MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: OFICIAL: Cea mai mare afacere din agricultură. Se vorbește de 200 milioane de euro
Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Agricost de către Al Dahra
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite a preluat compania Agricost SA Brăila, anunță autoritatea de concurență, într-un comunicat transmis marți. „Autoritatea de concurență a evaluat această tranzacție din punct de vedere al legislației în domeniu și a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața romȃnească sau pe o parte substanțială a acesteia, ca urmare, Consiliul Concurenței a emis o decizie de autorizare cu respectarea termenului prevăzut de lege”, potrivit Autorității. Conform Consiliului Concurenței, în același timp, însă, au fost notificate și alte autorități cu atribuții în domeniu, care vor lua decizii din perspectiva legislației specifice în competența acestora, iar decizia va fi publicată pe site-ul autorității de concurență, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial. Agricost SA activează în sectorul agricol, având în concesiune de la statul român teren agricol în Insula Mare a Brăilei și are ca activitate principală cultivarea și comercializarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase și alte culturi nepermanente. Al Dahra Agriculture LLC din Emiratele Arabe Unite își desfășoară activitatea în domeniul producției și comercializării cu amănuntul a florilor și plantelor naturale, a materialului săditor pentru plante și pomi, a îngrăsămintelor naturale și a materialelor pentru reabilitarea terenurilor agricole. Insula Mare a Brăilei va deveni cea mai mare fermă de lucernă din lume. Tranzacția prin care compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite va deveni proprietara Agricost - administratorul exploatației - va fi semnată în următoarele zile, au declarat, la jumătatea lunii aprilie pentru MEDIAFAX, surse apropiate negocierilor. Sursele citate au precizat că o parte din managementul local al companiei va fi păstrat. Creșterea animalelor este o activitate intensă în Emirate, iar cele 3-4 recolte de lucernă pe an ce pot fi obținute în IMB vor alimenta fermele arabilor. Conform unor surse citate de Ziarul Financiar la sfârșitul lunii martie, valoarea tranzacției s-ar ridica la peste 200 de milioane de euro. Agricost este cea mai mare fermă de cereale din România și operează în sistem de arendă aproape 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei. Terenul este arendat de la Agenția Domeniilor Statului, în conformitate cu contractul de concesiune nr. 9 din 3 august 2012, potrivit datelor transmise anterior de companie. Al Dahra face parte din holdingul Al Ain, fondat de Alteța Sa Șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan. Al Dahra are activități în agricultură - cultivarea cerealelor, producția și tradingul acestora, având două divizii, de hrană pentru animale și de alimente pentru oameni, mai exact producția de orez, făină, fructe și legume
Oamenii de afaceri se așteaptă la un val de insolvențe
u economia românească riscă să se adâncească în blocajul financiar, în condițiile în care numărul firmelor care se confruntă cu dificultăți financiare crește de la o lună la alta
În România, 107 dintre cei peste 150 de antreprenori chestionați spun că se așteaptă la o creștere a numărului insolvențelor în următoarea perioadă, mirajul creșterii economice riscând să blocheze relațiile de afaceri românești, potrivit barometrului Frames&KeysFin, publicat marți. Reprezentanții companiilor chestionați pentru realizarea studiului, spun că economia românească riscă să se adâncească în blocajul financiar, în condițiile în care numărul firmelor care se confruntă cu dificultăți financiare crește de la o lună la alta. Potrivit Frames&KeysFin, 107 dintre cei peste 150 de oameni de afaceri chestionați în cadrul studiului - realizat în perioada 15-20 iunie 2018 - au declarat că se așteaptă la o creștere a numărului insolvențelor în următoarea perioadă, pe fondul evoluției blocajului financiar din economie. „Întârzierile la plată sunt tot mai mari, iar această situație afectează puternic sectorul IMM-urilor (90% din economie), mai ales firmele care au grad de siguranță financiară foarte redus, care trăiesc de la o factură la alta”, arată una dintre concluziile raportului. Potrivit datelor publicate de ONRC utilizate în raport, anul trecut au intrat în insolvență 9.102 firme și PFA, în creștere cu 8,73% față de anul precedent, iar această tendință s-a păstrat și în primele cinci luni din 2018, când numărul companiilor și PFA-urilor