MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministrul Finanţelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomǎ blochează piaţa
Aproape o jumǎtate de milion de firme sunt inactive, potrivit datelor oficiale
Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, a afirmat, luni seară, că ”nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomǎ blochează piaţa”, referindu-se la cele aproape o jumǎtate de milion de firme care sunt inactive în România. În al doilea pachet de măsuri pregătit de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, acestea vor fi obligate, fie să-şi declare din nou activitatea, fie vor fi dizolvate, lichidate şi radiate.
”Aproape o jumǎtate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele - fantomǎ blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, luni seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor.
Alexandru Nazare explică faptul că, în pachetul 2 de mǎsuri, se propun noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme.
Este vorbat despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmǎ poate sta inactivǎ (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vǎ invit sǎ transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere beneficǎ pentru a curǎţa piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia, ”nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. ”E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.
Acesta a explicat că în termen de o lună sau trei luni, aceste firme trebuie fie să-şi declare din nou activitatea şi să intre în zona corectă, sau vor fi dizolvate, lichidate şi radiate.
Sam Altman avertizează asupra unei „bule AI”, în timp ce investiţiile în inteligenţa artificială cresc exploziv
Directorul general al OpenAI, Sam Altman, consideră că piaţa inteligenţei artificiale se află într-o fază de bulă, pe fondul entuziasmului şi al cheltuielilor uriaşe din industrie, potrivit unui articol publicat de The Verge şi preluat de CNBC.
”Suntem într-o etapă în care investitorii, în ansamblu, sunt prea entuziasmaţi de AI? Părerea mea este da. Este AI cel mai important lucru care s-a întâmplat de mult timp? Şi aici răspunsul meu este tot da”, a spus Altman, comparând situaţia actuală cu bula dot-com din anii ’90.
Comentariile sale vin pe fondul tot mai multor avertismente din partea experţilor. Joe Tsai (Alibaba), Ray Dalio (Bridgewater Associates) şi Torsten Slok (Apollo Global Management) au atras atenţia că evaluările din prezent sunt exagerate. Slok a mers chiar mai departe, afirmând că actuala bulă AI este mai mare decât cea a internetului, având în vedere supraevaluarea companiilor de top din S&P 500.
Altman a recunoscut recent că OpenAI este pe cale să obţină venituri recurente anuale de peste 20 de miliarde de dolari, dar rămâne încă neprofitabilă.
În plus, lansarea modelului GPT-5 a fost întâmpinată cu critici privind experienţa de utilizare, ceea ce a determinat compania să restabilească accesul la versiunile GPT-4 pentru clienţii plătitori. Cu toate acestea, investitorii şi-au menţinut încrederea, OpenAI pregătind o vânzare secundară de acţiuni de circa 6 miliarde de dolari, la o evaluare de aproximativ 500 de miliarde.
Pe lângă dezvoltarea modelelor AI, Altman a indicat planuri de expansiune în hardware de consum, interfeţe creier-computer şi chiar social media. El a mai declarat că se aşteaptă ca OpenAI să investească trilioane de dolari în construirea de centre de date în ”viitorul nu foarte îndepărtat”. Întrebat dacă se vede la conducerea companiei peste câţiva ani, a răspuns ambiguu: ”Poate un AI va fi CEO în trei ani. E mult timp până atunci.”
Marile companii petroliere pariază pe LNG, ignorând predicţiile privind „vârful gazului”
Giganţii din energie investesc masiv în gaz natural lichefiat (LNG), contrazicând previziunile potrivit cărora cererea globală ar putea atinge un vârf până la sfârşitul deceniului. Shell, TotalEnergies, BP, ExxonMobil şi Chevron îşi extind portofoliile de LNG, considerându-l un combustibil-cheie în tranziţia energetică şi o sursă de profit pe termen lung, relatează CNBC.
Shell a identificat LNG drept principala direcţie strategică, directorul general Wael Sawan subliniind că acesta este ”un combustibil versatil”, capabil să răspundă rapid crizelor energetice – fie în Europa după invazia rusă din Ucraina, fie în Asia, în perioade de temperaturi extreme.
TotalEnergies estimează o creştere cu 50% a volumelor de LNG gestionate până în 2030, în timp ce ExxonMobil şi Chevron îşi dublează investiţiile în proiecte similare.
Pe fond, companiile mizează pe cererea tot mai mare la nivel global, dar şi pe necesitatea diversificării portofoliilor în faţa tensiunilor geopolitice. Totuşi, analiştii avertizează că LNG rămâne un combustibil fosil, cu probleme majore legate de emisiile de metan, şi nu poate fi considerat o soluţie de tranziţie ”curată”.
