MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numărul înmatriculărilor de autovehicule noi a scăzut în România cu aproape 28%
De remarcat că luna trecută a fost înregistrată o creștere a înmatriculărilor de autovehicule noi
Înmatriculările de autovehicule noi au scăzut în România cu aproape 28% în primele zece luni ale anului în curs, comparativ cu intervalul similar din 2019, arată datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA). Potrivit unui comunicat al APIA, transmis marți AGERPRES, în luna octombrie a acestui an au fost înmatriculate, pe plan național, 14.077 de autovehicule noi (autoturisme și vehicule comerciale, autocare și speciale), cu 13,9% mai multe decât în perioada similară din 2019. Dintre acestea, 12.523 de unități au fost autoturisme noi, a căror creștere, raportat la perioada de referință (când au fost înmatriculate 10.649 de unități), este de 17,6%. Cu toate acestea, ca urmare a scăderilor înregistrate în perioada martie - august, pe ansamblul celor zece luni din 2020 se consemnează o scădere generală a pieței de 27,9%. În topul pe mărci, în luna octombrie, pe prima poziție continuă să se afle Dacia - cu 4.047 de unități înmatriculate, urmată de Renault - cu 1.088 unități, Skoda (913), Volkswagen (869) și Ford (721). Pe de altă parte, la categoria autoturisme rulate, cele 37.449 de unități înmatriculate în decursul lunii octombrie din acest an sunt cu doar 10,3% mai puține în comparație cu același interval din 2019. Pe ansamblul primelor zece luni din 2020 au fost înmatriculate 313.149 de unități, corespunzător unei scăderi totale de 15,6% față de aceeași perioada din anul precedent. Analiza evoluției pe mărci a autoturismelor noi înregistrate în România, la zece luni, arată scăderi pe linie, după cum urmează: de 26% pentru Dacia (pe un volum de 30.195 de exemplare), de 32,4% pentru Renault (7.600 de unități) și de 17,3% pentru Skoda (7.551 exemplare). Totodată, la autoturismele second hand, Volkswagen este pe primul loc la înmatriculări, cu 77.880 de unități, în scădere cu 15,7% față de primele zece luni din 2019. Podiumul este completat de BMW - cu 31.842 de exemplare (-14,8%) și Audi (31.389 unități, -10,9%) Conform statisticii oficiale, în ceea ce privește înmatriculările de vehicule comerciale noi (LCV, HCV, Minibus și Bus), după un volum de 1.554 de unități, înregistrat în luna octombrie a acestui an (-8,9 comparativ cu octombrie 2019), rezultă o scădere generală de 33,3%. Pe segmentul motocicletelor, în octombrie, s-a înregistrat un declin al înmatriculărilor de 85,1%, pe un volum de 548 de unități comercializate. La nivel general, această categorie de vehicule a consemnat, însă, o creștere 23,1%, raportat la primele zece luni din 2019.
