Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Muzeele au fost vizitate anul trecut de peste 14 milioane de persoane

Ziarul de Vrancea
30 iun 2017 140 vizualizări

Teatrele au avut în 2016 circa 5,7 milioane de spectatori

Institutul Național de Statistică (INS) arată într-un raport al activității unităților cultural-artistice pe anul 2016 că bibliotecile au eliberat fiecărui utilizator activ, în medie, 11 volume, numărul vizitatorilor la muzee și colecții publice a fost de peste 14 milioane persoane, producția națională de filme pentru marele ecran a cuprins 49 de pelicule, iar instituțiile și companiile de spectacole au susținut peste 22.000 de reprezentații, urmărite de 5,7 milioane de spectatori. În anul 2016, activitatea principalelor unități cultural-artistice a inclus activități ale bibliotecilor, muzeelor și colecțiilor publice, instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte, editurilor, cinematografelor, activitatea de radiodifuziune și cea de televiziune. Rețeaua bibliotecilor care a funcționat în anul 2016 a fost formată dintr-un număr de circa 10 mii unități administrative și 103 filiale. Bibliotecile au pus la dispoziția publicului mai mult de 164 milioane volume, se arată în studiul INS. În statistica INS se arată că ”în mediul urban, au funcționat 3.581 biblioteci și 97 de filiale ale acestora, cu un fond de carte de 125,3 milioane volume (76,2% din fondul național de carte disponibil în biblioteci), iar în mediul rural, deși numărul bibliotecilor a fost considerabil mai mare decât cel de la orașe (6.251 biblioteci și numai 6 filiale) fondul de carte a fost mult mai mic, sub 40 milioane volume”. Numărul utilizatorilor activi a depășit 3,4 milioane de persoane în anul 2016. Distribuția numărului utilizatorilor activi arată o preponderență a bibliotecilor școlare (49,2%) și a celor publice (39,4%). Numărul volumelor eliberate diferiților utilizatori a fost, în anul 2016, de 38,2 milioane volume, revenind, în medie, 11 volume pe un utilizator. Peste 400 unități de bază de muzee și colecții au funcționat în 2016. Numărul bunurilor culturale și naturale, la sfârșitul anului 2016, a fost de peste 15 milioane, dintre acestea 14,6 milioane fiind bunuri culturale și piese de muzeu, iar 983.000 reprezentând plante și animale din grădinile botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale. Potrivit INS, numărul vizitatorilor la muzee și colecții publice, înregistrat în anul 2016, a fost de 14,2 milioane de persoane, din care mai mult de jumătate de milion au efectuat vizite gratuite în ”Noaptea Muzeelor”. Numărul personalului care a deservit rețeaua unităților muzeale a fost de 6.915 persoane, 53,3% l-a reprezentat personalul de specialitate. Rețeaua instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte a cuprins, în anul 2016, un număr de 227 de unități, din care 167 unitățI de bază și 60 de secții. Instituțiile și companiile de spectacole au susținut 22,4 mii reprezentații, urmărite de 5,7 milioane spectatori. În funcție de tipul instituțiilor și companiilor de spectacole, în anul 2016, cei mai mulți spectatori s-au înregistrat la teatre (41,7%) și la spectacolele susținute de ansambluri artistice, trupe de dans și de divertisment (30,4%). În anul 2016 au funcționat 558 unități cu activitate editorială a revistelor și ziarelor. Dintre acestea, 247 edituri au publicat ziare (cotidiene și necotidiene), 274 edituri au publicat reviste și un număr de 37 unități editoriale au publicat atât ziare, cât și reviste. Cele 284 edituri care au editat ziare tipărite au publicat, în anul 2016, un număr de 113 titluri de ziare cotidiene tipărite și 199 titluri de ziare necotidiene tipărite. Numărul titlurilor publicațiilor periodice (reviste), apărute în anul 2016, a fost de 1.528 titluri tipărite și 412 titluri au fost publicate online. În anul 2016, personalul angajat al editurilor a fost de 4.906 persoane, din care 72,3% reprezenta personal de specialitate.

