MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Motorina va depăși pragul de 10 lei/litru în septembrie?
AEI consideră că escaladarea conflictului din Golf va avea un efect de amplificare a prețurilor carburanților
Prețul motorinei ar putea depăși pragul de 10 lei/litru în luna septembrie, în cazul escaladării conflictului din Golf, pe fondul scumpirii petrolului și al aprecierii dolarului față de leu, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi. 'Piața petrolului traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic au readus în prim-plan riscul unor perturbări ale aprovizionării mondiale, reacția cotațiilor internaționale a rămas, până în prezent, surprinzător de moderată. Brent continuă să oscileze în jurul nivelului de 84-86 dolari/baril, semn că investitorii consideră încă faptul că există suficiente mecanisme capabile să amortizeze un șoc imediat asupra ofertei mondiale', precizează Dumitru Chisăliță. În opinia sa, diferența față de începutul anului este una esențială. Astfel, dacă în primele luni piețele aveau încredere că orice perturbare poate fi compensată rapid prin utilizarea rezervelor strategice și prin redirecționarea fluxurilor comerciale, astăzi aceste mecanisme sunt considerabil mai slăbite. 'Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pieței sunt mai reduse decât în urmă cu doar câteva luni. În același timp, traficul prin Strâmtoarea Hormuz continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comerțului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol și aproape o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă. Orice perturbare, chiar și temporară, produce imediat creșteri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare și ale tarifelor de transport.
Acesta este motivul pentru care piața începe să privească riscul geopolitic nu doar ca pe o amenințare temporară, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus în prețul fiecărui baril', notează specialistul în energie. El consideră că, în această săptămână, nu vor fi modificări importante ale prețurilor la benzină și motorină în România. 'Media cotațiilor internaționale ale petrolului din ultimele săptămâni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajustări vizibile la pompă. În următoarele două săptămâni, scenariul cel mai probabil este ca Brent să evolueze într-un interval cuprins între 85 și 90 dolari/baril. Atât timp cât nu apare un eveniment major - precum blocarea aproape completă a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor producători din Golf - piața va continua probabil să alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparentă calmare', mai arată analiza. AEI estimează următoarea distribuție a probabilităților în următoarele 2 săptămâni: 60% șanse ca Brent să rămână între 85 și 90 dolari/baril; 30% șanse pentru o urcare în intervalul 90-100 dolari/baril și 10% șanse pentru depășirea pragului psihologic de 100 dolari/baril.
Unde se duc banii de pe factura de la telefon
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de telecomunicații de 100 lei? Pe lângă impactul fiscal direct de circa 15,5 lei (TVA net încasat - plătit  impozit pe profit și venit  contribuții salariale pentru pensii, sănătate și impozit pe venit), 7 lei se duc către salariile nete, 8 lei către dobânzi și costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investițiilor (cele mai accelerate din economie), iar 55 de lei ajung mai departe către furnizori și diverși subcontractori, care creează locuri de muncă, investesc și multiplică efectul financiar și fiscal, la rândul lor', se arată în analiza publicată pe blogul său de analistul financiar. Potrivit cercetării, plata oricărei facturi pentru un produs sau serviciu generează un impact care se propagă în economie. 'În primul rând, generăm un efect direct, deoarece prețul plătit include costuri cu materiile prime, mărfuri, salarii, investiții, taxe și impozite. În al doilea rând, indirect, deoarece orice preț aferent unei facturi plătite include costuri cu furnizori și subcontractori, care generează, la rândul lor, locuri de muncă, investiții, achiziții, taxe și impozite. Am căutat să răspund la această întrebare pentru o plată care se regăsește în bugetul lunar al fiecărui român: factura de telecomunicații pentru voce și date', a menționat Iancu Guda. El a explicat că, pentru realizarea analizei, a utilizat situațiile financiare extinse depuse de cele mai mari companii active în sectorul telecomunicațiilor prin rețele cu cablu. Astfel, au fost analizate ponderile cheltuielilor din cifra de afaceri pentru cele mai importante companii din această industrie în perioada 2020-2025. 'Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunicații a fost de 6,5% pe parcursul anului 2025 (foarte aproape de media la nivel național de 6,7%), în condițiile în care un sfert din companii raportează pierderi de până la -10%, iar diferența de trei sferturi înregistrează un profit mai mic de 10%', notează autorul analizei. Conform sursei citate, diferența cheltuielilor este alocată în principal mărfurilor (majoritatea fiind echipamente de telecomunicații oferite clienților finali), furnizorilor și serviciilor subcontractate către terți, toate acestea cumulând 58% din totalul cheltuielilor sau 55% din veniturile totale. 'Deoarece cifra de afaceri raportată în situațiile financiare și costurile cu furnizorii nu conțin rulajele de TVA, putem deduce că pentru fiecare factură de 100 lei se plătește un TVA de 21 lei, care ajunge să fie plătit mai departe către stat în cuantum net de 9,5 lei, după ce se compensează cu TVA-ul plătit către furnizori și terți subcontractori (55% din cifra de afaceri)', se mai precizează în document.