Companiile românești au o agilitate organizațională scăzută
Un studiu McKinsey arată că din cauza agilității scăzute, firmele au o capacitate limitată de răspuns la crize
Companiile românești au o agilitate organizațională scăzută, ceea ce le limitează capacitatea de răspuns la crize și performanța pe termen lung, conform unui studiu local McKinsey, care arată că serviciile IT și cele financiare sunt sectoarele cu cele mai bune scoruri pentru agilitate, cu până la 9 puncte procentuale mai mari decât cele obținute de companiile din alte sectoare. Majoritatea angajaților români consideră munca la distanță drept cea mai utilă schimbare făcută de companii în această perioadă. ”Aproape toate companiile românești au făcut modificări organizaționale pentru a face față dificultăților generate de COVID”, conform studiului McKinsey „Indexul privind Agilitatea Organizațională - Perspectivă asupra României”. Printre aceste schimbări, pe care le-au făcut 97% dintre companii, munca la distanță este considerată cea mai utilă de majoritatea angajaților (44%), care se așteaptă totodată ca această măsură să rămână în vigoare ca practică standard pe termen mediu. În timp ce modelele operaționale variază în funcție de industrie, 56% dintre organizații au adoptat fie modele de lucru hibride, fie la distanță. ”Adaptarea la criză a generat noi provocări, concentrate în jurul motivării și colaborării, aproximativ șase din zece dintre respondenții din România considerând aceste zone interne ca fiind cele mai vulnerabile în timpul perioadei de izolare. Alți 21% dintre cei chestionați au semnalat că organizațiile nu au reușit să furnizeze infrastructura și sprijinul necesar pentru ca munca să se desfășoare în condiții normale”, relevă studiul. Nivelul scăzut de agilitate al companiilor din România este îngrijorător deoarece un studiu similar internațional McKinsey, derulat în colaborare cu Harvard Business School, a arătat că, în perioada marcată de COVID-19, organizațiile agile au fost de două ori mai rapide, mai adaptabile și au gestionat moralul angajaților mai bine decat cele considerate non-agile. Cercetarea subliniază, de asemenea, că multe elemente structurale ale organizațiilor agile, cum ar fi interacțiunile desfășurate după noi reguli și echipele multifuncționale, au ajutat considerabil în etapa inițială de lucru la distanță; în același timp, aspecte comportamentale precum împuternicirea angajaților și managementul prin susținere, focusul asupra performanței bazate pe rezultate, obiective și reprioritizarea resurselor, au câștigat o importanță semnificativă pentru angajați, pe măsură ce s-a instalat „viitoarea normalitate”. „Evaluând agilitatea companiilor românești cu ajutorul Indexului nostru privind Agilitatea Organizațională, scorul general a fost relativ scăzut, 4,3 din 10, cu lacune multiple identificate pe mai multe dimensiuni, dar concentrate în jurul aspectelor comportamentale precum autonomia echipei, încurajarea luării de decizii, managementul prin susținere, coaching și feedback. Pe de altă parte, o viziune comună și o abordare centrată pe client arată o agilitate medie spre înaltă, dar indicii privind oamenii, respectiv elementele structurale legate de aceștia, indică un nivel de agilitate semnificativ mai scăzut”, a explicat Alexandru Filip, managing partner al biroului din București și lider al Digital & Analytics Practice în Europa Centrală al McKinsey & Company.
Tranzacțiile prin intermediul cardurilor au ajuns la 70 de miliarde de euro
În România există 18 milioane de carduri, adică cel puțin un card pentru fiecare persoană activă, iar prin intermediul lor se tranzacționează 70 de miliarde de euro, a declarat, marți, Cătălin Crețu, director general al Visa pentru România, Croația, Malta și Slovenia, într-o conferință de specialitate. "În România, industria noastră, a plății cu cardul, are deja o penetrare foarte bună. Există peste 18 milioane de carduri în România. Raportând la populația activă, la cei peste 19 milioane de locuitori, lăsând la o parte copiii, care sunt vreo patru milioane, există cel puțin un card la un locuitor activ", a spus Crețu. Potrivit sursei citate, răspândirea lor nu este uniformă, iar în mediul rural oamenii nu fac astfel de plăți. "Mediul privat și mediul public trebuie să-și dea mâna și să intre și în aceste zone", a subliniat reprezentantul Visa. Reprezentantul Visa a subliniat că, în momentul de față, 70 de miliarde de euro se tranzacționează pe cardurile în România, anual, sumă care este în creștere. "Iar aceste 70 de miliarde cresc foarte mult, cu double-digit (cu două cifre - n.r.). Din aceste 70 de miliarde, o treime sunt plăți, ca valoare, dar, ca număr, deja două treimi sunt plăți. Oamenii folosesc din ce în ce mai mult cardul pentru a face plăți, evident, în detrimentul numerarului. Ceea ce este foarte important pentru o economie care vrea să se modernizeze", a precizat Crețu. Aceasta mai ales în contexul în care România are aproape o treime din PIB în economia subterană. "Nu ne permitem așa ceva. Suntem cea mai mare cifră din UE, iar digitalizarea fluxului de bani ajută la erodarea economiei subterane, cu beneficii pentru stat, pentru că tranzacțiile pot fi monitorizate. Cetățenii câștigă foarte mult", a completat directorul Visa.
