Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Nu avem nici o șansă să trecem la euro în viitorul apropiat“

Ziarul de Vrancea
13 nov 2017 170 vizualizări

O eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro ar fi respinsă din start, într-un viitor apropiat”, susține Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României

O eventuală depunere a candidaturii de aderare a României la zona euro, în viitorul apropiat ar fi respinsă din start, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României (BNR) și secretar al Comitetului de pregătire pentru trecerea la euro. "Continuarea relaxării fiscale și salariale în anul 2018 va pune în pericol nu numai încadrarea în criteriile de convergență nominală, ci și respectarea indicatorilor din tabloul de bord monitorizat de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European. Dacă în 2014 și 2015 România îndeplinea 13 din 14 indicatori ai tabloului de bord, situându-se la egalitate cu Cehia și Polonia, dar mult mai bine decât toate statele vest europene, în prezent România îndeplinește 12 criterii, pentru că indicele de prețuri imobiliare anul trecut a depășit valoarea prag de 6%, iar în curând va îndeplini 11 criterii, deoarece indicele costului unitar cu forța de muncă va depăși anul acesta 12%. În aceste condiții, o eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro în viitorul apropiat ar fi respinsă din start", a afirmat Lazea, la conferința "România și aderarea la zona euro", organizată de Institutul European din România (IER) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Potrivit acestuia, convergența reală înseamnă lucruri concrete. "Multă lume, când aude de convergența reală, fie se gândește strict la PIB pe cap de locuitor, ceea ce este insuficient, e numai o mică parte, fie că este un nou limbaj de lemn impus de Bruxelles, un fel de bruxelleză, care nu înseamnă mare lucru. Această convergență reală înseamnă lucruri foarte concrete, clare și care beneficiază țării care le aplică. Convergența reală presupune creșterea PIB-ului potențial care, la rândul său, presupune reforme structurale care să maximizeze componentele care intră în PIB-ul potențial, anume capitalul, forța de muncă și productivitatea totală a factorilor", a explicat oficialul BNR Lazea a subliniat că numai o creștere economică bazată pe aceste trei componente — capital, forță de muncă și productivitatea totală a factorilor — este sănătoasă și sustenabilă în timp. "O creștere economică bazată numai pe stimuli fiscali, salariali și monetari nu este sustenabilă și, mai devreme sau mai târziu, este reversibilă. E pe deplin de înțeles această ambiție de a arde etapele și de a ajunge cu PIB-ul pe locuitor cât mai aproape de restul Europei, dar dacă această ardere a etapelor se face de o manieră nesustenabilă este ca un foc de paie care va dura un timp scurt și apoi se va stinge", a precizat el.

Nuclearelectrica și-a dublat câștiul net în primele nouă luni

Producătorul de energie Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), care operează centrala nucleară din Cernavodă, a realizat în primele nouă luni ale acestui un profit net de 225,28 milioane lei, în creștere cu 120% față de perioada similară a anului trecut, când a raportat un rezultat net de 102,39 milioane lei, arată datele neauditate transmise luni Bursei de Valori București (BVB). Veniturile din exploatare s-au ridicat în perioada menționată la 1,4 miliarde lei, fiind cu 17% în creștere față de primele nouă luni ale anului trecut (1,19 miliarde lei). Producția de energie a crescut cu 2,3%, la 7.760 GWh, de la 7.589 GWh, la sfârșitul lunii septembrie 2016. Raportul companiei arată că energia electrică produsă în perioada ianuarie-septembrie a crescut ”pe fondul perioadei mai scurte a opririi planificate a Unității 2 CNE Cernavodă din trimestrul II 2017 (26,5 zile) comparativ cu durata opririi planificate a Unității 1 din perioada similară a anului trecut (51 de zile)”. Valoarea totală a programului de investiții al SNN pentru anul 2017 este de 231,59 milioane lei, fără componenta alocată plății serviciului datoriei, aferentă împrumuturilor pe termen lung. La sfârșitul lunii septembrie, compania realizase aproape 27% din suma propusă, respectiv 61,8 milioane lei. ”Ca și în anii anteriori, ponderea cea mai mare în programul de investitii o au investițiile pe termen lung (în curs de execuție). Acest fapt se datorează necesității de modernizare/înlocuire a unor sisteme, din considerente de natură economică – reduceri de consumuri specifice, îmbunătățirea unor parametri caracteristici proceselor deservite cu impact pozitiv asupra eficienței, sau din considerente de natură legală – necesitatea implementării unor îmbunătățiri asociate securității nucleare, protecției mediului și securității muncii reprezentând cerințe imperative venite din partea autorităților de reglementare din domeniul în cauză (de exemplu CNCAN și Ministerul Mediului)”, se mai arată în raportul companiei. Oficialii SNN spun că în analiza gradului valoric trebuie luat în considerare faptul că acesta poate diferi de gradul de realizare fizic. ”Astfel, dacă un proiect de investiții a fost finalizat cu succes, gradul de realizare fizic este de 100% însă gradul de 'realizare' valoric poate fi subunitar, respectiv mai mic de 100%, dacă proiectul a fost implementat la un cost mai mic decât sumele bugetate; aceste economii reprezintă beneficii pentru societate, deoarece aceleași rezultate se obțin cu resurse mai mici”, se menționează în raport.

