Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Moneda națională a pierdut 20% în fața euro în ultimii zece ani

Ziarul de Vrancea
4 apr 2018 602 vizualizări

Euro de Paște: 4,6615 lei, cu un leu mai mult decât în urmă cu 10 ani

Cotația oficială afișată joi de Banca Națională a României (BNR), valabilă și pentru zilele de Paște 2018, este de 4,6615 lei/euro, nivel care nu a mai fost întâlnit în perioadele de sărbători pascale de până acum. Cotația este cu doar un leu mai mare decât cea din zilele de Paști ale anului 2008. În anul 2008, euro de Paște (27 aprilie 2008) era 3,6055 lei, apoi a urcat la 4,2185 în zilele de Paști din anul următor (19 aprilie 2009). După aceea, fiecare cotație de Paște a avut creșteri ușoare față de perioadele similare din anii anteriori, euro evoluând totdeauna peste pragul de 4 lei. Anul trecut a fost consemnată, de Paște (16 aprilie 2017), prima cotație de peste 4,5 lei. Apoi, în cursul anului 2017, euro a atins mai multe maxime istorice, culminând cu cotația de 4,6551 lei în data de 21 noiembrie, pe fondul unor tensiuni politice, și a rămas la peste 4,6 lei din cauza deteriorării balanței comerciale (importuri/exporturi). În 2018, euro a urcat pentru prima dată la peste 4,66 lei în 19 ianuarie, apoi a atins maximul istoric de 4,6679 lei în 23 ianuarie, după care a evoluat la 4,63-4,66 lei în februarie și în martie. Casele de schimb vând euro cu peste 4,7 lei încă din luna ianuarie, oferind - la cumpărare - sub 4,5 lei pentru moneda unică europeană. Cursul valutar este considerat ca un „barometru” comun și pentru economie, dar și pentru evoluțiile politice, depreciindu-se mai accentuat când apar dezechilibre și într-un sector, și în celălalt. Pentru 2018, bugetul de stat este construit pe un curs mediu de 4,55 lei/euro, chiar dacă niciun analist economic nu se așteaptă la revenirea euro sub nivelul de 4,6 lei.

Șoferii români alocă în medie 800 de lei pentru pregătirea mașinii

u vremea rea, temperaturile scăzute, umezeala excesivă, gheața de pe șosele, soluțiile antiderapante și gropile din asfalt sunt principalele cauze ale aparițiilor defecțiunilor autovehiculelor

Șoferii români alocă, în medie, 800 de lei pentru pregătirea mașinii după terminarea sezonului rece, iar cele mai multe defecțiuni apar la sistemele de direcție și suspensie, potrivit estimărilor AutoEco.ro, unul dintre cele mai mari magazine online de piese și accesorii auto din România. Suma este în creștere de la an la an, pe fondul învechirii parcului auto, fapt generat inclusiv de creșterea numărului de autovehicule second hand achiziționate. ”Învechirea parcului auto, achizițiile de autovehicule second hand și amânarea operațiunilor de verificare și reparații contribuie la creșterea acestei sume”, arată datele AutoEco.ro. Dacă verificarea și reparațiile ar fi făcute la timp, costurile pentru pregătirea mașinii la început de primăvară ar scădea cu 30%. ”În general, din motive financiare sau care țin de confortul personal, posesorii de mașini amână verificarea autovehiculelor până la terminarea sezonului rece, chiar dacă primele semne ale unor defecțiuni apar mai devreme, astfel că cele mai multe operațiuni de verificare și reparare au loc la începutul sezonului cald. Dacă aceste operațiuni nu ar fi amânate, costurile de pregătire a unei mașini după terminarea sezonului rece ar scădea cu aproximativ 30%”, spune Costin Stan, director general al AutoEco.ro. Vremea rea, temperaturile scăzute, umezeala excesivă, gheața de pe șosele, soluțiile antiderapante și gropile din asfalt sunt principalele cauze ale aparițiilor defecțiunilor autovehiculelor în sezonul rece.  Potrivit consultanților AutoEco.ro, specialiști în piese auto, spre finalul sezonului rece și începutul primăverii, apar, cu precădere, defecțiuni ale sistemului de direcție și suspensie, cele mai afectate piese fiind: brațele de suspensie, bucșele brațelor de suspensie, bieletele antiruliu, bucșele de bară stabilizatoare, rulmenții de roată, arcurile de suspensie și amortizoarele. Ambreiajul este, de asemenea, o piesă foarte solicitată pe timp de iarnă, din cauza patinării excesive a mașinii pe zăpadă sau pe gheață, a schimbărilor dese ale treptelor de viteză, a folosirii dese a frânei de motor și a funcționării mașinii cu motorul mult mai turat decât de obicei. ”După terminarea iernii, bateria mașinii poate pune probleme – frigul și nefolosirea autovehiculului o perioadă mai lungă de timp ducând la descărcarea bateriei”, se arată în datele AutoEco.ro. Oficialii mahgazinului spun că uleiul de motor trebuie verificat și înlocuit dacă au fost atinse limita de kilometri sau intervalul de timp recomandate pentru folosire. Iarna, mașinile merg foarte turate și stau mai mult pornite, chiar dacă nu parcurg mulți kilometri. Pentru asigurarea unei bune funcționări a mașinii, odată cu uleiul de motor, trebuie înlocuit și filtrul de ulei. Operațiunile recomandate să fie făcute la începutul primăverii sunt: revizia mașinii (înlocuirea uleiului de motor, a filtrului de ulei, a celui de aer, de combustibil și a filtrului de habitaclu), verificarea pe rampă a sistemelor de suspensie, direcție, frânare și a parametrilor motorului și efectuarea unei diagnoze, folosind un tester specializat, a calculatorului motor, dar și a tuturor sistemelor de siguranță. De asemenea, odată cu venirea primăverii, trebuie înlocuite anvelopele de iarnă cu cele de vară. Potrivit specialiștilor în piese auto din echipa AutoEco.ro, această operațiune este esențială pentru siguranța șofatului, fiecare tip de anvelopă fiind special construită pentru a asigura frânarea și aderența cât mai bune, în funcție de temperatura și starea suprafeței pe care rulează.