Șeful Apple, Tim Cook, a câștigat anul trecut 145 de milioane dolari

 câștigurile efective ale directorilor generali ai primelor 25 de companii din S&P 500, care au fost în funcție întreg anul fiscal trecut, au totalizat circa 1,65 de miliarde de dolari

Directorul general al Apple, Tim Cook, a câștigat 145 de milioane de dolari în 2016, sumă care include încasările din acțiuni și opțiuni exercitate pentru 2011, el fiind pe primul loc între șefii companiilor membre în indicele bursier american S&P 500, relatează Bloomberg. Excluzând câștigurile din acțiuni și obligațiuni, remunerația lui Cook a fost de numai 8,75 de milioane de dolari, care îl plasează în treimea inferioară a directorilor din S&P 500. Cook nu este singurul director general al unei companii americane listată la bursă al cărui cîștig efectiv depășește pragul de 100 de milioane de dolari. Directorul general al Netflix, Reed Hastings, a încasat anul trecut 106 milioane de dolari. Câștigurile efective ale directorilor generali ai primelor 25 de companii din S&P 500, care au fost în funcție întreg anul fiscal trecut, au totalizat circa 1,65 de miliarde de dolari. Lista directorilor de companii cu cele mai mari câștiguri este dominată de industria tehnologiei, sănătății și media. Aceste câștiguri includ sumele rezultate din acțiuni, opțiuni exercitate, alături de numerarul din salarii, bonusuri și indemnizații. De obicei companiile își premiază anual directorii cu acțiuni, dar aceștia nu devin în mod obligatoriu proprietarii titlurilor în anul respectiv. O măsură mai bună a remunerațiilor este valoarea opțiunilor exercitate și a acțiunilor primite. În 2016, Cook a intrat în posesia a 1,26 milioane de acțiuni Apple, evaluate la 136 de milioane de dolari, care i-au fost atribuite atunci când a devenit director general al Apple, în 2011. Cook a acumulat în total peste 320 de milioane de dolari din acțiunile primite ca premiu pentru 2011. Câștigul de 145 de milioane de dolari pentru anul fiscal 2016 mai include un salariu de 3 milioane de dolari, un bonus în numerar de 5,37 milioane de dolari și indemnizații de 377.719 dolari. Acțiunile Apple au crescut cu 78% într-o perioadă de 36 de luni încheiată 2 septembrie, sfârșitul anului fiscal 2016. Într-un interviu acordat în 2015 revistei Fortune, Cook a spus că intenționează să își doneze averea în scop caritabil. Al doilea cel mai bine plătit director în 2016 a fost șeful Netflix, cu un câștig total de 106 milioane de dolari, povenit aproape în totalitate din exercitarea de opțiuni care i-au fost atribuite începând din 2006. Acțiunile Netflix au crescut cu peste 3.000% într-o perioadă de 10 ani încheiată pe 31 decembrie 2016. Opțiunile, care pot fi păstrate până la un deceniu, au fost atribuite anul trecut și altor directori de companii din sectorul tehnologiei și cel al biofarmaceuticii. Directorul general al Regeneron Pharmaceuticals, Leonard Schleifer, a încasat efectiv anul trecut 94 de milioane de dolari, în timp ce co-directorul general al Oracle, Safra Catz, și cel al Salesforce.com, Marc Benioff, au colectat 86 milioane de dolari, respectiv 85 de milioane de dolari. Exercitarea opțiunilor a reprezentat peste 90% din totalul câștigurilor. În privința câștigurilor în numerar, cele mai mari au fost încasate de directori din sectorul media. Directorul general al CBS, Leslie Moonves, a obținut în 2016 un bonus de 32 de milioane de dolari, cel mai mare de când a devenit CEO, în 2006, care a reprezentat aproape 60% din totalul câștigului său efectiv

Oameni de afaceri: Noul program de guvernare arată situația disperată a bugetului

Noile măsuri fiscale prevăzute în noul program de guvernare reflectă o adevărată disperare privind situația colectării la buget și creează senzația de țară în criză, au declarat vineri oamenii de afaceri din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii. Oameniide afaceri spun că, după ce România a avut o perioadă o imagine de țară cu cea mai înaltă creștere economică din Europa, fiind considerată un adevărat tigru economic al Europei. “Prin introducerea acestor măsuri, pe care nu le comentăm în prezent de fond, ci comentăm senzația de criză și panică pe care o creează introducerea unor astfel de măsuri, începând de la impozitul pe gosodării, acum impozitul pe cifra de afaceri, și asta după ce s-au introdus niște modificări structururale prin legea salarizării unitare. Aceste lucruri reflectă o adevărată disperare privind situația colectării la buget și situația deficitului bugetar”, a afirmat președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru. Oamenii de afaceri subliniază că guvernul actual le oferă senzația de impovizație. “Am trăit ieri chestiunea cu fondurile de pensii. Unii anunțau că fondul de pensii se naționalizează și alții că este o prostie”, a completat Pogonaru. Ministrul desemnat pentru Finanțe, Ionuț Mișa, a făcut joi o primă declarație în care arăta că Pilonul II de pensii, care administrează active de aproape 40 de miliarde lei, va fi desființat, banii vor fi returnați contribuabililor, iar aceștia vor trebui să aleagă între Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat. Ulterior, premierul desemnat Mihai Tudose a declarat, după discursul susținut în plenul camerelor reunite înaintea votului de învestire a Cabinetului său, că Pilonul II de pensii nu va fi desființat și că va avea o discuție pe acest subiect cu ministrul Finanțelor, cel care a făcut anunțul referitor la desființare. Și președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat tot joi, la Parlament, că desființarea Pilonului II de pensii este „o prostie”. În cadrul aceleiași întâlniri, omul de afaceri Dragoș Anastasiu a spus că atât măsurile în sine, cât și modul de comunicare creează panică și au un efect imediat negativ asupra populației. “Atrag atenția asupra cursului valutar, atrag atenția la ce s-a întâmpla ieri pe bursă, atrag atenția la lipsa invesțiilor care va duce la lipsa locurilor de muncă. Acesta este un cerc vicios. Toată lumea trebuie să înțeleagă că nu trebuie să dăm în calul care trage la căruță, deoarece acel cal se desprinde și lasă căruța acolo”, a spus Anastasiu. Noul program de guvernare al coaliției PSD-ALDE prevede că toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea.

