MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Modificări radicale la sănătate
Nu mai sunt asiguraţi soţ/soţie/părinţi fără venituri, persoane cu indemnizaţie creştere copil, personal monahal, şomaj sau bolnavii, alţii decât cei cu afecţiuni oncologice
Un număr mare de persoane exceptate până în prezent de la plata contribuţiei de 10% pentru sistemul public de sănătate (CASS) vor fi nevoite să contribuie sau îşi vor pierde calitatea de asigurat, prevede un proiect de lege pentru care Guvernul ar urma să-şi angajeze răspunderea în Parlament. Va fi abrogată exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoane aflate în întreţinerea unei persoane asigurate, respectiv soţ/soţie/părinţi fără venituri proprii, persoane persecutate în periaoda comunistă, beneficiari de indemnizaţie de şomaj, persoane aflate în concediu creştere copil, persoane cu venitul minim de incluziune, personalul monahal, precum şi bolnavi incluşi în programele de sănătate, alţii decât cei cu afecşiuni oncologice, conform Profit.ro. Toţi cei care îşi pierd statutul de asigurat prin aceste măsuri vor putea depune declaraţie şi să achite contribuţia la sănătate calculată la nivelul a şase salarii minime pe economi, 2.430 de lei, similar cu cei care sunt neasiguraţi şi se asigură opţional. Se propune abrogarea dispoziţiilor Codului fiscal referitoare la exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a următoarelor persoane; :persoanele aflate în întreţinerea unei persoane asigurate respectiv soţ/soţie/părinţi fără venituri proprii; persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 - 1989, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi; persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile băneşti; persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit prevederilor art. 2 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi; persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aceste drepturi băneşti; personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte; menţinerea în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a bolnavilor cu afecţiuni oncologice beneficiari de programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, în condiţiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare; excluderea din categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a altor categorii de bolnavi incluşi în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programului naţional de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora, până la vindecarea respectivei afecţiuni.
Ministrul Economiei: Sunt consilii de administraţie unde directorul câştigă peste 50.000 de lei pe lună
l Sunt lucruri inacceptabile. Nu vorbim de nişte criterii de performanţă relevante, ci despre un loc cald pentru ca cineva să primească această sumă, consideră ministrul Economiei
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a afirmat că sunt consilii de administraţie unde directorul câştigă aproximativ 50.000 de lei pe lună şi a dat ca exemple INCERTRANS, Cuprumin, Uzina mecanică Dragomireşti şi a menţionat că acestea sunt lucruri inacceptabile. El a adăugat că nu este vorba de nişte criterii de performanţă relevante, ci despre un loc călduţ pentru ca cineva să primească această sumă de bani. ”Sunt consilii de administraţie al căror director câştigă peste 50.000 de lei pe lună, INCERTRANS are 50 şi ceva de mii lei, Cuprumin, Uzina mecanică Dragomireşti, între 40.000 şi 50.000. Sunt lucruri care, din punctul meu de vedere, sunt inacceptabile Pentru că nu vorbim de nişte criterii de performanţă relevante acolo, ci vorbim adesea despre un loc cald pentru care cineva să primească această sumă de bani. Ştiu că s-ar dori mai repede să se rezolve aceste lucruri şi eu îmi doresc acest lucru, însă ca ministru pot să lucrez cu legea existentă până când ea va fi schimbată şi voi propune şi schimbarea ei”, a declarat Radu Miruţă, joi, într-o conferinţă de presă. El a precizat că aceşti directori şi-au creat nişte contracte foarte uşor de îndeplinit, care foarte greu pot fi schimbate acolo unde procedura este încheiată. ”Pe Ordonanţa Corporatistă 109 au avut grijă să-şi creeze nişte contracte care sunt foarte uşor îndeplinibile şi care pe o perioadă de timp foarte greu pot fi schimbate acolo unde procedura este încheiată. Sunt două categorii, unele dintre aceste companii care au conducere interimară şi acolo acţiunea mea ca ministru, prin Adunarea Generală a Acţionarilor este mai rapidă şi este a doua categorie grea pentru companiile cu salariile acestea, cu veniturile directorilor foarte mari, în care contractele sunt încheiate şi sunt nişte indicatori de performanţă foarte slabi”, a explicat ministrul Economiei. El a menţionat că va modifica indicatorii de performanţă pentru ca ei să reflecte nevoia de dezvoltare a companiei.
