MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministrul Economiei anunță noi reguli pentru HoReCa
Măsurile compensatorii nu se vor mai acorda pe principiul „primul venit, primul servit” u toate persoanele eligibile vor primi bani, indiferent când au făcut solicitarea
Guvernul a alocat 1 miliard de lei pentru despăgubirea HoReCa, iar ministrul Economiei, Claudiu Năssui, a anunțat sâmbătă că a fost aprobată în Guvern o ordonanță "mult așteptată" de industria HoReCa, privind modul în care se va face plata, astfel că măsurile compensatorii nu se vor mai acorda pe principiul „primul venit, primul servit”, ci toate persoanele eligibile vor primi bani, indiferent când au făcut solicitarea. "A trecut ordonanța mult așteptată pentru HoReCa. Este o măsură compensatorie gândită de fostul guvern și pe care o operaționalizăm. Nu o să reiau cele spuse deja sau elementele din forma pusă în transparență. Ca element de noutate, ieri, în ședința de guvern, am introdus o schimbare în modul în care se face plata", scrie oficialul pe Facebook. Schimbarea mare este că nu se mai merge pe principiul „primul venit, primul servit”. "Chiar dacă este un principiu obiectiv de departajare a aplicanților, acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care primesc banii și o categorie care nu primesc. Practic ar fi primit bani cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura viza despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi. Nu am vrut nici să mergem pe un criteriu de departajare pe care să-l fi ales noi prin minister, deoarece tot ar fi creat două categorii de oameni: cei care primesc și cei care nu primesc. În plus ar fi fost întotdeauna întrebarea de ce a fost ales acel criteriu de departajare și nu altul", spune Năsui. Începeau întrebările perfect legitime de tip „Au făcut unii lobby pentru criteriul X care să-i avantajeze?”, spune ministrul, precizând că degeaba ar fi negat, pentru că orice criteriu din lumea asta i-ar fi favorizat pe unii versus alții. "Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total. Concret, guvernul a alocat 1 miliard de lei pentru despăgubirea HoReCa. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare. Astfel toată lumea va primi bani și nimeni nu va fi dezavantajat. Dacă nu sunt suficienți bani în buget pentru toată lumea, atunci vor primi toți mai puțin, dar toată lumea tot va primi. Este o soluție corectă care nu împarte antreprenorii în câștigători (care primesc fonduri) și pierzători (care nu primesc). Și care nici nu stimulează lumea să își depună cererea de finanțare nici cât mai repede, nici cât mai târziu", a adăugat ministrul Economiei.
Fondurile de pensii private obligatorii învârt active de 77,6 mld. lei
u față de ianuarie 2020 au înregistrat o creștere de 23%
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 77,6 miliarde de lei, la 29 ianuarie 2021, în creștere cu 23% față de nivelul existent la 31 ianuarie 2020, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 52,23 miliarde de lei, respectiv 67%. Pe locul doi de aflau acțiunile, cu 17,2 miliarde de lei (22,16%). Obligațiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 2,97 miliarde de lei, respectiv 3,84% din totalul activelor. Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 77,607 miliarde de lei, în ianuarie 2021, iar valoarea activului net era de 77,572 miliarde de lei. Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,646 milioane de participanți. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuții pentru 7,539 milioane de participanți. În luna noiembrie 2020, au fost virate contribuții pentru 3,956 milioane de participanți, iar pentru 3,669 milioane nu au fost virate contribuții. Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.
Comerțul online va urca cu cel puțin 15% în România
Comerțul online din România va crește cu cel puțin 15% în acest an, în timp ce plata cu cardul se va afla pe un trend ascendent, de 39%, inclusiv în mediul rural, relevă o analiză întocmită de către dezvoltatorul local al unei soluții integrate de comerț și marketplace. Conform datelor centralizate de VTEX România, în acest context, se estimează că numărul magazinelor online cu peste o mie de comenzi pe zi se va tripla în următorii trei ani, iar cele mai mari creșteri observate în 2021 vor fi în categoriile home & deco, pharma și fashion. "În acest moment sunt maximum 100 de magazine online pe piața locală care primesc peste 1.000 de comenzi pe zi, dar în următorii 3 ani numărul acestora se va tripla pe fondul a cinci tendințe de transformare digitală, care vor defini comerțul online local. Vom vedea o accelerare mai mare și o creștere puternică a investițiilor în digitalizare, tehnologie și servicii a jucătorilor consacrați din domeniu. Piața de e-commerce este încă la început de drum, la fel și serviciile și shift-ul către inovație sau experiențe în offline, deci există un potențial uriaș. De asemenea, pe termen mediu, piața se va "așeza" și centra în jurul unor marketplace-uri, tendința globală fiind de consolidare a coșului de cumpărături într-un singur loc. Consumatorii vor avea destinații preferate de shopping și vor dori să facă toate achizițiile dintr-un singur loc", explică Cristi Movilă, lider de expansiune pentru Europa de Est în cadrul VTEX. În viziunea companiei, retailerii și mall-urile se vor orienta către modele de business online și omnichannel pentru a susține comerțul afectat de pandemie și a asigura supraviețuirea sectorului. Un exemplu în acest sens este Veranda Shop Online care își propune "atragerea a minimum 70 de chiriași pe platformă, care nu sunt prezenți în mall-ul fizic, din zona antreprenorială și a produselor de nișă, non mass-market". Totodată, la capitolul plăți, se va semnala o creștere la operațiunile cu cardul și mobile shopping. Astfel, rata de acoperire a serviciilor de Internet a crescut și va atrage un salt cu 33% a traficului de pe computerele conectate la rețea și cu 12% pentru echipamentele mobile. Mai mult, datele PayU indică o creștere a adopției plății cu cardul, odată cu introducerea măsurilor suplimentare de securitate conform directivei PSD2, alături de alte soluții precum opțiunea de retur a banilor "instant money back" în 30 de minute de la momentul confirmării returului sau opțiunea de plată în siguranță cu un singur click au crescut încrederea în această metodă sigură de plată.
