MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numărul locurilor de muncă vacante a crescut la 61.400
Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activități de servicii
Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul II 2018, de 61.400, în creștere cu 3.000 față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2017, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 2.700, arată datele comunicate luni de Institutul Național de Statistică - INS. „În trimestrul II 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,25%, în creștere cu 0,05 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale”, arată un comunicat al INS. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activități de servicii (2,88%), în administrația publică (2,59%), respectiv în sănătate și asistență socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%. Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 de locuri vacante se regăsesc în administrația publică, 6.900 de locuri vacante în sănătate și asistență socială, respectiv 2.700 mii locuri vacante în învățământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 70 de posturi). Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai relevante creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activitățile de transport și depozitare (plus 0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (plus 0,2 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante s-au observat creșteri mai relevante ale indicatorului în aceleași activități economice, astfel: plus 2.400 locuri vacante în industria prelucrătoare, respectiv plus 700 în transport și depozitare. La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile de intermedieri financiare și asigurări (-0,14 puncte procentuale), respectiv în cele profesionale, științifice și tehnice (-0,1 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai mare scădere în activitățile aferente comerțului (-200 de posturi). Potrivit INS, față de același trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în transport și depozitare (plus 0,50 puncte procentuale), respectiv în alte activități de servicii (plus 0,43 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creșteri au fost în industria prelucrătoare (plus 1.900 de locuri vacante), respectiv în transport și depozitare (plus 1.400 de posturi). La polul opus - cu cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante - s-au regăsit administrația publică (-1,39 puncte procentuale, respectiv -3.600 de locuri vacante), sănătatea și asistența socială (-1,06 puncte procentuale, respectiv -3.400 de posturi). Datele INS mai arată că, în trimestrul II 2018, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât și a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,55%, respectiv 16.400 de locuri vacante), iar cele mai mici valori s-au înregistrat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit - grupa majoră 6 (0,41%, respectiv 100 de locuri) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori - grupa majoră 1 (0,67%, respectiv 2.300 de locuri).
Bombele din trafic
RAR: 6% din vehiculele verificate în S1 prezentau pericol de accidente, jumătate erau neconforme
În primele șase luni ale anului, Registrul Auto Român (RAR), a verificat din punct de vedere tehnic, în trafic, peste 30.000 de vehicule, la nivel național, iar aproximativ 1.700 prezentau pericol iminent de accidente, iar jumătate erau neconforme, arată un comunicat transmis luni de instituție. „Aproape 1700 de vehicule verificate tehnic în trafic de inspectorii RAR, în prima jumătate a acestui an prezentau pericol iminent de accidente. Registrul Auto Român a verificat din punct de vedere tehnic în trafic, în primele 6 luni ale lui 2018, 33.726 de vehicule, la nivelul întregii țări, iar în urma controalelor s-a constatat că aproape jumătate dintre acestea erau neconforme”, spune RAR. RAR precizează că cele mai multe probleme au fost descoperite la instalația electrică de iluminare și semnalizare, sistemul de reducere a emisiilor poluante, punți, jante, anvelope și suspensie, vizibilitate precum și la sistemele de frânare și direcție. „La nivel national, aproximativ una din 10 mașini trase pe dreapta de poliție și verificate de RAR poluau peste limita legală admisă. În urma controalelor mixte desfășurate de RAR și Poliția Rutieră, în primul semestru al lui 2018 au fost aplicate peste 11 mii de amenzi contravenționale, au fost retrase 8.480 de certificate de înmatriculare și reținute 258 de permise de conducere”, precizează sursa citată. Potrivit directorului general al Registrului Auto Român, ing. George Adrian Dincă, rezultatele controalelor desfășurate în trafic nu reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR-Poliție opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecțiuni. „În situația în care una dintre măsurile luate a fost reținerea certificatului de înmatriculare, acesta poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecții tehnice specifice la reprezentanțele RAR din țară”, adaugă RAR.
Suntem pe penultimul loc în UE în privința cheltuielilor pentru vacanțe
Românii ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru o vacanță, cu o medie de 124,76 euro, acestea fiind aproape trei ori mai mici față de o medie europeană de 336 de euro, un nivel mai scăzut fiind observat doar în Letonia, potrivit datelor aferente anului 2016 publicate luni de biroul european de statistică, Eurostat. Cele mai ridicate cheltuieli pentru vacanțe le fac luxemburghezii (768 euro), maltezii (646 euro) și austriecii (607 euro), în timp ce pe ultimul loc se află letonii (108 euro). Valori mai ridicate ale sumelor alocate de europeni pentru vacanțe mai pot fi observate în Belgia (591 euro), Cipru (489 euro) și Irlanda (479 euro). Francezii cheltuiesc în medie 353 de euro pentru o vacanță, italienii 360 de euro, spaniolii 230 de euro. Cele mai scăzute valori ale acestor cheltuieli sunt consemnate în statele est-europene. Astfel, polonezii cheltuiesc în medie pentru o vacanță 192 de euro, bulgarii 157 de euro, ungurii 140 de euro, iar cehii 130 de euro.
