Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în primul trimestru la 41.800

Ziarul de Vrancea
19 mai 2020 514 vizualizări

Față de trimestrul anterior, numărul slujbelor este mai mici cu 5.300

Numărul locurilor de muncă vacante a fost în primul trimestru de 41.800, în scădere cu 5.300 locuri de muncă vacante față de trimestrul anterior, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). ”În trimestrul I 2020, numărul locurilor de muncă vacante a fost 41.800, în scădere cu 5.300 locuri de muncă vacante față de trimestru l anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,84%, în scădere cu 0,11 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,34 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 16.400”, arată INS. Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante și numărul total al locurilor de muncă (ocupate și vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituției), exprimat procentual. În trimestrul I 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (1,99%), respectiv înalte activități de servicii (1,97%). În industria prelucrătoare s-au concentrat circa 22% din numărul total al locurilor de muncă vacante (9.200 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,81%. Sectorul bugetar a însumat aproape 29% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, câte 5.500 locuri vacante s-au regăsit atât în administrația publică, cât și în sănătate și asistență socială, iar 1.000 de locuri vacante în învățământ. La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în hoteluri și restaurante (0,16%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacții imobiliare (0,1 mii locuri vacante). Prin comparație cu trimestrul precedent, în marea majoritate a activitiăților economice s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori în primele trei luni. Astfel, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în hoteluri și restaurante (-0,53 puncte procentuale), iar în ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-1.800 locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creștere atât a ratei, cât și a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în administrația publică (Â0,31 puncte procentuale, respectiv Â0,9 mii locuri vacante). Față de același trimestru al anului anterior, cu excepția industriei extractive, care a înregistrat o ușoară creșterea celor doi indicatori (Â0,09 puncte procentuale, respectiv Â0,04 mii locuri vacante), celelalte activități ale economiei naționale au înregistat scăderi. Astfel, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în alte activități de servicii (-0,82 puncte procentuale), iar în ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cea mai importantă scădere s-a observat în industria prelucrătoae (-6.000 locuri vacante). De asemenea, o altă scădere relativ semnificativă, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, s-a regăsit în transport și depozitare (-0,67 puncte procentuale, respectiv -1.800 locuri vacante). În ceea ce privește rata și numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații, în trimestrul I 2020, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (9.800 locuri vacante). Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai mare valoare pentru ocupațiile de funcționari administrativi-grupa majoră 4 (1,19%). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit-grupa majoră 6 (0,44%, respectiv 0,1mii locuri vacante), respectiv în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori-grupa majoră 1 (0,48%, respectiv 1.700 locuri vacante). Comparativ cu trimestrul precedent, pentru cei doi indicatori, în trimestrul 1 s-au înregistrat doar scăderi, cea mai relevantă fiind în ocupațiile de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (-0,29 puncte procentuale, respectiv-2.300 locuri vacante).

Noul termen-limită de obținere a Certificatelor de Situații de Urgență este 15 iunie

u Ministerul Economiei a anunțat că lunile aprilie și mai sunt luate în calcul la emiterea certificatelor

Noul termen-limită de obținere a Certificatelor de Situații de Urgență este 15 iunie, a anunțat ieri Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, care precizează că lunile aprilie și mai sunt luate în calcul la emiterea certificatelor. Ultimele modificări privind metodologia de acordare a Certificatelor de Situații de Urgență (CSU) operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS – CoV- 2 au fost stabilite prin Ordin de ministru, publicat în Monitorul Oficial al României. "Potrivit noului Ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, Certificatele de Situație de Urgență se acordă operatorilor economici care au înregistrat închiderea totală sau parțială a activității ca urmare a efectelor deciziilor autorităților publice competente pe perioada stării de urgență sau diminuări ale veniturilor sau încasărilor cu minimum 25% în lunile martie, aprilie sau mai 2020, prin raportare la media lunilor ianuarie și februarie 2020", a informat ministerul.  De asemenea, termenul până la care Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri poate elibera certificate de situații de urgență, la cerere, acestora, se prelungește până la data de 15 iunie 2020. "Noutatea este că Certificatele CSU se vor elibera luând în calcul ca referință și luna mai, prin urmare raportarea cuprinde acum lunile martie, aprilie și mai, iar termenul final pentru eliberarea lor este 15 iunie. Am luat aceste decizii în urma dialogului neîntrerupt purtat cu operatorii economici în această perioadă, deoarece această inițiativă de sprijin a fost demarată ca răspuns la nevoile lor și ea trebuie să răspundă cât mai multor companii în dificultate”, a declarat ministrul Virgil Popescu. Prevederile se regăsesc deja în platforma http://prevenire.gov.ro și de ele pot beneficia operatorii economici care accesează aplicația pentru obținerea unui CSU. Actualul Ordin modifică Ordinul ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Banii au reprezentat anul trecut principala motivație a atacurilor cibernetice

