MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O bancă din România a încasat o amendă record fiindcă nu a respectat confidențialitatea datelor
“Cuantumul primei amenzi pentru încălcarea GDPR așează România pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est”, arată Deloitte
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a decis la sfârșitul lunii iunie prima amendă legată de GDPR, în cuantum de aproximativ 130.000 de euro, pentru încălcarea regulamentului 2016/679 de către o instituție bancară, a transmis, luni, firma de consultanță Deloitte România, care subliniază că valoarea primei amenzi GDPR plasează România pe locul 2 în Europa Centrala și de Est. La finalul lunii iunie, Autoritatea a anunțat prima amendă în aplicarea GDPR în România, de 613.912 lei (130.023 euro), aplicată băncii UniCredit Bank. ”La efectuarea unei plăți, indiferent dacă aceasta era inițiată de un titular de cont la banca sancționată sau de către un terț utilizator al sistemului de plăți interbancar, CNP-ul și adresa plătitorului erau accesibile beneficiarului plății prin extrasul de cont sau prin detaliile plății oferite de bancă. În urma investigației, ANSPDCP a concluzionat că prelucrarea acestor date încalcă principiul 'data privacy by design', conform căruia operatorii au obligația ca, de la momentul creionării procesului de prelucrare și până la finalizarea acestuia, să implementeze măsuri tehnice și organizatorice adecvate în raport cu natura și riscurile prelucrării, precum și cu posibilitățile tehnologice și financiare, pentru a asigura respectarea GDPR”, arată analiza făcută de Silvia Axinescu, senior managing associate la Reff & Asociații, Luiza Ionescu, managing associate la Reff & Asociații, și Adrian Ifrim, manager risk advisory la Deloitte România. În ceea ce privește proporționalitatea amenzii, încălcarea principiului ”data privacy by design” este încadrată de GDPR la o amendă de maximum 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală, și nu la pragul superior de 20 de milioane de euro sau 4%. În plus, în individualizarea cuantumului amenzii, ANSDPCP a trebuit să aibă în vedere numărul mare de persoane vizate – 337.042 - și alte aspecte, precum categoriile de date implicate, intenția sau caracterul neglijent al faptei operatorului, potențiale acțiuni de diminuare a prejudiciului suferit de persoanele vizate etc. ”Raportată la amenzile acordate în Europa Centrală și de Est, sancțiunea impusă de ANSPDCP este a doua cea mai mare după amendă emisă, după cea de 220.000 de euro din Polonia cu privire la cazul Bisnode, care utiliza date cu caracter personal din surse publice fără respectarea obligațiilor de informare a persoanelor vizate”, mai spun autorii analizei. Astfel, în baza unui studiu efectuat de Deloitte Legal în Europa Centrală și de Est, cuantumul acestei prime amenzi situează România în topul amenzilor acordate în acest prim an de aplicare a GDPR. Studiul mai relevă că, în Bulgaria, cea mai mare amendă nu a depășit 27.000 de euro, în Ungaria, 40.000 de euro, iar în Lituania, 61.500 euro. Industria financiar-bancară a fost printre cele mai vizate de investigațiile ANSPDCP, atât înainte, cât și după intrarea în vigoare a GDPR. ”Mai mult decât atât, ANSPDCP a comunicat că plângerile și sesizările primite au avut în vedere încălcarea principiilor de prelucrare a datelor personale în sistemul bancar și a regulilor de confidențialitate și securitate a prelucrărilor de date personale”, se subliniază în analiză. Analiza arată că principiul ”data privacy by design” activează ca o umbrelă și presupune încorporarea celorlalte principii din GDPR sub o singură prevedere – spre exemplu, principiul minimizării datelor. ”Conformarea cu data privacy by design implică o etapă preliminară de evaluare a riscului prelucrării, prin intermediul căreia operatorii identifică eventuale măsuri de implementat. Mai mult decât atât, pe lângă evaluarea de natură juridică (de exemplu, identificarea datelor prelucrate ca fiind necesare în raport cu scopurile, perioada de retenție, temeiul utilizat etc.), acest principiu presupune verificarea temeinică a infrastructurii IT (sisteme, aplicații etc.), urmată de remodelarea acesteia, în cazul în care se identifică neconformități”, potrivit Deloitte. Astfel, respectarea ”data privacy by design” nu se va putea realiza prin simpla adoptare a unor proceduri și politici, ci numai prin implementarea și testarea periodică a bunei funcționări a modificărilor sistemice ce asigură respectarea procedurilor și politicilor în materie de protecție a datelor. Implementarea unui nou proces de business sau a unui nou software în cadrul companiei ar trebui făcută cu sprijinul responsabililor de protecția datelor. Cea mai bună metodă de a verifica dacă atât controalele tehnice, cât și cele non-tehnice funcționează este de a simula periodic un incident cibernetic ce are ca rezultat accesul neautorizat la date cu caracter personal, potrivit Deloitte.
