MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna: există premise în economie care arată că bugetul pentru acest an poate fi construit pe actuala cotă a taxei pe valoarea adăugată TVA
Ministrul Finanţelor, întrebat dacă vor creşte TVA şi impozitul pe venit: Nimeni din guvern, nimeni din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie, sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, afirmă că există premise în economie care arată că bugetul pentru acest an poate fi construit pe actuala cotă a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Tanczos precizează că nimeni din Guvern sau din coaliţia aflată la guvernare nu doreşte majorarea TVA sau a impozitului pe venit.
„Ce vă pot spune eu astăzi, primele zile ale lunii ianuarie, că prognoza de creştere economică de 2,5%, aderarea la Schengen, care este o oportunitate în plus pentru România, inflaţia prognozată de 5%, încasările realizate de ANAF şi plusul pe care poate să aducă digitalizarea şi implementarea unor măsuri de reducere a evaziunii fiscale, vor asigura suficiente măsuri pentru a construi bugetul pe actualele procente de TVA”; a afirmat Tanczos Barna vineri, la Antena 3.
Întrebat dacă exclude o creştere a TVA sau o majorare a impozitului pe venit în cursul acestui an, ministrul a răspuns: „ Nimeni din guvern, nimeni din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie, sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA-ul.
Oficialul Ministerului Finanţelor a vorbit şi despre activitatea ANAF, spunând că agenţia a adus, anul trecut, venituri suplimentare faţă de anul 2023.
„Inclusiv pe partea de venituri, cred că avem câteva semnale pozitive de la ANAF. ANAF a adus venituri suplimentare faţă de 2023, cam la toate capitolele de impozite colectate. Este un prim semnal pozitiv că odată cu digitalizarea şi introducerea e-factura şi e-transport, lucrurile se pot duce într-o direcţie bună. Cu siguranţă poate să devină şi mai eficientă această instituţie în lupta împotriva evaziunii fiscale şi împotriva criminalităţii economice. Sunt multe probleme în România, dar încă o dată avem un prim semnal pozitiv”, a mai afirmat ministrul Finanţelor Publice.
BNR: Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate
l au fost consemnate şapte emisiuni de obligaţiuni verzi în 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, arată datele băncii centrale
Şapte emisiuni de obligaţiuni verz au fost consemnate în România, în 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României, arată Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România, publicat vineri de Banca Naţională a României (BNR). Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate. În cazul inundaţiilor, au fost identificate 23 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. În ceea ce priveşte seceta, au fost identificate 31 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. Analiza a identificat 30 de judeţe din România cu risc mediu şi ridicat la temperaturi ridicate. ”În anul 2023, România a pierdut prin defrişări 25,1 kilohectare de păduri la nivel naţional, în judeţul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%)”, se mai arată în raport. ”Valoarea emisiunilor de obligaţiuni verzi la nivel mondial a înregistrat o creştere de 6,5% la finalul lunii noiembrie 2024 faţă de întreg anul 2023, însă va rămâne sub maximul istoric înregistrat în anul 2021. În România, au fost consemnate şapte emisiuni de obligaţiuni verzi în anul 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României. De asemenea, creditele verzi acordate companiilor nefinanciare s-au menţinut pe un trend ascendent în anul 2024, cu o rată anuală de creştere de 93% faţă de septembrie 2023, reprezentând însă 2,9% din expunerea bancară faţă de firme. În sectorul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei (+50% faţă de septembrie 2023) şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment”, arată datele BNR. După ce s-a situat pe un trend descendent în perioada 2022-2023, emisiunea de obligaţiuni verzi la nivel mondial a prins un uşor avânt în anul 2024, ajungând la 568 miliarde euro la finalul lunii noiembrie 2024, cu 6,5% mai mult faţă de volumul înregistrat pentru întreg anul 2023. În continuare, statele membre UE deţin cea mai importantă pondere din totalul emisiunilor verzi la nivel mondial (52%), fiind urmate de China (11%), Japonia (6%) şi Statele Unite ale Americii (5%), în timp ce restul statelor deţin 25% din total. Apetitul companiilor nefinanciare pentru creditele verzi a continuat să crească şi pe parcursul anului 2024, acestea ajungând la o valoare de 5,7 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2024 (2,9% din stocul de credite bancare acordate companiilor nefinanciare). În plus, creditele verzi reprezentau 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare. Principala destinaţie a creditelor verzi este reprezentată de clădirile verzi (54% din total). Din perspectivă sectorială, cele mai multe credite verzi se îndreaptă spre sectorul imobiliar (50% din total), fiind urmat de cel al utilităţilor (18%) şi cel al industriei prelucrătoare (10%). În cazul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în luna septembrie 2024 (+50% faţă de septembrie 2023) şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment.