Lazea (BNR): Un salariu minim net de 300 de euro/lună este sustenabil pentru economie

Un salariu minim net de circa 300 euro pe lună este, probabil, sustenabil pentru economia României și contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogați și cei mai săraci români, dar creșterea acestuia ar trebui să ia, deocamdată, o pauză, consideră Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR). "Un salariu minim net de circa 300 euro pe luna este, probabil, sustenabil pentru economia Romaniei și contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogați și cei mai săraci români, însă creșterea sa ulterioară ar trebui să reflecte creșteri ale productivității muncii, care în multe domenii se lasă așteptate. De asemenea, s-ar situa prea aproape de salariul mediu pe economie, făcând neatractivă acumularea de experiență și de calificări și nu prezintă certitudinea că reprezintă salariul real, având în vedere că multe plăți se fac suplimentar, netransparent, pentru a evita plata taxelor și impozitelor. Chiar și la acest nivel relativ modest, 300 euro, ar putea reprezenta o barieră la intrarea pe piața muncii a multor șomeri și tineri insuficient calificați. În concluzie, creșterea salariului minim a fost utilă și necesară, dar ar trebui să ia, deocamdată, o pauză", a declarat pentru AGERPRES Valentin Lazea. În ședința de Guvern din 26 octombrie, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat că salariul minim brut pe țară va crește la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei în prezent. În ceea ce privește creșterea economiei României peste potențial, economistul-șef al BNR susține că deja se văd efectele supraîncălzirii: "Romania are al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după Franța și Spania, precum și al treilea cel mai mare deficit extern, de cont curent, după Marea Britanie și Cipru". "Începând din ianuarie 2018, când se vor disipa efectele reducerii TVA, România va avea și una din cele mai mari inflații din UE", a precizat Lazea, subliniind că în aceste condiții, a adăuga noi relaxări fiscale este cel puțin contraproductiv. BNR a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a menținut la 3,2% prognoza pentru anul viitor, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%. În data de 9 noiembrie, Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată, că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Hackerii fură 250.000 de nume și parole, în medie, pe săptămână

Google a dat publicității datele obținute în urma unui studiu pe tema securității online, iar concluziile nu sunt deloc încurajatoare. Împreună cu Universitatea din California, Google a realizat ceea ce reprezentanții companiei susțin că reprezintă cel mai amplu studiu pe termen lung ce a fost realizat vreodată în domeniul securității cibernetice. Experții în securitate au monitorizat forumurile și așa-numitele piețe negre în care se comercializează datele personale furate. De asemenea, aceștia au evaluat aplicațiile pe care hackerii le folosesc în acest scop. În perioada în care s-a desfășurat studiul, martie 2016 – martie 2017, au fost furate milioane de nume și parole prin atacuri directe. În cazul datelor de acces care au fost obținute indirect, prin atacarea unui serviciu sau a unei instituții, estimarea menționează miliarde de nume și parole. Cei de la Google au identificat peste 25.000 de instrumente care pot fi folosite pentru spargerea conturilor. Și mai îngrijorător, conform cercetătorilor, este faptul că aceste aplicații sunt accesibile oricui, inclusiv celor care nu experiență în acest domeniu. În timpul studiului au fost găsite 1,9 miliarde de date de autentificare scoase la licitație. În următoarele 6 luni după încheierea oficială a studiului, până în septembrie 2017, au mai fost descoperite alte 1,2 miliarde de nume și parole, semn că fenomenul accelerează. Cercetătorii au împărțit victimele în două categorii, în funcție de tipul atacului. 788.000 de utilizatori au căzut victime malware-ului de tip keylog, care monitorizează acțiunile tastaturilor. Phishing-ul sau furtul de identitate a făcut la rândul lui 12,4 milioane de victime. În medie, în decursul unei săptămâni, instrumentele de tip keylog au strâns pe durata studiului 14.879 de date de logare. Phishing-ul, care se dovedește mult mai răspândit, obține în medie 234.887 de nume și parole într-o săptămână. Reprezentanții Google susțin că, punând în practică experiența câștigată în urma studiului, au fost prevenite 67 de milioane de atacuri asupra utilizatorilor care folosesc serviciile și aplicațiile companiei.

