MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute încă 5,8 miliarde de lei
Suma este destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna mai 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 690 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 5,79 de miliarde de lei, este cu 1,84 miliarde lei mai mică față de cea care a fost programată în aprilie, de 7,63 de miliarde lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, instituția a programat, în data de 8 mai 2023, o licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, în valoare de 500 milioane de lei, cu scadența în 29 aprilie 2024. De asemenea, pe parcursul lunii mai vor fi lansate opt emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,6 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (690 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate trei licitații pentru emisiuni de 700 de milioane de lei - în zilele de 15 mai, 18 mai și 29 mai, două licitații pentru emisiuni de 600 milioane lei, amândouă în data de 4 mai, două licitații pentru emisiuni de 500 milioane lei, în 11 mai și 22 mai, și o licitație pentru o emisiune de obligațiuni de 300 milioane lei, în 25 mai.
Importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina, oprite până la 5 iunie
u anunțul a fost făcut de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu va permite importurile în România de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță originare din Ucraina, până la data de 5 iunie 2023, informează miercuri instituția. "Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) aplică noile prevederi ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/903 al Comisiei, din 2 mai 2023, de introducere a unor măsuri preventive privind anumite produse originare din Ucraina, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel, ANSVSA nu va permite importurile în România de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță originare din Ucraina, de la data de intrării în vigoare a Regulamentului mai sus menționat, până la data de 5 iunie 2023. Aceste măsuri vizează doar contractele semnate după data de intrarea în vigoare a noilor prevederi și se aplică până la data de 5 iunie 2023", precizează ANSVSA, printr-un comunicat. Pentru celelalte tipuri de produse de origine nonanimală, care nu fac obiectul acestor noi reglementări, ANSVSA realizează controale pentru transporturile provenite din Ucraina la Posturile de Control la Frontieră/Puncte de Intrare și la destinația finală (depozite de cereale, unități de procesare și comercializare) a acestor produse. În concordanță cu recomandările Comisiei Europene privind sprijinirea rutelor de transport pentru Ucraina, ANSVSA a înființat noi Puncte de Intrare, în județele de la granița cu Ucraina și Republica Moldova, pentru a eficientiza actul de control oficial, în corelație cu numărul de transporturi de cereale. "ANSVSA va continua acțiunile de verificare și împreună cu celelalte instituții responsabile va colabora pentru identificarea de noi măsuri menite să eficientizeze și să fluidizeze transportul de mărfuri, subliniază instituția", a anunțat sursa citată. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat marți că niciun contract comercial cu patru produse agricole - grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui - nu se mai poate încheia între agenții economici din Ucraina și România, odată cu adoptarea de către Comisia Europeană a unor măsuri excepționale privind importurile de astfel de produse din Ucraina. Comisia Europeană a adoptat marți măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, sub garanția excepțională a Regulamentului privind măsurile comerciale autonome, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Ritmul livrărilor de locuințe a încetinit considerabil
Numărul locuințelor livrate anul trecut în București și zona metropolitană a fost de 21.328, cu 3% sub nivelul din 2021, însă la nivel național piața rezidențială a înregistrat un record de livrări de 73.332 de noi locuințe, în creștere cu 3%, estimează consultanții unei companii de profil. Reprezentanții Colliers au observat o accelerare a migrației către zone mai liniștite din suburbii sau localități din jurul marilor orașe, iar această tendință este estimată să se mențină pe termen mediu, conturând noi perspective pentru dezvoltatorii de spații rezidențiale. Capitala nu a fost singura zonă în care s-au construit mai puține locuințe anul trecut, o scădere importantă fiind și în zona de Vest, unde livrările au scăzut cu 11%, dar și zona de Nord-Est, unde s-au construit cu 5% mai puține locuințe față de anul anterior. La polul opus, zonele în care s-au livrat mult mai multe locuințe au fost Constanța și zona de litoral, în special Năvodari - Mamaia Nord, dar și zona metropolitană a Clujului. "Dezvoltatorii din segmentul rezidențial sunt interesați cu precădere de zonele metropolitane ale marilor orașe, în detrimentul dezvoltării în interiorul orașelor. Astfel, trendul observat în trecut mai ales în preajma Bucureștiului se extinde și în jurul marilor orașe, explicația fiind că oferta de terenuri este mai consistentă, prețurile sunt mai mici și autorizațiile se obțin în general cu mai puține dificultăți. E clar că oferta se ajustează ca răspuns la scăderea cererii, iar piața se