Banii au reprezentat anul trecut principala motivație a furturilor de date, nu spionajul, potrivit raportului anual al Verizon referitor la atacurile cibernetice, publicat marți, transmite Reuters. Aproximativ nouă din 10 breșe de securitate au fost motivate financiar, pe baza analizării a peste 32.000 de incidente și a aproape 4.000 de accesări neautorizate din 81 de țări, potrivit raportului. Potrivit Verizon Business 2020 Data Breach Investigations Report, numărul breșelor de securitate confirmate s-a dublat față de anul anterior. În timp ce pandemia de coronavirus a obligat oamenii să stea în case, există așteptări ca atacurile cibernetice împotriva companiilor să crească. Raportul arată că 86% dintre aceste breșe au avut loc pentru bani, nu pentru spionaj. Furtul datelor de acces, phishingul și compromiterea emailurilor companiilor au reprezentat motivele pentru 67% dintre atacurile cibernetice. În timp ce tot mai multe companii au adoptat soluții bazate pe web, așa au procedat și hackerii. Potrivit raportului, breșele care au avut loc pe web și împotriva aplicațiilor cloud au crescut la 43%, nivel dublu față de anul precedent. Companii precum Facebook și Salesforce au prelungit munca de acasă cel puțin până la sfârșitul acestui an, fiind de așteptat ca mai multe companii să le urmeze exemplul. Directorul general al Verizon Business Group, Tami Erwin, a declarat că ”transformarea digitală” la modelul muncii de acasă în timpul pandemiei de coronavirus a ridicat o serie de îngrijorări legate de securitate.

Prima linie de reciclare a ecranelor plate din Europa Centrală și de Est, pusă în funcțiune în România

Prima linie de reciclare de televizoare și de echipamente eletronice care conțin ecrane plate - (LCD, plasmă și LED) din Europa Centrală și de Est a fost inaugurată în România în luna mai de compania Green WEEE, potrivit unui comunicat remis miercuri de companie. Cu o investiție de peste 500.000 de euro, linia de reciclare permite tratarea a peste 2.500 tone/an de televizoare și echipamente ce conțin ecrane plate, conform sursei. Procesul din noua linie de reciclare se concentrează pe extragerea substanțelor și materialele periculoase din ecranele plate, în special a mercurului, care este îndepărtat în mediu controlat. Restul fracțiilor rezultate - metale și plastice - sunt tratate cu ajutorul echipamentelor deja existente în cadrul Green WEEE și apoi sunt reintroduse în circuitul economic ca materii prime secundare. Fabricile Green WEEE reciclează echipamente frigorifice și de aer condiționat, aparate electrocasnice de mici și mari dimensiuni, unelte electrice sau echipamente informatice și de telecomunicații. Deșeurile provin de pe piața locală, de la operatori economici autorizați pentru preluarea responsabilității producătorului, prin colectare de la persoane fizice, cât și prin contracte cu mari producători sau retaileri de electronice, se menționează în comunicat. Green WEEE își desfășoară activitatea în două fabrici în România (la Buzău și la Campia Turzii), având o capacitate totală de tratare de 100.000 tone/an, cu un număr de peste 400 de angajați și o investiție totală de 25 de milioane de euro.