”Este un pariu riscant – şi un pariu împotriva tranziţiei energetice”, avertizează Euan Graham, analist la think tank-ul Ember, subliniind că expansiunea accelerată a energiei solare schimbă radical perspectivele cererii globale de LNG. În Asia, riscurile geopolitice din zona Strâmtorii Hormuz sporesc şi mai mult vulnerabilitatea unor mari importatori precum Japonia, Coreea de Sud, China şi India. Chiar şi aşa, analiştii consideră că disciplinele stricte de investiţii ale companiilor petroliere majore asigură profitabilitatea proiectelor, chiar dacă cererea ar scădea după 2040. LNG, spun aceştia, va continua să fie o miză centrală pentru marile companii din energie în următoarele decenii.
Concedierile din primării, motiv de tensiuni în coaliție
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, care este preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, a declarat, luni, după discuţiile cu premierul Bolojan, că o solicitare nerezolvată este că se va raporta totul la recensământ, ”care nu este corect deloc”, ea precizând că sunt municipii care vor avea pierderi şi de 100, 200 de persoane. Vasilescu a mai spus că au încercat să meargă pe varianta datelor de la INS, care sunt actualizate din an în an, sau pe varianta de la Direcţiile de Evidenţă a Populaţiei, dar nu s-a acceptat.
”Am avut 30 de solicitări, dintre care una singură este nerezolvată. Mai precis se va raporta totul la recensământ, la numărul de populaţie de la recensământ, care din punctul nostru de vedere nu este corect deloc, pentru că ştim cum s-a făcut recensământul, în pandemie. La Craiova, de exemplu, am primit doar 400 de tablete pentru a recenza o populaţie de 300.000 de locuitori. Ori este clar că rezultatele acelui recensământ nu au niciun fel de legătură cu realitatea. Am încercat să mergem pe varianta datelor de la INS, care sunt actualizate din an în an, am încercat să mergem pe varianta de la Direcţiile noastre de Evidenţă a Populaţiei, nu s-a acceptat, până la urmă, niciuna dintre aceste variante. În schimb, am reuşit să salvăm foarte multe dintre proiecte, în sensul că toate proiectele care la ora actuală se află la stadiu fizic peste 30% vor fi finanţate prin PNRR”, a anunţat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, la Palatul Victoria, după discuţia Asociaţiei Municipiilor din România cu premierul Ilie Bolojan.
Întrebată care este diferenţa dacă vor face concedierile raportat la recensământ sau dacă le face la evidenţa populaţiei, Lia Olguţa Vasilescu a spus că este foarte mare. ”La Craiova, de exemplu, nu avem decât 4 persoane care vor trebui să fie disponibilizate, dar asta pentru că noi nu am făcut foarte multe angajări, adică pe schema pe care o aveam prevăzută de personal nu am mers niciodată cu ea la maxim şi, în general, municipiile să ştiţi că sunt cam în această situaţie. Noi am mai fost afectaţi de o scădere a organigramei şi anul trecut cu 10%, anul acesta ar veni cu 20%, dar sunt, într-adevăr, municipii reşedinţă de judeţ care vor avea pierderi şi de 100 sau 200 de persoane”, a explicat Lia Olguţa Vasilescu
Ea a precizat că pentru celelalte proiecte urmează, după această Ordonanţă de urgenţă, să existe un memorandum făcut de ordonatorii de credite de la ministerele respective, cu asigurarea că, în cazul în care se stabileşte că ele vor putea fi terminate până la jumătatea anului viitor, vor primi sumele necesare.
”O veste mai fericită, aş putea spune, pentru că nu ne mai aşteptam deloc la ea, a fost ca proiecte pe care noi am reuşit să le facem şi sunt la stadiul de SF sau de DALI, dar care nu intraseră în contractare, în cazul în care vor fi autorităţi care nu vor putea să-şi finalizeze proiectele până la data de iulie 2026, vor intra şi acestea la finanţare”, a mai spus Vasilescu. Primarul Craiovei a menţionat că, mai mult decât atât, se încearcă să se treacă şi pe alte resurse, pe Fondul de Climă, de exemplu, câteva proiecte, pentru că şi acolo contractarea începe din 2026.
”Se vor prioritiza aceste proiecte, în sensul că pistele de biciclete şi toate celelalte care nu erau foarte urgente vor fi date la o parte în favoarea şcolilor, reabilitărilor de blocuri, grădiniţelor, drumurilor judeţene şi aşa mai departe”, a mai spus primarul. Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că au avut asigurări că şi la programul Angel Saligny se vor primi nişte sume de bani, care însă nu vor putea să acopere toate proiectele. ”Şi aici va fi vorba de o prioritizare a celor care se referă la şcoli, drumuri judeţene şi aşa mai departe, în detrimentul celor care poate nu sunt atât de importante, drumuri prin pădure şi alte lucruri de genul acesta”, a spus ea.