STUDIU: Aproape opt milioane de români sunt pasionați de jocuri video
Aproape opt milioane de români joacă jocuri video pe smarphone-uri, PC-uri, console sau tablete, arată datele primului mare studiu de piață legat de consumul de jocuri video din România, lansat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), în cadrul conferinței de specialitate Dev.Play 2020. "Jocurile video nu mai sunt de mult timp un fenomen marginal, dovadă stau și cifrele globale care arată că industria jocurilor video a depășit ca valoare pe cele ale muzicii și filmului la un loc. Popularitatea jocurilor este foarte mare și în România, dar nu existau cifre concrete despre relația românilor cu acestea. RGDA vine, în premieră, cu date semnificative care arată cât de mulți români dedică timp acestui mediu. Este un prim studiu care, cu siguranță, în anii care vor urma va putea fi îmbunătățit cu și mai multe detalii statistice relevante", a declarat, în deschiderea evenimentului, Cătălin Butnariu, președinte RGDA. Conform studiului, "Utilizatorii de jocuri video din România", dintre cei 7,9 milioane de români cu vârste între 15 și 64 de ani, mai mult de jumătate (52%) sunt bărbați și 48% sunt femei. Totodată, 39% dintre jucătorii adulți au studii superioare (facultate sau studii postuniversitare), aproape jumătate (48%) dintre aceștia sunt căsătoriți sau în uniune consensuală. Rezultatele RGDA arată că un utilizator se joacă, în medie, pe 2 - 3 dispozitive, în timp ce platformele cele mai populare pe care românii le utilizează sunt: telefonul mobil (64%), PC/laptop (60%), tablete (20%) și console (15,5%). În plus, jocurile online sunt preferate de 14,3% dintre jucători, iar jocurile din social media, 6,7% dintre aceștia. Cât despre achiziția de jocuri video, 45% dintre respondenți au spus că plătesc pentru acestea, în timp ce 55% preferă să le descarce de pe torenți. Cei care cumpără jocuri video o fac în special din magazinele online, precum Steam, Epic Store (63%), le cumpără noi din magazine (53%) sau second hand (27%). De asemenea, dintre cei care se joacă pe consolă, 48% utilizează Playstation 4, 18% Xbox One, 10% Playstation 3 și 9% Nintendo Switch, topul preferințelor rămânând similar. Peste două treimi (68%) din totalul jucătorilor de console plătesc lunar 46 de lei. Printre jucătorii de jocuri mobile, cel mai des întâlnit sistem de operare este Android (78%), menționat la o distanță considerabilă de iOS (15%), iar suma cheltuită într-o lună pentru jocurile pentru telefoanele mobile este de aproximativ 9 lei.
Bode: Depășim 6 miliarde de lei total investiții din fonduri europene nerambursabile
Un mare succes înregistrat în cele 12 luni de activitate a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vizează domeniul absorbției fondurilor europene, în condițiile în care valoarea investițiilor la 10 luni se ridică la 5,3 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei fonduri europene nerambursabile, a declarat, marți, ministrul de resort, Lucian Bode. "Consider că un mare succes înregistrat în cele 12 luni de activitate vizează domeniul absorbției fondurilor europene. Anul 2020 este cel mai bun an de la începutul Programului Operațional infrastructură Mare, având în prezent pe titlul bugetar 58 aferent investițiilor din fonduri europene 4,2 miliarde de lei cheltuite până în luna octombrie. Noi estimăm că până la sfârșitul anului vom depăși 6 miliarde de lei total investiții din fonduri europene nerambursabile. Valoarea investițiilor la 10 luni se ridică la 5,3 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei fonduri europene nerambursabile. Peste 80% din total investiții realizate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor reprezintă fonduri europene nerambursabile, un procent consider eu foarte bun", a afirmat acesta, într-o conferință de presă. Potrivit lui Bode, din cele 2,6 miliarde de euro absorbite până în prezent în cadrul POIM pentru infrastructura de transport, 650 de milioane de euro (25%) au fost autorizate la