„Creşterea TVA va duce la recesiune economică”
Creşterea TVA va duce la recesiune economică, atrăgând reducerea consumului şi diminuarea profitabilităţii companiilor, precum şi la scăderea veniturilor intrate la bugetul de stat, spun reprezentanţii Appraisal & Valuation SA, compania deţinătoare a brandului NAI Romania & Moldova şi emitent listat pe BVB. ”Creşterea TVA va duce la recesiune economică, atrăgând reducerea consumului şi diminuarea profitabilităţii companiilor, precum şi la scăderea veniturilor intrate la bugetul de stat”, consideră reprezentanţii Appraisal & Valuation SA, compania deţinătoare a brandului NAI Romania & Moldova şi emitent listat pe BVB (simbol: APP). Impactul creşterii TVA va fi resimţit la cel puţin niveluri: (1) creşterea preţurilor; (2) diminuarea consumului şi încetinirea creşterii economice; (3) presiunea asupra mediului de afaceri; şi (4) impactul negativ asupra bugetului de stat. „Atunci când apare o nevoie stringentă de majorare a veniturilor bugetare, primul impuls este să te uiţi la majorarea cotei TVA. Pare a fi cel mai simplu, având în vedere că taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect pe consum aplicabilă tuturor bunurilor şi serviciilor realizate în economie, plătit de consumatorul final. Deşi pare că prin majorarea cotei standard TVA se poate rezolva rapid şi eficient problema deficitului bugetar prin creşterea veniturilor, în realitate, o astfel de creştere are multiple efecte negative în economie şi asupra veniturilor populaţiei, iar în ultimă instanţă chiar asupra bugetului de stat”, consideră Andrei Botiş, CEO al Appraisal & Valuation SA (NAI Romania & Moldova). Primul efect şi cel mai vizibil al creşterii cotei TVA este legat de creşterea preţurilor. Fiind un impozit pe consum, TVA se aplică ca o cotă procentuală aplicabilă tuturor bunurilor şi serviciilor. România a mai trecut o dată prin efectele creşterii cotei TVA în anul 2010, atunci când, sub presiunea crizei financiare, a deficitului bugetar şi instituţiilor financiare internaţionale, cota standard TVA a crescut de la 19 la 24%. Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a aprobat revizuirea ţintei de inflaţie pentru 2010 stabilită în acordul stand-by încheiat cu România, de la 3,5% la 7,9%, după creşterea TVA la 24%. Şi Banca Naţională a României a apreciat la finalul anului 2010 că creşterea ratei anuale a inflaţiei la 7,96% a fost determinată în special de majorarea TVA.
Prejudiciu de aproape patru milioane de lei în domeniul ridesharing
Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudã Fiscalã (DGAF) au descoperit, la o societate din judeţul Dolj, un prejudiciu de aproape patru milioane de lei în domeniul ridesharing. Potrivit inspectorilor, societatea nu a declarat în totalitate cuantumul impozitelor şi taxelor aferente salariilor, TVA, precum şi impozitul pe profit, aferente unor cheltuieli cu carburanţii, considerate nedeductibile fiscal. Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudã Fiscalã (DGAF) desfãşoarã permanent acţiuni de control antifraudã la nivel naţional, în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale în domeniul prestãrii serviciilor direct cãtre populaţie, precum şi în alte domenii economice în care au fost identificate fenomene de indisciplinã financiarã ori slabã conformare la declarare, informează instituţia. Astfel, în cazul unui operator economic de pe raza judeţului Dolj care activeazã pe piaţa de transport alternativ de persoane prin intermediul platformelor online, inspectorii DGAF au constatat cã societatea prestatoare nu a declarat în totalitate cuantumul impozitelor şi taxelor aferente salariilor, TVA, precum şi impozitul pe profit, aferente unor cheltuieli cu carburanţii, considerate nedeductibile fiscal. Sursa citată precizează că au fost estimate obligaţii fiscale de platã suplimentare în sumã totalã de 3,95 milioane de lei, reprezentând TVA, impozite şi contribuţii. DGAF menţioneazã cã, pentru îngreunarea efectuãrii constatãrilor şi totodatã pentru sustragerea de la desfãşurarea verificãrilor, societatea a schimbat reprezentanţii legali şi, totodatã, a declarat sedii fictive de desfãşurare a activitãţii. De asemenea, a pus la dispoziţia inspectorilor doar o parte din documentele solicitate, însã verificãrile au fost susţinute şi prin analiza informaţiilor din bazele de date ANAF, dezvoltate în cadrul procesului de digitalizare.