Ahold Delhaize finalizează achiziţia reţelei de magazine Profi
Valoarea companiei se ridică la aproximativ 1,3 miliarde de euro
Ahold Delhaize anunţă finalizarea procesului de achiziţie a reţelei româneşti de retail alimentar Profi Rom Food SRL (Profi) de la MidEuropa, la o valoare a companiei de aproximativ 1,3 miliarde de euro. ”Ahold Delhaize anunţă finalizarea procesului de achiziţie a reţelei româneşti de retail alimentar Profi Rom Food SRL (Profi) de la MidEuropa, la o valoare a companiei de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Prin această achiziţie, Ahold Delhaize îşi dublează prezenţa pe segmentul de retail din România, unde operează în prezent aproape 1.000 de magazine sub brandul Mega Image”, anunţă grupul. Ahold Delhaize estimează că Profi va adăuga aproximativ 3 miliarde de euro în vânzări nete la rezultatele sale financiare din 2025. Totodată, se aşteaptă ca pentru anul 2025 tranzacţia Profi sa aiba un impact neutru asupra câştigului pe acţiune diluat. Detalii suplimentare despre impactul asupra rezultatelor financiare ale Ahold Delhaize vor fi furnizate pe 12 februarie, ca parte a perspectivelor sale pentru 2025. "Aş dori să urez cel mai călduros bun-venit întregii echipe Profi din magazine, sedii, din reţeaua de transport şi distribuţie, precum şi furnizorilor. Profi este un brand puternic, cu o perspectivă solidă de creştere, care aduce o ofertă unică pentru clienţii din România datorită reţelei sale vaste de magazine şi produse locale. Sunt foarte mândru că adaugăm încă un brand puternic în familia noastră europeană de branduri, consolidându-ne şi mai mult poziţia în Europa Centrală şi de Sud-Est", spune Claude Sarrailh, CEO Ahold Delhaize Europa & Indonezia. Profi este unul dintre cei mai mari retaileri tradiţionali din România, care operează aproximativ 1.700 de supermarketuri şi magazine de proximitate. În anul financiar încheiat în iunie 2024, compania a generat vânzări nete de 2,7 miliarde de euro. Alăturarea celor două branduri va completa şi extinde prezenţa actuală a Ahold Delhaize în România.
Vânzările de automobile noi din SUA au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani
Vânzările de automobile noi în SUA au continuat să crească în 2024, pe fondul refacerii stocurilor, stimulentelor mai mari oferite de producători şi cererii în creştere pentru vehiculele hibride, potrivit datelor publicate de producătorii auto, transmite CNBC. Conform datelor furnizate de Wards Intelligence, vânzările totale au atins 15,9 milioane de unităţi în 2024, o creştere de 2,2% faţă de anul precedent şi cel mai ridicat nivel din 2019. Producătorii auto prevăd o continuare a acestei tendinţe în 2025, deşi politicile propuse de preşedintele ales Donald Trump, cum ar fi eliminarea creditelor fiscale pentru vehicule electrice (EV), ar putea influenţa semnificativ piaţa. ”Intrăm în 2025 cu un avânt semnificativ,” a declarat Rory Harvey, şeful pieţelor globale al General Motors (GM). GM şi-a menţinut poziţia de cel mai mare producător auto din SUA în 2024, cu 2,7 milioane de vehicule vândute, o creştere de 4,3% faţă de 2023. Majoritatea producătorilor auto prezenţi pe piaţa americană au înregistrat rezultate solide în 2024, adaptându-se la cererea mai slabă pentru vehicule electrice şi axându-se pe vânzările de camionete şi SUV-uri pe benzină, dar şi pe interesul crescut pentru vehiculele hibride. Conform Wards, vânzările de hibride au crescut cu 36,7% faţă de anul precedent. Toyota a raportat o creştere de 3,7% a vânzărilor pe piaţa americană, datorată în special modelelor fiabile precum Camry şi RAV4, dar şi succesului hibridelor. ”Suntem epuizaţi pe partea de hibride – clienţii le doresc, dar nu reuşim să producem suficiente,” a declarat David Christ, şeful vânzărilor pentru Toyota în America de Nord. În schimb, cererea pentru vehicule electrice rămâne sub aşteptări, în ciuda stimulentelor federale.