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor
Nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027, consideră economistul
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a precizat, în context, că s-a întâlnit marți cu reprezentanți ai agenției de evaluare financiară Fitch, iar joi conducerea Consiliului Fiscal va avea o întâlnire și cu cei ai Moody's, în cadrul procedurii de evaluare a ratingului de credit suveran al României. 'Agențiile de rating nu ne așteaptă. Și acum ne-au atras atenția. Noi am avut o întâlnire ieri cu Fitch. Eu cred că nu vom avea o retrogradare a ratingului suveran, întrucât avem o execuție bugetară bună pe primele cinci luni, aproximativ o jumătate din deficitul consemnat anul trecut, este drept, prin controlul cheltuielilor, control foarte sever', a spus Daniel Dăianu. În context, el consideră că este necesar un guvern cu puteri depline și de armistițiu. 'Și mai este un argument, dar pare straniu în contextul acestui blocaj politic. Dispute politice, crize politice, căderi de guverne nu reprezintă o anomalie. Dar acum, venind cu picioarele pe pământ, ne dăm seama că România are nevoie de un guvern cu puteri depline. Și de armistițiu, până să ai nevoie de un guvern cu puteri depline, care să se ocupe și de SAFE, de construcția bugetului pe 2027, de terminarea acestui PNRR, care a adus multe miliarde, de legea salarizării etc.', a explicat economistul. Acesta a precizat că a avertizat de mai multe ori, în calitate de președinte al Consiliului Fiscal, asupra erorilor de politici macroeconomice. 'Asta este drama: România a avut convergență, veniturile au crescut, deși cu inegalități foarte mari între cetățeni, între grupuri de oameni. Este o realitate, dar a venit un soroc al unor erori de politici macroeconomice. Noi am avertizat de ani de zile că vine momentul când nu vom mai avea cale de întors. Și aici suntem în această situație. Și ce pot să spun - am spus-o și o spunem interlocutorilor externi cu care discutăm, pentru că vom avea joi o discuție cu Moody's - nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027, în opinia noastră. Noi credem că în 2027 economia poate să crească cu peste 2% din PIB', a arătat Daniel Dăianu. În context, acesta a precizat că nu crede că România va avea recesiune anul viitor. 'Unii se grăbesc să vorbească despre recesiune și în 2027. Nu cred că vom avea recesiune. În acest an, vom fi așa, la limită. Să sperăm că nu vor fi și alte șocuri externe, pentru că vedem că ostilitățile în Orientul Mijlociu, din păcate, iar o iau din loc', a adăugat președintele Consiliului Fiscal.
Warren Buffett: Este tot mai greu să găseşti acţiuni subevaluate
Preşedintele Berkshire Hathaway, Warren Buffett, a criticat evoluţia pieţelor financiare, afirmând că acestea sunt tot mai mult influenţate de tranzacţiile speculative, în detrimentul investiţiilor pe termen lung. "Este greu să găseşti acţiuni subevaluate atunci când toată lumea preferă jocurile de noroc", a declarat Buffett într-un interviu acordat postului CNBC. Celebrul investitor, în vârstă de 95 de ani, şi-a reiterat astfel criticile la adresa pieţei bursiere. În luna mai, el compara bursa cu "o biserică la care este ataşat un cazinou", referindu-se în special la explozia tranzacţiilor cu opţiuni pe termen foarte scurt, pe care le consideră o formă de speculaţie. Declaraţiile vin în contextul în care bursele americane au atins noi maxime istorice în acest an, susţinute inclusiv de entuziasmul investitorilor pentru companiile din domeniul inteligenţei artificiale. Tot mai mulţi investitori de retail cumpără acţiuni ale unor companii precum Micron sau SpaceX, iar utilizarea instrumentelor financiare cu efect de levier şi a opţiunilor contribuie la amplificarea mişcărilor din piaţă. Buffett, unul dintre cei mai cunoscuţi adepţi ai investiţiilor bazate pe valoare, consideră că oportunităţile cu adevărat atractive sunt din ce în ce mai rare şi că succesul necesită răbdare şi disciplină. "Există perioade în care oportunităţile apar atât de repede încât cu greu le poţi valorifica pe toate. Dar sunt şi perioade în care eşti foarte norocos dacă găseşti o singură investiţie bună în câţiva ani. Iar în mod normal, aceasta ar trebui să fie situaţia obişnuită", a spus Buffett. El a adăugat că, deoarece oamenii sunt atraşi de speculaţii, "se câştigă mai mulţi bani din încurajarea jucătorilor decât din formarea investitorilor", sugerând că o parte a industriei financiare profită de această tendinţă.
Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică
Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai pentru că prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni, a declarat, joi, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, la semnarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și cel al Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3. 'Astăzi deschidem discuția despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea. Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni', a spus premierul. Potrivit acestuia, România are nevoie, în același timp, de capacități care să poată echilibra sistemul energetic atunci când producția variază. 'Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă energie pe care o producem', a explicat Bolojan. Prim-ministrul consideră că Djerdap 3 este un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea. 'Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane (...) și să țină cont de navigația pe Dunăre. România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitate energetică și competitivitate economiilor noastre. Îi mulțumesc doamnei ministru și colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog și pentru cooperare. Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună la proiecte energetice importante', a mai spus prim-ministrul român.
Acţiunile SpaceX au coborât pentru prima dată sub preţul de listare la bursă
Acţiunile SpaceX au scăzut miercuri pentru a patra şedinţă consecutivă şi au coborât pentru prima dată sub preţul de 135 de dolari pe acţiune stabilit la oferta publică iniţială (IPO), transmite CNBC. Titlurile companiei conduse de Elon Musk au pierdut aproximativ 2% în şedinţa de miercuri şi se tranzacţionează cu circa 34% sub preţul de listare, după o evoluţie extrem de volatilă de la debutul bursier din luna iunie. Oferta publică iniţială a SpaceX a atras aproximativ 86 de miliarde de dolari, un nivel record, iar acţiunile au urcat în prima lună de tranzacţionare până la peste 225 de dolari pe titlu. În prima zi completă de tranzacţionare după listare, acestea câştigaseră aproape 20%. Scăderea are loc înaintea celui de-al 13-lea zbor de test al rachetei Starship, programat pentru joi, şi sugerează că entuziasmul investitorilor de după listare începe să se tempereze.
Google cere instanţei supreme a UE să menţină anularea amenzii antitrust
Google a cerut miercuri Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să respingă apelul formulat de Comisia Europeană împotriva deciziei unei instanţe inferioare care a anulat amenda antitrust de 1,49 miliarde de euro aplicată companiei în 2019, transmite Reuters. Litigiul a ajuns în faţa celei mai înalte instanţe europene după ce Comisia Europeană a contestat hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 2024, care a anulat sancţiunea, motivând că executivul european a făcut erori în evaluarea cazului. Comisia Europeană susţine că, în perioada 2006–2016, Google a inclus în contractele cu editorii de site-uri clauze restrictive care împiedicau concurenţii să afişeze reclame de căutare pe respectivele pagini, consolidându-şi astfel poziţia dominantă pe piaţa publicităţii asociate motoarelor de căutare. Compania a eliminat clauzele contestate în 2016. Avocatul Google, Josh Holmes, a respins argumentele Comisiei, afirmând că acestea sunt nefondate şi că hotărârea Tribunalului este clară şi complet motivată. El a susţinut că autoritatea europeană a ignorat dovezi care arătau că rivalii Google aveau oportunităţi semnificative de a concura pe piaţă.
Producătorul chinez de smartphone-uri OnePlus ar putea ieşi din Europa
Producătorul chinez de smartphone-uri OnePlus este aşteptat să anunţe în curând ieşirea de pe piaţa europeană, din cauza situaţiei dificile create pe piaţă de companiile de inteligenţă artificială. Conform surselor citate de Bloomberg, compania chineză ar fi luat această decizie în urma scumpirii masive a componentelor, care a dus la creşterea preţurilor de vânzare, determinând reducerea cererii. Ca parte a unui efort de reorganizare al Oppo, care deţine OnePlus, acesta din urmă va ieşi nu doar din Europa, ci şi din alte două pieţe importante: Statele Unite şi India. Înfiinţată în 2013 de Pete Lau şi Carl Pei, OnePlus s-a remarcat ca un producător de smartphone-uri cu Android care oferă un bun raport preţ - performanţă. În 2020, Pei a plecat de la OnePlus pentru a înfiinţa Nothing. Conform analiştilor, anul acesta se aşteaptă ca livrările de smartphone-uri să scadă cu 13% tocmai din cauza creşterii preţurilor de vânzare şi a costurilor tot mai mari cu componentele.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