Venitul mediu lunar pe familie a fost de 3.569 de lei în semestrul IV din 2017

În trimestrul IV din 2017, veniturile totale medii ale populației pe o gospodărie au fost de 3.569 de lei, iar cheltuielile totale lunare au fost în medie de 3.061 de lei pe o gospodărie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul IV 2017, în termeni nominali, 3.569 lei pe gospodărie și 1.362 lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populației, au fost, în trimestrul IV 2017, în medie, 3.061 de lei lunar pe gospodărie (1.168 de lei pe persoană) și au reprezentat 85,8% din nivelul veniturilor totale. „Veniturile bănești au fost, în medie, 3.230 de lei lunar pe gospodărie (1.233 lei pe persoană), iar veniturile în natură 339 lei lunar pe gospodărie (129 lei pe persoană)”, potrivit unui comunicat de presă al Institutului Național de Statistică, remis joi MEDIAFAX. Potrivit raportului INS, principalele surse de venit ale românilor au fost salariile și celelalte venituri asociate lor (61,1% din veniturile totale ale gospodăriilor). „La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (21,6%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activități neagricole independente (2,4%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (9,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,0%)”, precizează comunicatul. Specialiștii INS precizează că mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural. Principalele cheltuieli ale românilor din semestrul IV al anului 2017 au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).

PIB-ul a fost de 858,3 miliarde de lei în 2017, în creștere cu 6,9%

Produsul intern brut (PIB) estimat pentru anul 2017 a fost de 858,3 miliarde de lei - prețuri curente, în creștere cu 6,9% față de anul 2016, arată un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS). Produsul intern brut estimat pentru trimestrul IV 2017 a fost de 258,8 miliarde de lei prețuri curente, în creștere cu 6,7 față de trimestrul IV din 2016. „Comparativ cu trimestrul III 2017, produsul intern brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5%, iar față de același trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 6,7% pe seria brută și de 6,8% pe seria ajustată sezonier”, arată comunicatul INS. Conform datelor ajustate sezonier de INS, produsul intern brut estimat pentru trimestrul IV din 2017 a fost de 222,5 milarde de lei prețuri curente, în creștere , în termeni reali cu 0.5% față de trimestrul III al anului 2017 și cu 6,8% față de trimestrul IV din 2016. Contribuția categoriilor de resurse și de utilizări la modificarea produsului intern brut „Volumul valorii adăugate brute totale s-a redus cu 0,1 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: construcții (-0,3 puncte procentuale), comerțul cu amănuntul și ridicata, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (-0,2 puncte procentuale). Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială (-0,3 puncte procentuale)”, arată comunicatul. Volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,4 puncte procentuale. Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuției la creșterea PIB în anul 2017, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, de la plus 0,4% la plus 0,2%, ca urmare a reducerii volumului său de la 106,2% la 102,8%, formarea brută de capital fix, de la plus 1,2% la plus 1,1%, ca urmare a reducerii volumului său de la 105,4% la 104,7%, exportul de bunuri și servicii de la plus 3,9% la plus 4,0%, ca urmare a creșterii volumului său de la 109,5% la 109,7% și importul de bunuri și servicii, de la plus 4,7% la plus 4,8%, ca urmare a creșterii volumului său de la 111,1% la 111,3%. „Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru anul 2017 față de varianta provizorie (1) publicată în 7 martie 2018”, precizează INS.