Autorizațiile pentru construcția de locuințe au urcat în luna mai cu 17,1%

Numărul de autorizații de construcții pentru clădiri rezidențiale a crescut în luna mai cu 17,1% față de aceeași lună a anului anterior, până la 4.342, după un declin accentuat în aprilie, avansul fiind generat de creșterea cererii în aproape toate marile regiuni ale țării, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În aprilie, numărul de autorizații a scăzut cu 11% față de aprilie 2016. Cumulat, în primele cinci luni din acest an, numărul de autorizații de construcție pentru locuințe a crescut cu 2,5% față de aceeași perioadă din 2016, până la 15.086. Din numărul de autorizații eliberate în luna mai 2017, 65,8% au fost în localități rurale. Față de a cincea lună din 2016, s-au înregistrat creșteri ale numărului de autorizații în toate regiunie, cu excepția regiunii București-Ilfov. "În luna mai 2017, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (plus 205 autorizații), Sud-Muntenia (plus 136) și Nord-Vest (plus 118). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (-50 autorizații)", a informat INS. În 2016, numărul de autorizații pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 1,2% față de anul anterior, până la 38.653, declinul fiind generat mai ales de reducerea cererii în zona Capitalei, în Moldova și în Muntenia. În 2015, autoritățile au eliberat 39.112 de autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 3,8% față de anul precedent. În perioada 2009-2014, numărul de autorizații pentru clădiri de locuințe - care includ atât locuințele unifamiliale, cât și blocurile de apartamente - au scăzut cu 38%, arată statisticile oficiale, pe fondul căderii cererii de locuințe din partea populației.

Achiziție semnificativă pe piața imobiliară locală

Globalworth Real Estate Investments, companie imobiliară fondată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, a preluat și clădirea C a campusului de birouri Green Court Bucharest, din nordul Capitalei, de la dezvoltatorul suedez Skanska, după ce cumpărase anterior și primele două clădiri, valoarea brută a tranzacției fiind de 38 milioane euro, a anunțat ieri compania imobiliară. Tranzacția urmează să fie finalizată în al treilea trimestru din 2017. Campusul Green Court Bucharest este amplasat în nordul Bucureștiului, în zona Barbu Văcărescu - Floreasca, fiind primul proiect realizat de Skanska în România. Campusul cuprinde trei clădiri de birouri clasa “A”, cu o suprafață închiriabilă totală de 54.300 de metri pătrați. Globalworth a cumpărat anterior clădirile “A” și “B” ale complexului, în 2015. Clădirea “C” are o suprafață de 16.300 mp, a primit certificatul LEED Gold pentru eficiență energetică și este închiriată de companii precum General Motors, Orange, Capgemini, ABB, Legand sau Merck. "Alături de celelalte proprietăți pe care le deținem în această zonă, campusul Green Court Bucharest contribuie la întărirea poziției noastre în partea de nord a Central Business District, cel mai extins și căutat hub de birouri din București. Această tranzacție reprezintă o etapă foarte importantă pentru îndeplinirea obiectivelor noastre strategice și pentru consolidarea portofoliului nostru prin clădiri moderne, de înaltă calitate și eficiente din punct de vedere energetic”, a declarat directorul general adjunct al Globalworth, Dimitris Raptis. Recent, Globalworth a lansat o emisiune obligațiuni denominate în euro prin care vrea să atragă 550 milioane euro, aceasta fiind cea mai mare emisiune de bonduri corporative lasată de către o companie care activează în România, a anunțat compania pe data de 13 iunie 2017. Bondurile au o maturitate de cinci ani, scadentă la 20 iunie 2022, și o rată anuală a dobânzii fixă de 2,875%, plătibilă anual începând cu 20 iunie 2018. Compania a solicitat admiterea bondurilor pe lista oficială a Bursei irlandeze și tranzacționarea pe piața reglementată. Compania a mai anunțat că fondurile atrase prin emisiunea de obligațiuni vor fi folosite pentru achitarea unor datorii ale companiei, dar și în alte scopuri. De la momentul înființării companiei Globalworth, în februarie 2013, investițiile derulate au ajuns la circa 814 milioane euro, dintre care 244 milioane euro au fost cheltuiți pe finalizarea achiziției a patru clădiri de birouri clasa “A” în București. În prezent, compania deține un portofoliu în valoare de circa 1,1 miliarde de euro.