Marile companii și-au redus semificativ investițiile în 2018
u companiile mari se capitalizează prin reinvestirea profiturilor și rambursarea creditelor la bănci și furnizori
Marile companii, cu rol esențial în dinamica mediului de afaceri local, și-au redus semnficiativ investițiile în 2018, au produs pe stoc și încearcă să colecteze cât mai eficient banii din piață, arată o analiză a economistului Iancu Guda, președintele Analistilor Financiar-Bancari. Sintetizând comportamentul financiar al celor mai mari 1.000 de companii active în România în anul 2018, prin raportarea dinamicii acestora la evoluția din ultimul deceniu, analistul a constatat o curățenie a bilanțului prin diminuarea datoriilor, păstrarea capitalizării la un nivel ridicat, amânarea investițiilor (și realizarea celor strict necesar sau care sunt time sensitive, respectiv nu o să mai apară în viitor), încasarea rapidă a creanțelor, vânzarea mai lentă a stocurilor și conservarea lichidității. „Cu alte cuvinte, companiile mari active în România se pregătesc pentru vremuri mai grele!”, spune Iancu Guda Astfel, companiile mari au scăzut semnificativ investițiile în anul 2018 – astfel, ponderea activelor imobiliate (mașini, echipamente, construcții, utilaje, investiții financiare pe termen lung, licențe, brevente, aplicații software etc.) în total active a scăzut la doar 52%, minimul ultimului deceniu. Valoarea contabilă a activelor imobilizate a crescut doar cu 1,6% (cel mai slab ritm de creștere din ultimul deceniu), de la 238 mld lei (2017) la 242 mld lei (2018). Companiile mari au produs semnificativ pe stoc – durata medie de rotație a stocurilor crescând la finalul anului 2018 la maximul ultimului deceniu, respectiv 38 de zile. Astfel, valoarea contabilă a stocurilor a crescut mult mai accelerat decât nivelul veniturilor. În orice caz, companiile mari sunt mult mai bine poziționate din perspectiva riscului supradimensionarii stocurilor comparativ cu restul companiilor active în România, în condițiile în care durata medie de rotație a stocurilor la nivel național a urcat aproape la 60 de zile (comparativ cu medie de 50 zile în urmă cu 10 ani). Modelul de creștere economică reflectă aceste dezechilibre. Practic, structura creșterii economice rămane suboptimală pentru că variația stocului contribuie aproximativ doua treimi la dinamica PIB din 2018, în timp ce investițiile (formarea brută de capital) contribuie doar 10% la formarea creșterii economice cumulată în 2012-2018 iar consumul final contribuie 82% în această perioadă. Este necesară o evoluție mai echilibrată a creșterii economice pe principalele componente, iar accentul să fie pus pe politici care să majoreze PIB potențial și să imbunătățească utilizarea factorilor de producție (accet pe creșterea investițiilor, productivității și implicarea forței de muncă). Companiile mari încearcă să-și ia banii din piață, prin depunerea tuturor eforturilor pentru eficientizarea politicilor de management al riscului de credit și îmbunătățirea colectării creanțelor. Astfel, chiar dacă durata medie de colectare a creanțelor a crescut în medie cu câteva zile în ultimii ani pentru cele mai mari 1000 de companii, ajungând la aproximativ 66 de zile pe parcursul anului 2018, performanța acestora este net superioară mediei naționale de aproape 115 zile. Companiile mari se capitalizează prin reinvestirea profiturilor și rambursarea creditelor la bănci și furnizori – astfel, gradul mediu de capitalizare al celor mai mari 1000 de companii a rămas stabil în ultimii ani, fiind aproape de 44%. Nivelul capitalizării acestora este net superior mediei înregistrate la nivel național, respectiv doar 25% (companiile active în România fiind cele mai slab capitalizate din UE) Companiile mari își conservă trezoreria, ceea ce se observă prin creșterea gradului de acoperire al datoriilor prin numerarul disponibil, acesta fiind stabil la 15%-17% în ultimii ani, mult peste media națională de 11%. În România sunt active aproximativ 500.000 de companii, numărul acesta fiind relativ constant în ciuda creșterii cumulate a PIB-ului real în ultimul deceniu cu aproximativ 32%. Dacă scalam dimensiunea mediului de afaceri la populația existentă, o să vedem că România are al doilea cel mai mic număr de companii active / 1.000 de locuitori din Europa. Cele mai mari 1.000 de firme active în România concentrează aproximativ jumătate din veniturile raportate de toate companiile active. Supraconcentrarea veniturilor în rândul companiilor de top reflectă subdezvoltarea păturii de mijloc, ceea ce duce la o capacitate redusă a sistemului economic de a absorbi șocurile externe propagate în timpul unor schimbări majore (modificări de taxe, recesiune, fluctuația șomajului, volatilitatea dobânzilor etc.). Vulnerabilitatea economiei este alimentată și de un alt factor structural: creșterea economică dependența de consum, acesta din urmă fiind puternic corelat cu dinamica ciclului economic. Această dependența se observă și din distribuția celor mai mari 1.000 de companii active în România în funcție de sectorul de activitate. Jumătate din veniturile firmelor active în România sunt concentrate în cele mai mari 1.000 de companii, pentru ca jumătate din veniturile acestora din urmă să fie concentrate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul (consum).