Bitdefender avertizează asupra unor atacuri informatice asupra băncilor
Producătorul global de soluții de securitate informatică Bitdefender spune că a investigat recent o serie de atacuri cibernetice avansate care vizau instituții financiar-bancare, menite să sustragă voalat sume imense de bani prin atacuri concertate și au identificat componente ale arsenalului Cobalt Strike, asociat grupării de criminalitate Carbanak, cunoscută încă din 2013 pentru atacul asupra a 100 de bănci din peste 40 de țări, responsabil pentru pagube financiare de peste un milliard de euro. Atacurile investigate s-au desfășurat prin campanii de phishing trimise către bănci din Europa de Est și Rusia. Bitdefender spune că a investigat recent o serie de atacuri cibernetice avansate care vizau instituții financiar-bancare și a identificat componente ale arsenalului Cobalt Strike – asociat grupării de criminalitate Carbanak, cunoscută încă din 2013 pentru atacul asupra a 100 de bănci din peste 40 de țări, responsabil pentru pagube financiare de peste un milliard de euro. „Atacurile investigate s-au desfășurat prin campanii de phishing trimise către bănci din Europa de Est și Rusia, în general în prima parte a săptămânilor, în intervalul luni-miercuri”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender. Din martie 2018, campania de phishing încerca să păcălească angajații băncilor să dea click pe linkuri infectate sau să descarce fișiere din mailuri trimise aparent de către cineva din organizația unde lucrau. După ce atacatorii ajungeau pe calculatorul vizat, ei căutau să obțină privilegii de administrator pentru a se putea infiltra prin rețeaua companiei. Criminalii informatici operau cu precizie chirurgicală, de aceea infectau doar un număr mic de dispozitive, astfel încât să rămână nedectați cât mai mult timp posibil. Victimele ideale erau angajații cu privilegii înalte și drepturi de acces extinse în infrastructura informatică a companiei. Pentru a evita depistarea, gruparea criminală folosea adeseori tehnici de atac fără fișier, precum scripturile PowerShell sau Cobalt Strike, dar și aplicații legitime folosite frecvent pentru conectarea și administrarea de la distanță a terminalului victimei. În acest caz, atacatorii operau în afara orelor de lucru și plănuiau să obțină banii la sfârșit de săptămână. Recentul avertisment al FBI, generat de atacul asupra băncii indiene Cosmos, conform căruia un val de atacuri cibernetice ar putea ținti instituții financiar-bancare, se coroborează cu descoperirile recente ale Bitdefender, care ridică nivelul de alertă pentru băncile din Europa de Est și Rusia.
Românii mai au la dispoziție 10 zile pentru depunerea cererilor de restituire a taxei auto
Cererile pentru restituirea taxei auto pot fi depuse la ANAF cel mai târziu până la 31 august 2018, prevede procedura adoptată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 52/2017. Taxa auto a fost în vigoare, sub diverse forme, între 1 ianuarie 2007 și 31 ianuarie 2017. Contribuabilii care nu depun cererile până la această dată nu vor mai putea face ulterior o solicitare asemănătoare la ANAF. Procedura prevede că se pot depune cereri de restituire pentru taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu pentru autovehicule, indiferent de momentul la care a fost percepută taxa. Formularul necesar trebuie descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, completat și depus la unitatea fiscală aferentă adresei din buletin, fiind valabil și fără documente justificative. Sumele restituite vor fi calculate de Fisc, urmând să fie virate direct în contul IBAN al contribuabilului. Restituirea se face, în baza deciziilor emise de Fisc, în cursul anului 2018 pentru taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și în perioada 1 septembrie 2018 - 31 martie 2019 pentru timbrul de mediu pentru autovehicule.
Bonurile câștigătoare Loteria fiscală sunt cele din 23 iulie, de 146 lei
Bonurile fiscale emise în data de 23 iulie 2018, cu o valoare de 146 lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică. La această extragere participă bonurile fiscale emise în perioada 1 - 31 iulie 2018. Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câștigătoare. Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. 'Loteria Română' (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.
Facebook, YouTube, Twitter, obligate să elimine propaganda extremistă
Comisia Europeană intenționează să oblige companii din domeniul online precum Facebook, YouTube și Twitter să identifice și să elimine propaganda teroristă și violența extremistă, neconformarea fiind urmată de amenzi, informează Financial Times. Comisia Europeană va abandona abordarea voluntară prin care companiile active pe Internet elimină mesajele, înregistrările video și audio care au conținut asociat terorismului, optând pentru reglementări mai dure, conform unui proiect legislativ care va fi prezentat în septembrie. Julian King, comisarul european pentru Securitatea Uniunii, a declarat pentru Financial Times că Bruxellesul "nu a observat progrese suficiente" din partea companiilor din domeniul tehnologiei informaționale în sensul eliminării materialelor care au conținut terorist, astfel că "vor fi implementate măsuri mai dure pentru protejarea cetățenilor" europeni. "Nu ne putem permite să ne relaxăm sau să fim inactivi față de un fenomen atât de obscur și distructiv", a spus Julian King.
Gigantul petrolier francez Total s-a dezangajat în mod oficial din Iran
Gigantul petrolier francez Total s-a dezangajat în mod oficial din proiectele sale de investiții în valoare de câteva miliarde de dolari din Iran, după reimpunerea sancțiunilor americane Republicii islamice, a anunțat luni ministrul iranian al Petrolului Bijan Namdar Zanghaneh, relatează AFP. ”Total a pus în mod oficial capăt acordului privind dezvoltarea fazei 11 a (zăcământului de gaze naturale) South Pars. A anunțat în urmă cu mai bine de două luni că va pune capăt contractului”, a declarat Zanghaneh pentru agenția Icana, cu legături cu Ministerul Petrolului. După retragerea sa unilaterală din acordul în dosarul nuclear încheiat în 2015 la Viena între Teheran și marile puteri, Washingtonul a reimpus pe 8 august o primă serie de sancțiuni Iranului și a lansat un avertisment țărilor care continuă să facă comerț cu Republica islamică. Americanii au dat întreprinderilor o perioadă de 90 până a 180 de zile să se retragă din Iran, iar o nouă salvă de sancțiuni vizând sectorul hidrocarurilor este prevăzută în noiembrie
