie presa britanică, o amenințare care a aruncat negocierile cu privire la viitoarea relație a regatului cu Uniunea după Brexit într-o nouă criză, relatează Reuters.Londra ar intențioina să schimbe punctele-cheie ale acordului cu o nouă legislație, ceea ce ar putea compromite tratatul semnat în ianuarie de Bruxelles cu Londra și intensifica tensiunile în Irlanda de Nord.Anumite dispoziții ale unui proiect de lege cu privire la piața internă - care urmează să fie publicate miercuri - urmează “să elimine caracterul constrângător juridic al anumitor părți ale acordului retragerii” Marii Britanii din UE în domenii precum ajutoarele de stat și privind Vama Irlandei de Nord, dezvăluie cotidianul Financial Times, care citează trei surse apropiate dosarului.“Dacă nu ne putem înțelege până atunci, nu cred că va exista un acord de liber-schimb între noi și trebuie să acceptăm și să trecem mai departe”, urmează să anunțe Boris Johnson luni, potrivit serviciilor sale.Marea Britanie a părăsit UE la 31 ianuarie, însă reglementările europene continuă să se aplice până la sfârșitul acestui an, până când ar urma să se încheie un eventual acord privind viitoarea relație comercială între cele două părți. Negocierile - care se află într-un punct mort - sunt blocate din cauza problemelor ajutorului de stat și peecuitului.

“Ambiguități juridice”

În lipsa unui acord, schimburile bilaterale urmează să se supună reglementărilor Organizației Mondiale a Comeețului (OMC), iar taxele vamale urmează să fie restabilite.

Planul abandonării tratatului - dezvăluit înaintea deschiderii unei noi runde de negocieri cu privire la relația viitoare - a fost condamnat de ambele părți ale frontierei irlandeze și a provocat o surpriză la Bruxelles.“Dacă Regatul Unit alege să nu-și respecte obligațiile internaționale, acest lucru îi va submina reputația”, avertizează un diplomat european.“Cine ar mai vrea să încheie acorduri comerciale cu o țară care nu aplică tratatele internaționale? Ar fi o strategie disperată și, până la urmă, sortită eșecului”, apreciază această sursă.“Ar fi o modalitate foarte imprudentă de a proceda”, avertizează pe Twitter ministrul irlandez de Externe Simon Coveney, care a jucat un rol-cheie în încheierea Acordului retragerii Regatului Unit din UE și a Protocolului nord-irlandez.Sinn Fein și Partidul Social-Democrat și laburist (SDLP) - principalele formațiuni naționaliste din Irlanda de Nord - și-au exprimat, de asemenea, emoția față de planurile pe care presa le atribuie Londrei.Întrebat despre articolul din Financial Times, secretarul britanic al mediului George Eustice a declarat că ar putea fi necesară o remediere a câtorva “ambiguități juridice” minore din Protocolul nord-irlandez.“Noi cerem simplu, calm și până la capăt ca angajamentele politice din acest text semnat de către Boris Johnson să fie traduse juridic în acest tratat”, a avertizat, la France Inter, negociatorul-șef UE al Brexitului Michel Barnier.

“Nu va exista un acord cu Regatul Unit în detrimentul Uniunii Europene”, avertizează Michel Barnier

“Nu va exista compromis, nu va exista un acord cu Regatul Unit în detrimentul Uniunii Euriopene (UE) și în detrimentul pieței unice”, a amenințat luni negociatorul-șef UE al Brexitului Michel Barnier, relatează France Inter. În contextul deschiderii, săptămâna aceasta, a celei de-a opta runde de negocieri cu privire la viitoarea relație după Brexit a Londrei cu UE, “nu ne-am culcat” pe urechea acordului de divorț semnat anul trecut, a subliniat Barnier. “Tot ceea ce s-a decis în 28 va fi plătit în 28”, promite Michel Barnier, care respinge ideea că UE a cedat în fața Regatului Unit. “Nu s-a întâmplat așa. Noi am pus principii, am ajuns la un acord, iar până la urmă interesele UE sunt respectate”, insistă el. Negocierile sunt “dificile”, spune Barnier, înaintea începerii negocierilor, prevăzută marți la Londra. “Britanicii ar vrea ceea ce este cel mai bun din ambele lumi, să-și exporte produsele pe piața europeană cam în condițiile lor. Însă noi vrem ca aceste condiții să fie echitabile”, rezumă el. Michel Barnier consideră însă că un acord cu privire la pescuit “este posibil”. Este vorba despre o “precondiție a (încheierii) oricărui acord comercial”, avertizează el. “Pozițiile sunt maximaliste de ambele părți. Trebuie să ne apropiem punctele de vedere”, consideră negociatorul-șef UE al Brexitului. Uniunea Europeană pune “condiții simple”, dă el asigurări. Michel Barnier refuză ca “autonomia” britanicilor “să se transforme în dumping social, de mediu” și “să distrugă totdată întreprinderile europene”

Ministerul Transporturilor vrea să investească 8,78 miliarde lei în modernizarea căii ferate Caransebeș–Timișoara–Arad

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vrea să investească 8,78 miliarde lei (inclusiv TVA) pentru modernizarea căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad, potrivit unui proiect de Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad”, lucrare de utilitate publică de interes național, proiect publicat în dezbatere de minister. “Proiectul de modernizare a tronsonului feroviar Caransebeș -Timișoara - Arad își propune să perfecționeze calitatea serviciilor feroviare prin modernizarea infrastructurii feroviare prin dublarea liniei de cale ferată pe întreaga lungime, exceptând distanța dintre Aradu Nou și Arad, zonă unde se realizează o variantă nouă de traseu și anume linia dublă 218A și creșterea vitezei de circulație la 160 km/h, pentru trenurile de călători, respectiv 120 km/h, pentru trenurile de marfă”, arată proiectul. Lungimea traseului este de 162 km. Durata de realizare a investiției este de trei ani. “Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de: 8.782.157 mii lei”, arată proiectul de Hotărâre. Finanțarea obiectivului de investiții de utilitate publică de interes național se realizează din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor și din veniturile proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR – S.A, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas luni la 1,99%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas luni la 1,99%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut și el la 2,08%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.