Ministrul Finanțelor infirmă zvonurile privind concedierile de la Finanțe
Preşedintele Federaţiei Sed Lex, Vasile Marica, a declarat, joi, după întâlnirea cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, că acesta a infirmat „zvonurile” privind reducerea de personal sau acordarea a cinci zile de concediu neplătite, cu scopul reducerii cheltuielilor. Marica a spus că în acest moment, accentul este pe tăierea cheltuielilor şi pe efortul pe care trebuie să-l facă toată lumea pentru acest lucru. „Domnul ministru le-a infirmat (n. red. zvonurile despre concedieri şi zile de concediu neplătite) şi a zis că nu există aşa ceva şi că în pachetul de măsuri pe care îl avem acum pe site, la ora 10.00 am înţeles că l-a pus pe site, nu există acest lucru că va fi cineva dat afară sau ceva de genul ăsta. În perioada asta, accentul este pe tăierea cheltuielilor şi pe efortul pe care trebuie să-l facă toată lumea pentru treaba asta”, a declarat Vasile Marica. Liderul sindical a adăugat că, în acelaşi timp, a atras atenţia ministrului Finanşelor că efortul de colectare îl fac „colegii” din finanţe şi că acest efort nu se poate face „diminuând salariile şi stabilind un venit mai mic pentru cei care colectează”. „Şi, ca drept dovadă, din cauza destabilizării, au scăzut veniturile luna asta undeva la 60%, pentru că foarte mulţi dintre colegii noştri s-au demobilizat, să zic aşa, iar angajamentele pe care le avem sunt întotdeauna să ne facem datoria, dar nu poţi să diminuezi veniturile la toată lumea, iar alte ministere, şi chiar dau exemplul Ministerului Fondurilor Europene, unde încearcă să-şi menţină sporurile şi privilegiile în defavorea noastră, care colectăm”, a afirmat Marica. Liderul sindical a mai spus că a avut a doua discuţie cu preşedintele ANAF, „pe probleme tehnice, de insolvenţă, de TVA, de colectare”.
Greva controlorilor de trafic aerian din Franţa perturbă vacanţele
Controlorii de trafic aerian din Franţa sunt în grevă timp de două zile începând de joi pentru a cere condiţii de muncă mai bune, ceea ce duce la anularea zborurilor şi perturbă călătoriile a zeci de mii de turişti, relatează Reuters. Autoritatea franceză pentru aviaţie civilă (DGAC) a declarat că sunt de aşteptat „perturbări şi întârzieri majore” pe toate aeroporturile franceze şi a invitat pasagerii care pot să facă acest lucru să îşi amâne călătoriile. Compania Air France fost nevoită să îşi adapteze programul de zbor pentru joi şi vineri, fără a oferi detalii suplimentare. Acesta şi-a menţinut toate zborurile pe distanţe lungi. Transportatorul irlandez low-cost Ryanair a anulat 170 de zboruri, afectând peste 30.000 de pasageri, joi şi vineri. Unsa-Icna, al doilea mare sindicat al controlorilor de trafic aerian din Franţa, a declanşat greva pentru a denunţa deficitul structural de personal, utilizarea de „instrumente învechite sau defecte”, „supravegherea excesivă şi (o) lipsă de consideraţie”.
Valul de căldură loveşte vânzările de cârnaţi în aluat din UK
Lanţul britanic de patiserii Greggs, cunoscut pentru celebrii săi cârnaţi în aluat (”sausage rolls”) şi alte produse calde, a anunţat miercuri că vânzările din luna iunie au fost afectate semnificativ de valul neobişnuit de căldură. Drept urmare, acţiunile companiei au scăzut cu aproximativ 15% în aceeaşi zi, după ce Greggs a publicat o actualizare a rezultatelor comerciale, transmite CNBC. Deşi vânzările comparabile au crescut cu 2,6% în primul semestru din 2025, iar vânzările totale au atins 1,03 miliarde de lire sterline (1,4 miliarde de dolari), compania a avertizat că temperaturile extrem de ridicate din iunie, a doua cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Regatul Unit – au dus la scăderea numărului de clienţi în magazine. Potrivit comunicatului, vremea fierbinte a crescut cererea pentru băuturi reci, dar a redus considerabil traficul general în locaţiile Greggs. Printre produsele de succes ale companiei se numără rulourile cu cârnaţi, plăcintele cu pui, gogoşile cu gem şi mai nou macaroanele cu brânză (Mac & Cheese), care au devenit virale pe reţelele sociale.
Perplexity lansează un abonament de 200 de dolari
Perplexity este cea mai nou companie de inteligenţă artificială care vinde un abonament pentru utilizatorii avansaţi care costă 200 de dolari pe lună. Noul abonament, numit Perplexity Max, promite acces la funcţionalitatea Labs, care poate fi folosită pentru a genera rapoarte şi tabele. Acelaşi abonament va permite acces timpuriu la funcţiile aflate în dezvoltare, inclusiv la browser-ul bazat pe AI Coment la care compania lucrează în prezent. În fine, la fel ca alte ofere similare de pe piaţă, abonaţii Max vor avea acces prioritar la cele mai avansate modele de inteligenţă artificială, precum Claude Opus 4 sau o3-pro. Perplexity nu este prima companie de AI care lansează un abonament de 200 de dolari, ci calcă pe urmele OpenAI, Google, Anthropic şi ale altora. Oferta Perplexity include acum trei abonamente. Noul abonament Max se alătură abonamentelor Pro de 20 de dolari şi Enterprise Pro de 40 de dolari pe lună. Perplexity a avut venituri de 34 de milioane de dolari în 2024, în primul rând datorită abonamentului Pro. În acelaşi an însă, compania a cheltuit 65 de milioane de dolari.