În luna martie s-au vândut aproape 59.000 de imobile în România

Aproape 59.000 de imobile s-au vândut la nivelul întregii țări, în luna martie, a anunțat joi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a treia lună a acestui an este cu 1.090 mai mare față de luna martie 2017. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna martie 2018, în București - 7.092, Ilfov - 5.167 și Cluj - 3.710. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj - 423, Covasna - 308 și Gorj - 238, arată datele ANCPI. Numărul ipotecilor, la nivel național, a fost în martie de 25.963, cu 4.736 mai mare față de luna martie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București - 5.282, Constanța - 4.986 și Timiș - 1.564. La polul opus, se află județele Covasna - 90, Sălaj - 73 și Gorj - 50. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a treia lună din acest an sunt Timiș - 1.093, Dolj - 829 și Arad - 782.

Record de vânzări de bilete de cinema- 40,6 miliarde de dolari

Vânzările de bilete de cinema la nivel mondial au atins un nou record în 2017, 40,6 miliarde de dolari, iar piața din China a înregistrat din nou o creștere, spre deosebire de America de Nord, în ușoară scădere, potrivit unui raport al Motion Picture Association of America (MPAA), citat de AFP. La nivel mondial, încasările din bilete au crescut cu 5% față de 2016, care a fost la rândul său un an record, potrivit MPAA, grupul care reprezintă interesele celor șase cele mai mari studiouri de la Hollywood. Anul 2017 a fost "alimentat" de superproducții precum "Ultimii Jedi/ The Last Jedi", al optulea episod din saga "Star Wars", "Frumoasa și Bestia/ Beauty and the Beast", cu Emma Watson, și "Wonder Woman". În afara Americii de Nord, încasările au crescut cu 7%, la 29,5 miliarde de dolari, în mare parte datorită unei dezvoltări a pieței din China, după o ușoară încetinire în 2015. Japonia, Marea Britanie, India și Coreea de Sud completează, alături de China, topul 5 al celor mai dinamice piețe internaționale. În America de Nord - unde 262 de milioane de oameni din populația totală de 361 de milioane au mers la cinema în 2017 -, încasările s-au redus ușor, raportat la 2016, la 11,1 miliarde de dolari, după recordul înregistrat în anul anterior, de 11,4 miliarde de dolari.

Facebook va revizui termenii de utilizare a rețelei de socializare

Facebook a anunțat miercuri că va revizui termenii de utilizare care trebuie acceptați de utilizatori pentru a folosi rețeaua de socializare, pentru a adăuga mai multe referiri la protejarea datelor personale, astfel încât să respecte legislația europeană mai strictă, transmite Reuters. Compania a anunțat că va publica proiectele de revizuire a două documente care sunt aplicate la nivel mondial, termenii de utilizare a serviciului și politica Facebook referitoare la date și că așteaptă reacții la acestea, înainte de a le adopta definitiv. Versiunile actualizate nu vor solicita noi drepturi de colectare, utilizare sau transferare a datelor și nu vor afecta setările rwferitoare la confidențialitate pe care oamenii le folosesc în conturile lor de Facebook, a spus Rob Sherman, director adjunct pentru probleme de confidențialitate, într-un interviu telefonic. ”Scopul este să oferim oamenilor mai multe detalii”, a spus Sherman. Proiectul de document referitor la confidențialitatea datelor are peste 4.000 de cuvinte, fiind cu circa 50% mai lung față de cel existent. Compania care operează cea mai mare rețea de socializare din lume a fost implicată într-o serie de scandaluri care au redus încrederea utilizatorilor, clienților de publicitate, parlamentarilor și investitorilor.

Apple lucrează la funcții touchless și ecrane curbate

Apple lucrează la funcții touchless și ecrane curbate pentru viitoarele iPhone-uri, proiecte care ar putea contribui la diferențierea celui mai important produs al companiei pe o piață tot mai aglomerată, potrivit unor persoane apropiate situației, citate de Bloomberg. Funcția de control ar permite utilizatorilor iPhone să efectueze unele sarcini prin mișcarea degetului aproape de ecran, dar fără să îl atingă. Tehnologia nu va fi probabil gata pentru utilizare pentru cel puțin doi ani, dacă Apple va opta să o pună în practică, a spus una dintre persoane. Apple a adoptat de mult timp noi modalități de interacțiune a oamenilor cu computerele. Co-fondatorul Steve Jobs a popularizat mouse-ul la începutul anilor 1980. Cele la recente iPhone-uri au o funcție numită 3D Touch, care răspunde diferit, în funcție de presiunea degetului. Noua tehnologie care folosește gesturile va ține cont de apropierea unui deget de ecran, a explicat sursa. Apple dezvoltă și ecrane pentru iPhone-uri care se curbează treptat spre interior, de sus până jos, a declarat una dintre persoane. Ecranele pentru iPhone-uri ar fi diferite de ecranele pentru smartphone-uri ale Samsung, care se curbează spre margini. Până în prezent, fiecare model de iPhone a avut inclus un ecran plat. Ecranul OLED al iPhone X se curbează ușor în partea de jos, dar forma este aproape invizibilă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.