Holcim România preia Somaco Prefabricate de la fondul de investiții Oresa
Holcim România a semnat contractul pentru preluarea a 100% din acțiunile Somaco Grup Prefabricate de la fondul de investiții Oresa. Achiziția este supusă aprobărilor din partea autorității de concurență din România, arată un comunicat remis, luni, MEDIAFAX. Holcim România, parte a grupului LafargeHolcim, intenționează să își diversifice portofoliul de materiale de construcții prin achiziția Somaco, unul dintre jucătorii de pe piața autohtonă, specializat în prefabricate din beton și BCA (beton celular autoclavizat). Somaco operează cinci fabrici de materiale prefabricate din beton în Teiuș, Timișoara, Târgoviște, Buzău, și Roman, precum și o fabrică destinată producției de BCA (beton celular autoclavizat) în Adjud. Compania are un portofoliu puternic de soluții prefabricate pentru structuri clădiri industriale destinate activităților de producție, logistică și comerciale, precum și soluții prefabricate pentru construcții infrastructură (poduri, tuneluri, metrou) sau sisteme de apă și canalizare. Somaco a raportat o cifră de afaceri consolidată în valoare de aproximativ 56 milioane EUR în 2018 și are aproximativ 750 de angajați. Firma Somaco a fost dezvoltată în urma investițiilor începute în 2008 de către compania de investiții Oresa, care a achiziționat cele șase fabrici în mai multe etape și a derulat un program de echipare, de modernizare tehnologică și de creștere a capacității și calității producției. Holcim (România) S.A., activează de peste 20 de ani în sectorul materialelor de construcții din România, deține 2 fabrici de ciment în Câmpulung și Aleșd, o stație de măcinare, 15 stații ecologice de betoane, 3 stații de agregate, 2 stații de lianți speciali și 3 terminale de ciment în București, Turda și Roman. Holcim are aproximativ 800 angajați în România. Oresa este o companie de investiții tip Private Equity , având rădăcini suedeze, activă în Romania din 1997. Strategia de investiții a companiei Oresa este de a dezvolta companii în sectoarele preferate, cum ar fi serviciile de business, serviciile financiare, materialele de construcții, FMCG sau retail-ul și distribuția. Pe lângă Somaco, portofoliul actual al companiei este format din patru companii care sunt lideri de piață în sectoarele lor: La Fantana, RTC, Romanian Business Consult și Kiwi Finance. Oresa a detinut în trecut firme precum Fabryo-Atlas, Duraziv, Motoractive, Credisson, Flanco, Brewery Holding (Ciuc) și Medicover.
Afacerile din comerț au săltat cu 8%
În luna mai 2019, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete față de luna precedentă a crescut atât ca serie brută cu 14,0% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,9%, informează INS. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației față de luna precedentă a crescut atât ca serie brută cu 8,0% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,4%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut atât ca serie brută cu 9,7% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,8%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației, față de luna corespunzătoare a anului precedent a crescut atât ca serie brută cu 15,2% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 15,7%. În perioada 1.I-31.V.2019, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut față de perioada 1.I-31.V.2018 atât ca serie brută cu 6,6% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 5,9%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației a crescut atât ca serie brută cu 16,2% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 16,0%. Comparativ cu aprilie, volumul total al cifrei de afaceri pentru comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie brută, în luna mai 2019 a înregistrat o creștere cu 14,0% datorată creșterilor înregistrate la comerțul cu autovehicule (plus 16,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (plus 16,5%), comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (plus 10,4%) și la activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (plus 7,9%). Volumul total al cifrei de afaceri pentru comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna mai 2019, comparativ cu luna precedentă a înregistrat o creștere cu 3,9%. În ceea ce privește serviciile de piață prestate populației, serie brută, în luna mai 2019, față de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o creștere cu 8,0% datorată creșterilor înregistrate la activitățile hotelurilor și restaurantelor (plus 11,2%), activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (plus 10,7%) și la activitățile de spălare și curățare (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană (plus 5,4%). Scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat la serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (-4,2%) și la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-0,5%).