Inflația în România este de trei ori mai mare decât media din UE

Rata anuală a inflației în zona euro a coborât la 0,3% în luna aprilie 2020, de la 0,7% în luna martie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a coborât până la 0,7%, de la 1,2% în luna precedentă, țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflației fiind Cehia, Polonia, Ungaria și România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației în luna aprilie a scăzut în 26 de state membre și a rămas stabilă într-o singură țară. În România, rata anuală a inflației a scăzut până la 2,3% în luna aprilie, de la 2,7% în luna martie. Cele mai ridicate rate anuale ale inflației din UE au fost înregistrate luna trecută în Cehia (3,3%), Polonia (2,9%), Ungaria (2,5%) și România (2,3%). La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflației este negativă: Slovenia (minus 1,3%), Cipru (minus 1,2%), Estonia și Grecia (ambele cu minus 0,9%). În cazul României, Institutul Național de Statistică (INS) a informat că rata anuală a inflației a coborât la 2,7% în luna aprilie a acestui an, de la 3% în luna martie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,72%, serviciile cu 3,06%, iar mărfurile nealimentare cu 0,53%. Prețurile de consum în luna aprilie 2020, comparativ cu martie, au urcat cu 0,26%, iar față de decembrie 2019 avansul a fost de 1,42%. "Prețurile de consum în luna aprilie 2020 comparativ cu luna aprilie 2019 au crescut cu 2,7%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,3%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2019 - aprilie 2020) față de precedentele 12 luni (mai 2018 - aprilie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,6%", se menționa în comunicatul INS. Prognoza de inflație a Băncii Naționale a României pentru acest an este de 3%.

Facebook vrea să transforme paginile de business în magazine online

Facebook Shops, cea mai nouă facilitate a celei mai mari rețele sociale, adaugă un tab de shopping paginilor prin care business-urile pot lista produsele pe care le vând. Facebook a anunțat Shop, o facilitate prin care companiile care au pagini de Facebook și profiluri de business pe Instagram își pot prezenta produsele într-o secțiune specială. Astfel, companiile pot să-și creeze un tab special la pagina de Facebook sau profilul de Instagram. În acest tab, va fi prezentat catalogul de produse, organizat la rândul lui pe categorii. În formatul actual, majoritatea achizițiilor nu se vor face pe Facebook sau Instagram. În schimb, utilizatorii vor fi direcționați care site-ul companiei. Doar puținele branduri care folosesc în prezent funcția de Checkout din Facebook și Instagram vor putea face vânzările direct în cadrul celor două rețele sociale. Checkout se află deocamdată în fază de testare, fiind disponibil doar unui limitat de brand-uri. Este clar, însă, că acesta este scopul final pentru Facebook: să opereze vânzările direct pe platformele sale. Utilizatorii pot comunica cu reprezentanții companiilor prin WhatsApp, Messenger și Instagram Direct. Facebook ar putea încerca ulterior să monetizeze această facilitate, permițând companiilor să trimită mesaje comerciale utilizatorilor cu care au avut contact în acest fel. Pe Instagram, noua funcție va fi promovată și mai puternic decât pe Facebook. Shop va deveni una din secțiunile principale ale rețelei, urmând să înlocuiască secțiunea Activity.

YouTube a lansat un nou program pentru a ajuta advertiserii

YouTube, parte a grupului Alphabet, a lansat marți un nou program pentru a ajuta advertiserii să aibă acces la spectatori valoroși, care vizionează conținut pe televizoare, într-un efort de a menține veniturile din publicitate într-o perioadă în care brandurile reduc bugetele din cauza pandemiei de coronavirus, relatează Reuters. Programul, numit YouTube Select, va permite brandurilor să cumpere reclame care vor ajunge la persoane care urmăresc conținut pe televizoare, indiferent dacă este vorba despre video-uri individuale sau dacă urmăresc YouTube TV, serviciul de televiziune live al companiei. În condițiile în care este mai probabil ca oamenii să urmărească conținutul în timp ce stau pe canapea în fața televizorului decât pe smartphone-uri sau laptopuri, spectatorii TV sunt considerați că sunt mai profitabili în industria publicității. Privitorii folosesc mai mult YouTube în perioada pandemiei și peste 100 de milioane de oameni au urmărit YouTube pe televizoare, în luna martie, a spus Tara Walpert Levy, vicepreședinte de soluții pentru agenții și branduri la Google. ”Dacă ești un brand mare, dependent să ajungi la mai mulți oameni cu mesajul tău, abilitatea de a accesa audiența este esențială”, a spus acesta într-un interviu.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri la 2,43%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 25 aprilie 2018, de 2,42%. Indicele ROBOR la șase luni a coborât la rândul său la 2,53%, cel mai redus nivel înregistrat din 24 aprilie 2018, când ROBOR era de 2,52%. BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.