intrate în insolvență a crescut cu 11,97% comparativ cu perioada similară din 2017, ajungând la 3.686. Întrebați care sunt motivele pentru care firmele riscă să ajungă în insolvență, 64% dintre respondenți au indicat în primul rând indisciplina financiară. „Există mulți oameni de afaceri care, pe de o parte, au lacune în materie de know-how de business, iar acest lucru se repercutează asupra dinamicii afacerii. Pe de altă parte, există mulți investitori care încearcă să fenteze cu bună-știință regulile afacerilor, în tentativa de a-și maximiza veniturile, iar acest lucru afectează mai ales firmele cu un capital redus, dependente de fluxul financiar obișnuit”, au declarat reprezentanții companiilor chestionați în cadrul barometrului realizat în colaborare cu Sierra Quadrant. Potrivit studiului, supraestimarea veniturilor, informarea precară privind partenerii de afaceri și acordarea excesivă de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor au fost menționate de asemenea de respondenți drept motive pentru care tot mai multe firme ajung în insolvență. Întrebați dacă au avut parteneri de afaceri aflați la un moment dat în insolvență, 45% dintre respondenți au declarat ca au întâmpinat astfel de situații, în special cu parteneri din sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul. „63% dintre respondenți au declarat că insolvența partenerilor lor le-a afectat activitatea, dat fiind faptul că aceștia nu au mai reușit să achite sumele datorate”, arată raportul. „Datele publicate de ONRC la finalul lunii mai 2018 confirmă, de altfel, faptul că domeniul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe în primele cinci luni ale anului 2018 este comerțul cu ridicata și cu amănuntul si repararea autovehiculelor și motocicletelor - 1.130 (plus 13,68%)”, se precizează în document. Potrivit datelor ONRC cuprinse în raport, în primele cinci luni din 2018, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost în București, respectiv 737 (o creștere de 2,5% față aceeași perioadă din 2017) și în județele Bihor - 237 (creștere de 22,16%), Iași - 213 (plus 4,41%) și Timiș - 181 (plus 27,46%). Numai în luna mai a acestui an au intrat în insolvență 721 de firme și PFA-uri.
Taxa de pod de la Fetești și Giurgeni ar putea fi desființată
Deputații PNL de Constanța Bogdan Huțucă și Robert Boroianu au inițiat un proiect de lege privind desființarea taxei de trecere pe podurile Fetești - Cernavodă și Giurgeni - Vadu Oii, considerând că este vorba despre o dublă impunere. Potrivit celor doi deputați liberali, taxa de utilizare a podurilor Giurgeni - Vadu Oii și Fetești - Cernavodă reprezintă o suprataxare a utilizatorilor drumurilor publice din România, „fără o justificare obiectivă”, pentru că banii colectați merg la bugetul de stat, iar podurile se află într-un stadiu avansat de degradare. deși această taxă se colectează de peste un deceniu. Ei spun că legislația comunitară nu impune o asemenea taxare, ci ea este rezultatul deciziei autorităților române, care au considerat de cuviință să mai impună o nouă sursă de venituri la bugetul de stat. „Taxa de trecere peste aceste poduri a fost introdusă din rațiuni pur financiare, dar suntem în prezența unei duble impuneri, atâta timp cât utilizatorii drumurilor publice din România plătesc rovinieta, care reprezintă o taxă pentru utilizarea drumurilor și podurilor amplasate pe drumurile naționale și autostrăzile din România. În statele traversate de Dunăre (Serbia, Ungaria, Austria), nu există taxe similare pentru trecerea podurilor peste Dunăre”, se arată într-un comunicat remis de cei doi liberali constănțeni. În plus, ei susțin că această taxă este discriminatorie pentru locuitorii Dobrogei, puternic afectați fiind și agenții economici din aceste zone. „Această taxă este plătită, într-o proporție foarte mare, de cei care sunt nevoiți să facă drumuri sau să tranziteze aceste sectoare de drum. Atât persoanele fizice, cât și cele juridice care își au domiciliul/sediul pe raza teritorială a județelor Constanța, Tulcea și Ialomița, sunt obligate să plătească această taxă de trecere ori de câte ori au probleme de sănătate sau trebuie să rezolve probleme administrative, fie în Capitală, fie în alt oraș al țării. Puternic afectați sunt agenții economici care distribuie mărfuri în toată țara. Taxa se regăsește de cele mai multe ori în prețul final al produselor. Altfel spus, și cine nu trece cu mașina peste cele două poduri tot plătește taxa de pod!”, susțin Bogdan Huțucă și Robert Boroianu.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a urcat cu 6,4%
Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, în luna mai, față de aceeași lună a anului trecut, atât ca serie brută cu 6,4% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,6%, arată datele transmise marți de Institutul Național de Statistică (INS). În luna aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 6,7%, respectiv cu 7,9%. În luna mai, față de aceeași lună a anului trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o creștere cu 6,4% ca urmare a creșterilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 9,3%), vânzările de produse nealimentare (plus 6,1%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 4,8%). În primele cinci luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o creștere cu 6,4% datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (plus 7,2%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 7%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 4,3%). În 2017, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 10,7% față de 2016, ritm scăzut față de cel înregistrat anul anterior
Mărfurile inustriale s-au scumpit cu 5,2%
În luna mai 2018, comparativ cu luna mai 2017, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 5,2%, arată datele comunicate marți de Institutul Național de Statistică - INS. „În luna mai 2018, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 0,8% față de luna aprilie 2018”, arată un comunicat al INS. Cel mai mult au crescut, în mai 2018 față de mai 2017, prețurile din industria energetică (plus 12,6%), urmate de cele din industria bunurilor intermediare (plus 5,19%) și din industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 2,74%). Bunurile de capital s-au scumpit, în mai 2018 față de mai 2017, cu 2,45%, iar cele de uz curent - cu 1,84%, mai arată datele INS.
Indicile ROBOR la trei luni a urcat la un nou record
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,27%, cel mai mare nivel din martie 2014, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a crescut la 3,24%. Nivelul atins marți, 3,27%, este cel mai mare din 5 martie 2014, când a fost 3,37%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut marți la 3,32%, cel mai mare nivel din 13 mai 2014, când a fost 3,32%. BNR a anunțat, în 7 mai, creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.
Google permite dezvoltatorilor de software să citească mail-urile
Google permite angajaților a sute de dezvoltatori software să citească mesajele private ale utilizatorilor Gmail, a relatat luni publicația The Wall Street Journal, citată de Business Insider. În urmă cu un an, Google a promis să oprească scanarea inbox-urilor utilizatorilor Gmail, dar compania nu a făcut prea multe pentru a le proteja de dezvoltatorii de software din afara companiei, potrivit publicației. Utilizatorii Gmail care au optat pentru servicii de email de bază, servicii de comparare a prețurilor cumpărăturilor și servicii de planificare a itinerariilor călătoriilor sunt cei mai expuși ca mesajele lor să fie citite. Sute de dezvoltatori de aplicații scanează electronic inbox-urile oamenilor care s-au înscris pentru unele dintre aceste programe, iar în unele cazuri angajații acestora citesc emailurile. Reprezentanții Google au refuzat să comenteze. Informația a apărut într-un moment prost pentru Google și Gmail, cel mai utilizat serviciu de email din lume, cu 1,4 miliarde de utilizatori.
Camera de Comerț din SUA, în război Trump
Camera de Comerț din Statele Unite, cel mai mare grup de lobby de afaceri din țară și un aliat tradițional al Partidului Republican, a lansat luni o campanie împotriva politicilor comerciale ale președintelui Donald Trump, transmite Reuters. Noua campanie va oferi o analiză a impactului financiar pe care îl va suporta fiecare stat federal american din partea posibilelor măsuri de retorsiune la tarifele lui Trump. Camera de Comerț susține că Trump riscă declanșarea unui război comercial global care ar afecta consumatorii americani. De exemplu, raportul Camerei de Comerț a constatat că exporturi din Texas, în valoare de 3,9 miliarde de dolari, ar putea fi ținta unor tarife de retorsiune, din care 1,6 miliarde de dolari din partea Mexicului și 1,4 miliarde de dolari din partea Chinei. Camera mai anticipează că va cheltui milioane de dolari pentru alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc în acest an, pentru a susține candidați care sunt pentru libertatea comerțului, imigrație și taxe scăzute. Grupul a susținut deja candidați la alegerile republicane primare care au aceste obiective. Casa Albă nu a răspuns solicitării de a comenta opiniile Camerei de Comerț, care are 3 milioane de membri.