Stolojan: Trebuie să ne gândim serios ce vrem să facem cu sistemul de impozite și taxe
Fostul premier Theodor Stolojan susține că în România cheltuielile cu salariile din sistemul bugetar și cu asistența socială sunt mari în raport cu veniturile colectate din impozite și taxe. El afirmă că guvernanții „vor trebui să se gândească în viitor” la majorări de taxe și impozite sau la introducerea unei forme de coplată pentru unele servicii sociale și culturale. Fostul prim ministru Theodor Stolojan afirmă că România este „caz unic în Europa” în ceea ce privește cheltuielile cu salariile și cu asistența socială, raportat la veniturile din impozite și taxe. „Aici e o discuție mare care trebuie făcută. Noi trebuie să înțelegem că acest sistem nu poate funcționa în continuare în perspectiva unui termen mediu și lung și avem, iată, două căi de urmat: pe de o parte trebuie să ne gândim serios ce vrem să facem cu sistemul de impozite și taxe din România care e total depărtat de ce înseamnă în Uniunea Europeană. Va veni un moment când ne apropiem mai mult de nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană, acum suntem undeva la 70%, ne vom apropia de 80-90% și va trebui să ne punem foarte serios întrebarea: vrem într-adevăr 6% la învățământ din PIB? Vrem 6% la sănătate, vrem 2% la armată? Dacă vrem, atunci trebuie să ne întrebăm de unde scoatem tot acest volum de impozite și taxe care dă cu mult mai mult decât 31% cât avem noi în prezent cu fonduri europene cu tot”, a declarat Theodor Stolojan la Digi 24. Întrebat dacă ar trebui ca guvernanții să ia în calcul majorări de impozite și taxe, a răspuns afirmativ. „Vor trebui să se gândească în viitor. Altfel, rămânem în aceeași situație în care avem altă structură de impozite și taxe decât în Uniunea Europeană și bineînțeles, alte niveluri, ca să zic așa, de cheltuieli care trebuie finanțate pentru educație, pentru sănătate și multe altele. Sigur că există și alternativă: dacă eu vreau să rămân mai departe să plătesc 10% impozit pe venituri, persoană fizică vorbesc, indiferent că am în România deja cam, după unele aprecieri, aproape un milion de oameni care câștigă peste 1000 de euro salariu net, venit net pe lună. Deci dacă eu vreau să rămân cu 10% impozit pe venituri, atunci trebuie să mă gândesc că dincolo, la cheltuieli social-culturale, sănătate, educație, trebuie să introduc mai multă coplată. Nu pot să am servicii de calitate în educație, în sănătate, rămânând să finanțez cu 3% când media în Uniunea Europeană este undeva de 6-7% pentru domeniile respective. Sigur că și acolo trebuie făcute reforme”, a adăugat fostul premier.