Profitul net al combinatului Oltchim a crescut de două ori și jumătate

Combinatul chimic Oltchim (simbol bursier OLT), aflat în insolvență, a realizat în primele nouă luni un profit net de 39,9 milioane lei, de circa două ori și jumătate mai mare față de perioada similară a anului trecut, de 16,15 milioane lei, arată raportul transmis luni de companie Bursei de Valori București (BVB). De asemenea, cifra de afaceri a urcat cu 29%, de la 555,09 milioane lei la sfârșitul lunii septembrie 2016, la 716,3 milioane lei la 30 septembrie 2017. Vânzările la export și pe piața intracomunitară, în primele nouă luni ale acestui an, au fost de 122 milioane euro și reprezintă 77% din totalul cifrei de afaceri. ”Importurile și achizițiile intracomunitare, în valoare de numai 21 milioane euro, au determinat o balanță externă pozitivă a societății, de 101 milioane euro”, arată raportul companiei. O contribuție pozitivă în evoluția rezultatelor economice este reprezentată și de continuarea lucrărilor de modernizare, a reparațiilor capitale cu efect direct atât în creșterea cantităților fabricate cât și în îmbunătățirea calității produselor, spun oficialii Oltchim. Valoarea totală a investițiilor realizate în perioada ianuarie-septembrie 2017 este de 8,9 milioane lei. ”Sursele de finanțare folosite pentru investițiile realizate au fost numai surse proprii”, se precizează în raport.

Cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule, în creștere cu aproape 13%

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut în primele nouă luni ale anului în curs, față de perioada similară din 2016, atât ca serie brută, cu 11,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 12,9%, în timp ce volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației a urcat în perioada de referință, atât ca serie brută, cu 14,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 12,6%, informează, luni, Institutul Național de Statistică (INS). În luna septembrie 2017, cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule a crescut față de luna precedentă cu 2,1%, iar cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 1,0%. În luna septembrie 2017, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete față de luna precedentă a crescut, atât ca serie brută, cu 5,8%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 2,1%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației față de luna precedentă a scăzut, atât ca serie brută, cu 10,8%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,0%.

 

iPhone X nu funcționează corect la frig, dar Apple promite o rezolvare

Vârful de gamă de peste 1.000 de euro fără taxe al celor de la Apple, iPhone X, are probleme de funcționare în mediile cu temperaturi scăzute. Mai mulți utilizatori care locuiesc în regiuni ale globului în care temperaturile sunt mai scăzute s-au plâns pe rețelele sociale de faptul că iPhone X nu mai funcționează când ies din casă. Concret, ecranul nu mai răspunde la niciun fel de comenzi când temperaturile sunt reduse. Defecțiunea apare brusc atunci când utilizatorii ies afară și se rezolvă miraculos atunci când aceștia revin în casă. Site-ul oficial Apple menționează, în ceea ce privește temperaturile, că dispozitivele sale funcționează în condiții optime atunci când temperatura este cuprinsă între 0 și 35 de grade. Compania americană a emis un comunicat în care spune că este la curent cu această problemă și că rezolvarea va veni cu ocazia viitorului update al sistemului de operare. Nefuncționarea la temperaturi reduse nu este singura problema pe care cei care au achiziționat deja un iPhone X s-au lovit. Un număr restrâns de utilizatori s-au plâns de faptul că ecranul afișează permanent o dungă verde, ceea ce poate fi un defect de producție.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.