Ministrul Mediului: 24 de persoane şi-au depus candidatura pentru funcţia de director general interimar al Romsilva
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat, luni, că 24 de persoane şi-au depus candidatura pentru funcţia de director general interimar al Romsilva, iar interviurile vor avea loc începând de miercuri. Ulterior, vor fi publicate pe site-ul regiei. ”24 de persoane şi-au depus candidatura pentru funcţia de director general interimar! Vreau să le mulţumesc tuturor oamenilor de bună credinţă care s-au înscris în acest proces”, a scris, luni, pe Facebook, Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului anunţă că, începând cu ziua de miercuri, Consiliul de Administraţie Romsilva va realiza interviurile cu fiecare candidat în parte şi apoi le va urca transparent pe site-ul Romsilva. ”Este pentru prima dată, în ultimele trei decenii, când această procedură se desfăşoară deschis, transparent, fără să fie stabilit cu uşile închise un director general interimar. Acum mai e un pas uriaş de făcut: interviurile să fie realizate obiectiv. Eu am creat mecanismul transparent prin care nu mai vine «şeful» cu numele în pix. Membrii Consilului de Administraţie au responsabilitatea să aleagă, conform legii, omul cel mai pregătit şi care vrea să reformeze această instituţie”, a mai transmis ministrul Mediului.
Romsilva a demarat procedura de recrutare a unui director provozoriu, pentru un mandat de 5 luni. Potrivit site-ului Romsilva, CA este format din Speranta Georgeta Ionescu, Dan Achim, Chisalita Ion, Cozmanciuc Corneliu Mugurel şi Corina Listoschi, membru provizoriu. Primii patru au fost numiţi recent.
Potrivit G4 Media, doi dintre cei numiţi sunt foşti inculpaţi, achitaţi în dosare de corupţie: Speranta Georgeta Ionescu şi Mugur Cozmanciuc. Dosarul lui Cozmanciuc a avut legătură cu Apele Române, iar Ionescu a fost acuzată că ar fi primit şpagă un Audi A3 şi o poşetă Louis Vuitton.
Premieră: Industria auto electrică din China investeşte mai mult în fabrici din străinătate decât pe plan intern
Companiile chineze de automobile electrice accelerează investiţiile în fabrici din străinătate, încercând să câştige teren în faţa rivalilor globali precum Tesla. Astfel, pentru prima dată de la începutul evidenţelor în 2014, lanţul de aprovizionare din sectorul auto electric din China a direcţionat în 2024 mai multe fonduri către investiţii externe decât către cele interne, potrivit unui raport publicat luni de firma americană de consultanţă Rhodium Group, citat de CNBC.
Cea mai mare parte a investiţiilor, aproximativ 74%, este orientată către fabrici de baterii, dar şi construcţia de uzine de asamblare în străinătate creşte rapid.
Mutarea vine pe fondul competiţiei dure de pe piaţa internă chineză şi al tarifelor mai ridicate la export, iar fabricile locale din pieţele-ţintă pot facilita sprijinul guvernelor gazdă pentru extinderea companiilor chineze.
Investiţiile interne au scăzut brusc la 15 miliarde de dolari în 2024, faţă de 41 de miliarde în 2023 şi peste 90 de miliarde în 2022. În schimb, investiţiile externe, deşi rămân la un nivel total mai redus, au depăşit pentru prima oară volumul domestic anul trecut.
Printre proiectele recente se numără prima fabrică din Brazilia a Great Wall Motor, inaugurată vineri, şi uzina BYD, care a început producţia tot în Brazilia în luna iulie. Furnizorul de baterii Envision a demarat în iunie producţia la prima sa fabrică din Franţa. În total, BYD a vândut deja peste 545.000 de vehicule electrice pe pieţele externe în 2025, depăşind cu mult nivelul întregului an 2024.
Totuşi, doar 25% dintre planurile de investiţii anunţate în străinătate de industria chineză auto electrică au fost finalizate, faţă de o rată de 45% pe plan intern, multe proiecte externe fiind mai expuse anulărilor.
În plus, companiile chineze trebuie să gestioneze şi reticenţele Beijingului privind scurgerile de tehnologie şi pierderea locurilor de muncă interne, ceea ce ar putea duce la restricţii suplimentare asupra investiţiilor în afara ţării.