Achizițiile de companii au crescut în Europa, dar au scăzut în SUA

Achizițiile de companii europene au crescut în ultimele luni, datorită optimismului generat de perspectivele economice, dar la nivel mondial au încetinit, iar în SUA au scăzut puternic, din cauza incertitudinilor legate de reforma fiscală și planurile de simplificare a reglementărilor ale președintelui Donald Trump, transmite Reuters. Fuziunile și achizițiile din Europa au crescut cu 45% în trimestrul al doilea, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 234 de miliarde de dolari, companiile mizând pe redresarea economică, potrivit datelor Thomson Reuters. La nivel global, fuziunile și achizițiile au scăzut cu 12%, la 771 de miliarde de dolari, iar în SUA cu 36%, la 281 de miliarde de dolari. ”Redresarea economică are loc în Europa și face companiile mai atractive, ciar dacă sunt obstacole mai mari din partea reglementărilor”, a spus Hernan Cristerna, director pentru fuziuni și achiziții la JPMorgan Chase. În trimestrul al doilea, operatorul italian de drumuri Atlantia a făcut o ofertă de 16,3 miliarde de euro pentru operatorul spaniol Abertis Infraestructuras, în timp ce companiile din industria chimică Huntsman (SUA) și Clariant (Elveția) au convenit o fuziune de 14 miliarde de dolari. Și în SUA au avut loc acorduri importante, între care achiziția de către furnizorul de echipamente medicale Becton Dickinson a companiei C R Bard, pentru 24 miliarde de dolari. Volumul fuziunilor și achizițiilor din SUA, în funcție de valoarea acordurilor, a scăzut, în timp ce numărul tranzacțiilor a stagnat. ”Unele companii americane așteaptă să vadă claritate referitoare la fiscalitate și reforma reglementărilor promise de administrația Trump. Acest tip de incertitudine este în obstacol major în calea mega-acordurilor, a explicat Bill Curtin, director global pentru fuziuni și axchiziții la firma de avocatură Hogan Lovells. Pentru unele companii, mediul advers de afaceri este o oportunitate pentru achiziții îndrăznețe. Este cazul Amazon.com, care a încheiat un acord de 13,4 miliarde de dolari pentru preluarea lanțului de magazine alimentare Whole Foods Market, la începutul lunii iunie

Datoria publică a Franței a atins 2.210 miliarde euro

Datoria publică a Franței a atins un nou nivel record în primul trimestru al acestui an, de 2.210 miliarde de euro, fiind echivalentă cu 98,9% din PIB, creștere care scoate în evidență dificultățile întâmpinate de noul președinte Emmanuel Macron în refacerea finanțelor țării, transmite MarketWatch. În ultimul trimestru al anului 2016, datoria publică a Franței reprezenta 96,3% din PIB, potrivit datelor institutului francez de statistică Insee. Datoria guvernului central a urca cu 49,5 miliarde de euro, iar datoria sistemului de asigurări sociale cu 15 miliarde de euro. Datoriile autorităților locale au scăzut cu 1,2 miliarde de euro. Potrivit estimărilor oficiale, deficitul bugetar va depăși semnificativ obiectivul negociat pentru acest an cu Uniunea Europeană, urmând să atingă 3,2% din PIB, comparativ cu ținta de 2,8% stabilită de guvernul fostului președinte Francois Hollande.

Distribuitorul de energie Ukrenergo, vizat de un nou atac informatic

Distribuitorul de stat ucrainean de energie Ukrenergo a fost vizat de alt atac cibernetic joi, în care a fost folosit un tip de virus diferit de cel care a afectat Ucraina marți, a anunțat vineri directorul interimar al companiei, relatează Reuters. Acest al doilea atac nu a afectat rețeaua ucraineană de electricitate, a precizat într-o conferință de presă Vsevolod Kovalciuk. ”Virusul a fost ușor diferit, de altă natură, asemănător WannaCry”, a spus el. ”Efectul (atacului) a fost nesemnificativ. Doar câteva computere au rămas offline”, a adăugat directorul. Un virus informatic s-a răspândit din Ucraina în întreaga lume la începutul acestei săptămâni, și a paralizat mii de mașini, a condus la închiderea unor porturi, fabrici și birouri în aproximativ 80 de țări.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.