Uber a pierdut un proces major. Ce obligeții va avea compania față de șoferi
Uber a pierdut vineri un proces major în Marea Britanie, Curtea Supremă confirmând o decizie a unei instanțe inferioare potrivit căreia șoferii companiei sunt angajați, nu contractori independenți, transmite Reuters. Judecătorii au votat în unanimitate respingerea unui apel al Uber împotriva acestei decizii, care ar putea avea implicații uriașe pentru afacerile companiei în Marea Britanie, precum și pe ansamblul serviciilor la cerere (gig economy), transmite Reuters. Verdictul de vineri reprezintă înceierea unui conflict juridic desfășurat pe parcursul a cinci ani între Uber și un grup de foști șoferi care susțin că au fost angajați cu drepturi legale, precum salariu minim, vacanțe plătite și pauze de odihnă. În 2016, un tribunal pentru muncă a decis în favoarea șoferilor, conduși de Yaseen Aslam și James Farrar, care au susținut că sunt angajați ai Uber și că au dreptul la protecția oferită de legislația muncii. Uber insistă că șoferii săi sunt liber-profesioniști, iar compania acționează mai mult ca o ”agenție” care îi pune în legătură cu pasagerii prin intermediul unei aplicații. Uber vrea ca șoferii săi să rămână în categoria contractorilor independenți, argumentând că șoferii preferă acest model pentru că este mai flexibil. Acest sistem generează costuri mai scăzute pentru Uber. ”Această decizie va reorganiza în mod fundamental economia serviciilor la cerere și va pune capăt exploatării lucrătorilor prin algoritmi și trucuri în contracte”, a spus Farrar, secretar general al sindicatului App Drivers & Couriers Union, al șoferilor și curierilor. Potrivit Uber, decizia se aplică doar unui număr de 25 de șoferi care au intentat procesul împotriva sa în 2016, dar a adăugat că se va consulta cu toți șoferii din Marea Britanie, ”pentru a înțelege schimbările pe care le doresc”. ”Respectăm decizia curții, care s-a concentrat asupra unui număr mic de șoferi care au folosit aplicația Uber în 2016. De atunci am făcut câteva schimbări semnificative în afacerea noastră, îndrumați de șoferi la fiecare pas. Acestea includ acordarea unui control și mai mare asupra modului în care câștigă și oferirea de noi protecții, cum ar fi asigurarea gratuită în caz de boală sau vătămare corporală”, ”, a declarat vineri, într-un comunicat, Jamie Heywood, directorul general regional Uber pentru Europa de Nord și de Est.
Vânzările de mașini verzi au accelerat cu 26%
Vânzările de autoturisme ecologice noi au crescut în România cu 26,04%, în ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, până la 847 de unități, dar au scăzut cu 45,6% raportat la decembrie 2020, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES. Potrivit sursei citate, ponderea autoturismelor electrice și full hibride noi în totalul pieței auto locale a crescut vertiginos, în ianuarie 2021, la 14,3%, de la 5,4% în aceeași lună din anul precedent, respectiv de la 9,8% în ultima lună din 2020. În prima lună a acestui an, cele mai multe achiziții noi au fost consemnate la categoria autoturismelor full hibride, respectiv 584 de unități, în creștere cu 30,1%, față de cele din luna ianuarie a anului anterior. De asemenea, vânzările de autoturisme plug-in hybrid s-au majorat cu 66,1%, la 98 de unități, în timp ce modelele full electrice au înregistrat o creștere de doar 0,6%, până la 165 de exemplare. Statistica APIA relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% electrice, conducea, în ianuarie, Volkwagen - cu 58 de unități, urmată de BMW, cu 17 exemplare, Peugeot (15), Hyundai (13), Mini (10), Nissan (9), Renault (8), Skoda și smart (câte 7 unități) și Kia (6).
Un lanț hotelier le va cere clienților să fie vaccinați împotriva coronavirusului
Lanțul hotelier german Allsun le va cere clienților să fie vaccinați împotriva coronavirusului, a anunțat proprietarul Alltours, potrivit Reuters. Noua regulă pentru cele 35 de hoteluri Allsun – aflate pe insula Mallorca, pe Insulele Canare și în Grecia – va intra probabil în vigoare la 31 octombrie, în funcție de progresul campaniei de vaccinare din Germania. Este prima companie din domeniul hotelier care anunță că va introduce o astfel de cerință, în contextul în care guvernele și turoperatorii se gândesc la cum și când poate reveni la normal situația cu privire la călătorii. “Vrem să le oferim tuturor clienților noștri cea mai mare siguranță posibilă astfel încât ei să se bucure de vacanță”, a precizat proprietarul Alltours, Willi Verhuven. Până când se va ajunge la un număr suficient de mare de oameni vaccinați, hotelurile Allsun le vor cere clienților la cazare dovada unui test pentru coronavirus cu rezultat negativ. Acesta nu trebuie să fie mai vechi de 48 de ore.
Musk: Prețurile bitcoin și etherum par mari
Miliardarul Elon Musk a afirmat, sâmbătă, că prețurile bitcoin și etherum par mari, în condițiile în care criptomonedele au atins niveluri record, iar bitcoin a depășit pragul unei capitalizări de 1.000 de miliarde de dolari, transmite Reuters. Directorul general al Tesla, ale cărui tweeturi recente au alimentat creșterea bitcoin, a făcut remarca pe Twitter, răspunzând unui utilizator care a afirmat că aurul este mai bun dect bitcoin și banii convenționali. Musk, care a remarcat în această săptămână că a considerat că perspectiva de a deține bitcoin ca fiind aventuroasă pentru o companie membră a indicelui S&P 500, a afirmat în tweet: Banii sunt doar date care ne permit să evităm inconvenientul barterului. Acestea fiind spuse, prețurile BTC & ETH par mari lol”. Bitcoin, cea mai populară criptomonedă din lume, a atins sâmbătă un nou maxim, în tranzacțiile din Asia, continuând creșterea din ultimele două luni, la o zi după de capitalizarea sa de piață a depășit 1.000 de miliarde de dolari. Ethereum, sau ether, este a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, în funcție de capitalizarea de piață și de volumul zilnic al tranzacțiilor.