Producţia de vehicule a Stellantis în Italia a scăzut cu 37% în 2024
Producţia de vehicule a producătorului auto Stellantis în Italia a scăzut cu 37% anul trecut, fiind afectată în special de o scădere accentuată a producţiei de maşini, au arătat vineri cifrele sindicatului FIM-CISL, transmite CNBC. Pentru a aborda supracapacitatea de producţie din Italia, grupul s-a bazat în mare măsură pe schemele de concedieri temporare, finanţate de stat. Stellantis a prezentat în decembrie un plan de creştere a producţiei, dar se aşteaptă la o creştere abia din 2026, datorită lansării de noi modele. Sindicatul FIM-CISL a declarat că Stellantis, care a fost creat în 2021 din fuziunea dintre Fiat Chrysler şi PSA-Peugeot, din Franţa, a produs anul trecut 475.090 de vehicule în Italia, în scădere de la 751.384 în 2023. Producţia de maşini, în special, a scăzut cu 46%, la cel mai redus nivel din 1956, în timp ce producţia de vehicule comerciale noi a scăzut cu 17%. Stellantis nu a fost disponibil imediat pentru comentarii. La fel ca ceilalţi producători europeni, al patrulea mare producător de maşini din lume se luptă cu cererea slabă, în special pentru vehiculele complet electrice, incertitudinea de reglementare şi concurenţa dură din China. FIM-CISL a declarat că se va alătura unui protest planificat la Bruxelles de organizaţia de muncă IndustriALL Europe, pe 5 februarie, cu două săptămâni înainte ca Comisia Europeană să-şi prezinte ”acordul industrial curat”. Liderul sindicatului, Ferdinando Uliano, a spus că este important să se revizuiască obiectivele UE pentru reducerea emisiilor de carbon ale vehiculelor, care urmează să intre în vigoare în 2025.
Italia vrea plafonarea preţului gazelor în UE la 60 de euro pe megawat oră
Uniunea Europeană ar trebui să-şi extindă plafonul de urgenţă la preţurile gazelor şi să stabilească un plafon de 60 de euro pe megawat oră, pentru a preveni un posibil şoc al preţului energiei, a declarat vineri ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, transmite Reuters. Temerile de un şoc energetic au crescut după ce Ucraina a refuzat să reînnoiască un acord de tranzit al gazelor cu Rusia, marcând sfârşitul deceniilor de dominaţie a Moscovei asupra pieţelor energetice din Europa. Plafonul de preţ existent al UE expiră la sfârşitul acestei luni şi se aplică doar dacă preţurile gazelor europene depăşesc 180 de euro pe megawat oră, un nivel care nu a fost atins încă de la începuturile conflictului Rusia-Ucraina. ”Cred că UE ar trebui să reînnoiască în acest moment plafonul de preţ -- şi noi am cerut-o -- dar nu la 180 de euro, acum ar trebui stabilit la 50 sau 60 de euro. Acest lucru ar pune o frână tranzacţiilor pur financiare, care nu au nimic de-a face cu materia primă, ci împovărează gospodăriile şi întreprinderile ", a spus ministrul italian în timpul unui interviu radio.
Un ton roşu a fost vândut la licitaţie pentru 1,3 milioane de euro
Un ton roşu a fost vândut cu aproape 1,3 milioane de euro în Japonia, duminică, la tradiţionala licitaţie de ton de Anul Nou din Tokyo, anunţă AFP. Prestigiosul restaurant de sushi Onodera Group, cu stele Michelin, a plătit 207 milioane de yeni (aproximativ 1,28 milioane de euro) pentru peştele de 276 de kilograme, capturat în Oma, în provincia nordică Aomori. "Primul ton ar trebui să aducă noroc", a declarat Shinji Nagao, directorul general al Onodera Food Service, reporterilor după licitaţie. "Dorinţa noastră este ca oamenii să îl mănânce şi să aibă un an minunat", a adăugat el. Anul trecut, restaurantul a cheltuit aproape jumătate din sumă (114 milioane de yeni) pe piesa centrală. Dar suma record rămâne cea de 333,6 milioane de yeni (2,7 milioane de euro la acea vreme) pentru un peşte de 278 de kilograme în 2019, plătită de autoproclamatul "rege al tonului" Kiyoshi Kimura, care a domnit mult timp asupra acestui eveniment simbolic în Japonia.
Google a plătit 67 de milioane de euro pentru a utiliza conţinut media canadian
Google a anunţat vineri că a plătit mass-media canadiene 100 de milioane de dolari canadieni (peste 67 de milioane de euro) pentru a utiliza conţinutul acestora, ca parte a unei înţelegeri cu guvernul care l-a acuzat de practici anticoncurenţiale pe piaţa publicităţii online. În noiembrie, Biroul canadian pentru concurenţă a iniţiat o procedură împotriva Google, hotărând că cel mai mare furnizor canadian de tehnologie de publicitate pe internet a abuzat de poziţia sa dominantă prin adoptarea unui „comportament menit să asigure menţinerea şi consolidarea puterii sale pe piaţă”. Fondurile au fost plătite către Canadian Journalism Collective, o organizaţie non-profit creată special pentru a gestiona distribuirea banilor, a confirmat pentru AFP un purtător de cuvânt al Google. Gigantul digital intenţionează să continue să îşi onoreze angajamentele în cadrul acordului, care prevede o nouă plată la sfârşitul anului 2025, a adăugat purtătorul de cuvânt.