Amenzile curg în valuri pe Litoral
ANSVS a verificat în iulie 242 de unități amplasate în principalele stațiuni turistice, amenzile ridcându-se la 360.000 de lei. Printre cauze s-au se numără condițiile de igienă necorespunzătoare sau comercialiozarea produselor expirate. Controalele au vizat în special restaurante (88 la număr), magazine alimentare (48), baruri (36) și unități de tip fast food (27). Pe lângă acestea, medicii veterinari oficiali au mai verificat pizzerii, cantine, braserii, unități de tip bufet, o unitate tip bistro, un supermarket și 14 laboratoare de cofetărie/patiserie. Aceste unități au fost amplasate în cele 7 zone de interes turistic: Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costinești și Mangalia. În urma acestor controale, Autoritatea Națională Sasnitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a constatat deficiențe cu privire la comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar; ambalarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea produselor de origine animală cu termen de valabilitate expirat. Pentru abaterile de la legislația sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, 36 de unități, respectiv 18 restaurante, 4 unități tip fast – food, 3 unități tip bufet, 2 magazine alimentare, 4 baruri,un supermarket, o rulotă, un laborator cofetărie/patiserie și o autoutilitară, au fost sancționate contravențional, cu amenzi în valoare de 358.900 de lei.
Economia China, cel mai scăzut ritm din ultimii 27 de ani
China a înregistrat o creștere economică de 6,2% în trimestrul al doilea, cel mai scăzut ritm din ultimii 27 de ani cel puțin, din cauza scăderii cererii pe piața internă și cea externă ca efect al presiunilor comerciale americane, analiștii anticipând noi măsuri de stimulare din partea guvernului, transmite Reuters. În timp ce datele referitoare la producția industrială și vânzările de retail aferente lunii iunie arată semne de îmbunătățire, unii analiști au avertizat că creșterile ar putea să nu dureze, ei anticipând că Beijingul va continua să ia noi măsuri de susținere în lunile următoare. Partenerii comerciali ai Chinei și piețele financiare urmăresc cu atenție soliditatea celei de-a doua mari economii din lume, în condițiile în care războiul comercial sino-american devine mai lung și mai costisitor, alimentând temerile legate de declanșarea unei recesiuni globale. Creșterea economică din trimestrul al doilea reprezintă o încetinire comparativ cu ritmul de 6,4% consemnat în primul trimestru, pe fondul așteptărilor că Beijingul va trebui să facă mai multe în vederea stimulării consumului și a investițiilor, pentru a reface încrederea oamenilor de afaceri. Ritmul de creștere de 6,2% obținut în trimestrul al doilea corespunde așteptărilor analiștilor, pentru cel mai scăzut avans după celor consemnat în primul trimestru din 1992, potrivit celor mai vechi date trimestriale disponibile.
Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,15%, cel mai scăzut nivel din ultimele 4 luni, potrivit datelor publicate, luni, de Banca Națională a României (BNR). Vineri, ROBOR la 3 luni a coborât la 3,16%. Luni, indicele a scăzut la 3,15%, cel mai coborât nivel din 21 martie, când a fost 3,14%. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,32% la 3,31%. Acesta este cel mai mic nivel din 21 martie, când a fost tot 3,31%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.
Sectorul construcțiilor s-a contractat puternic
Lucrările de construcții au crescut cu 25,5% în mai, pe serie brută, față de aceeași lună a anului anterior, nivel scăzut față de cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). În aprilie, față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcții a crescut, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 33,4%, respectiv cu 25,5%. În mai, față de aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții a crescut, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 25,5%, respectiv cu 19,6%. Pe elemente de structură au fost înregistrate creșteri la volumul lucrărilor de construcții noi (plus 31,2%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 24,7%). Lucrările de reparații capitale au scăzut cu 9,5%. Pe obiecte de construcții, seria brută evidențiază creșteri ale volumului lucrărilor de construcții astfel: clădiri nerezidențiale cu 59,3%, clădiri rezidențiale cu 52,2% și construcții inginerești cu 0,3%