plată în ultimele 11 luni. De asemenea, în ceea ce privește sumele alocate în acest an pentru investiții din fonduri externe nerambursabile sunt deja 4,2 miliarde de lei la 10 luni, plătiți pentru proiecte majore rutiere și feroviare, reprezentând o creștere de 150% comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019. Din cele 112 de contracte de finanțare încheiate în exercițiul financiar 2014-2020, în valoare totală de 9,680 miliarde de euro, din care fonduri europene nerambursabile (FEN) 6,506 miliarde de euro reprezentând 144,37% din valoarea alocată, în perioada noiembrie 2019 - septembrie 2020 au fost încheiate un număr de 32 contracte de finanțare, în valoare totală de 1,813 miliarde de euro (inclusiv Sibiu-Pitești), din care FEN 1,188 miliarde de euro, reprezentând 26,36% din valoarea alocată, conform ministrului. "Am semnat cereri de finanțare de aproximativ 30 de milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea porturilor Isaccea, Tulcea și a platformei multimodale Galați", a susținut șeful de la Transporturi. În ceea ce privește reabilitarea și modernizarea infrastructurii portului Isaccea, contractul încheiat în aprilie 2020 are o valoare de 4 milioane de euro.
Serviciul Apple TV, disponibil pe consolele Xbox Series X și Series S
Serviciul Apple TV va fi lansat pe consolele de jocuri Xbox Series X și Series S, a confirmat luni Microsoft, ceea ce înseamnă că va fi oferit pe toate consolele importante de jocuri care vor fi disponibile din noiembrie, inclusiv Sony PS5, relatează Reuters. Aplicația va permite vizionarea show-urilor Apple TVÂ și accesarea show-urilor TV și filmelor cumpărate prin intermediul iPhone, iPad sau prin iTunes. Apple TV este disponibil deja pe alte platforme, cum ar fi Roku, Fire TV, al Amazon, și televizoare smart, dar nu a fost lansat încă pe console de jocuri de generații viitoare. Iar gamerii folosesc de obicei aceste console în camerele de zi, unde nu doar joacă jocuri, dar urmăresc și filme și show-uri, ascultă muzică și altele. Lansarea ar putea ajuta Apple să își dezvolte baza de abonați ai serviciului Apple TVÂ. Oricine face parte din ecosistemul Apple prin inermediul iPhone, Mac sau iPad ar putea dori să aibă o aplicație pe consola lor de jocuri pentru a urmări show-uri pe care le dețin deja. Dar ar putea să mai dorească să acceseze Apple TVÂ, un serviciu plătit, cu un tarif de 4,99 de dolari pe lună, care oferă show-uri TV și filme. Apple TVÂ este inclus și în noul serviciu Apple One, care reunește Apple Music, iCloud și alte servicii.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,12%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut marți de la 2,15% la 2,12%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 2,17% la 2,16%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Spotify va promova melodii contra cost
Spotify va lăsa artiștii și casele de discuri să plătească pentru promovarea melodiilor și le va face pe acestea să fie mai vizibile în recomandările făcute de algoritm. Platforma suedeză de streaming împrumută un truc din cartea rețelelor sociale și, la fel ca acestea, va lua bani pentru promovarea conținutului - artiștii independenți sau casele de discuri vor plăti pentru ca o melodie să ajungă în playlist-urile generate automat. Orice melodie poate face obiectul promovării plătite, pe care Spotify o testează în prezent, urmând să o lanseze oficial la o dată încă necunoscută. Promovarea va fi operată ca un fel de barter între platformă și deținătorul melodiei. Suma pe care Spotify ar trebui să o primească pentru promovarea melodiei va fi scăzută din cea pe care compania trebuie să o plătească pentru drepturile de difuzare. Practic, la fiecare redare a unei melodii ca urmare a promovării plătite, comisionul datorat de Spotify va fi mai mic. Ambele, atât plata promovării, cât și costul pentru drepturile de difuzare se calculează în funcție de numărul de redării ale unei melodii în cadrul platformei
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