îndreaptă spre un nou echilibru, după ultimii doi ani de recorduri. În continuare, scăderea cererii, creșterea dobânzilor, inflația care diminuează puterea de cumpărare, dar și creșterea costurilor de construcție se adaugă la incertitudinile care afectează perspectivele pieței rezidențiale pe termen scurt", a explicat Gabriel Blăniță, associate director Valuation & Advisory Services la Colliers România. Sistemul de lucru hibrid, care îmbină activitatea de la distanță cu prezența la birou și care a fost adoptat deja de multe dintre companii, a stimulat această tendință de migrație a populației către localități mici, pe fondul reducerii presiunii asupra infrastructurii existente, a cărei dezvoltare nu ține pasul de regulă cu dezvoltările private, potrivit consultanților imobiliari. Totuși, investițiile în infrastructură au accelerat semnificativ în ultimii doi ani, iar asta va susține pe termen mediu și lung dezvoltarea zonelor metropolitane. "Dacă în prezent, pentru fiecare locuință livrată în oraș, sunt livrate 2 locuințe în zona metropolitană, în următorii 2 ani, pentru fiecare locuință din oraș, se vor livra 3 locuințe în zona metropolitană. Pipeline-ul consistent de proiecte autorizate face însă foarte puțin probabil un șoc în zona ofertei în perioada următoare. Cu toate acestea, o mai bună predictibilitate și transparență în ceea ce privește situația planurilor urbanistice ar contribui semnificativ la detensionarea pieței imobiliare și la atenuarea variațiilor ample cu care ne-au obișnuit ultimii ani. Deoarece ciclul de dezvoltare al unui proiect se întinde pe o durată medie de 3-5 ani, predictibilitatea este unul din cei mai importanți factori în asigurarea finanțării, mai ales într-un mediu în care dobânzile continuă să crească", a subliniat Gabriel Blăniță.
Indicele ROBOR la trei luni a coborât la 6,68% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 6,68% pe an, de la 6,70% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,82%, de la 6,84% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,06%, de la 7,08% pe an. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Nicoleta-Mioara Cîrciumaru este noul vicepreședinte al ANAF
Nicoleta-Mioara Cîrciumaru a fost numită în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu rang de subsecretar de stat. ”Nicoleta-Mioara Cîrciumaru a fost numită în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu rang de subsecretar de stat, prin decizia prim-ministrului României publicată în Monitorul Oficial în data de 2 mai 2023”, anunță ANAF. Cu o experiență de peste 20 de ani în Administrația Fiscală, ultimii chiar la conducerea Administrației Sector 6 a Finanțelor Publice și apoi a Direcției Generale Regionale a Finațelor Publice a municipiului București, Cîrciumaru preia, odată cu funcția de vicepreședinte ANAF, și coordonarea activității de colectare a veniturilor bugetare.
ONRC: 1.644 de firme și PFA au intrat în insolvență în primul trimestru
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență a crescut cu 2,11% în primele trei luni din 2023, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate 1.644 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 365, în creștere cu 29,43% față de primul trimestru din 2022. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 120 insolvențe (minus 16,08%), Cluj - 99 (minus 5,71%), Iași - 87 (plus 35,94%) și Timiș - 64 (minus 24,71%). Cele mai puțin insolvențe s-au consemnat în județele Călărași - 2 (minus 84,62%), Botoșani - 7 (minus 22,22%) și Ialomița - 7 (minus 56,25%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 467 (plus 14,18% comparativ cu perioada ianuarie-martie 2022), construcții - 307 (plus 0,33%) și industria prelucrătoare - 190 (minus 3,06%).
Meta adaugă formatul Reels în Facebook Watch
Formatul video vertical pe care Meta îl numește Reels va fi acum promovat în partea de sus a secțiunii dedicate conținutului video, Facebook Watch. Mark Zuckerberg a anunțat mai multe noutăți pentru formatul Reels de pe Facebook, începând cu introducerea acestuia în Facebook Watch, pagina care găzduiește conținutul video tradițional din cadrul platformei sociale. La fel ca în newsfeed, filmările în formatul Reels vor fi afișate în partea de sus a paginii principale din Facebook Watch. Pe viitor, când va face scroll vertical, utilizatorul va vedea atât filmări tradiționale, cât și în format vertical. Șeful Meta spune că utilizatorii vor avea acum un plus de control asupra conținutului pe care-l văd în formatul Reels, prin introducerea butoanelor „Show more” și „Show less”. Utilizatorii vor putea folosi aceste butoane pentru a indica algoritmului ce fel de filmări vor să vadă mai des sau mai rar. De exemplu, folosirea funcției „Show more” la o filmare cu mâncare va crește temporar rankarea acestui tip de filmări, pentru a fi aduse mai frecvent în față.
IBM se așteaptă să întrerupă unele angajări
International Business Machines (IBM) se așteaptă să întrerupă angajarea pentru unele funcții, deoarece aproximativ 7.800 de locuri de muncă ar putea fi înlocuite de inteligență artificială (AI) în următorii ani, a declarat CEO-ul Arvind Krishna pentru Bloomberg News. Angajările în special în funcții de back-office, cum ar fi resursele umane, vor fi suspendate sau încetinite, a spus Krishna, adăugând că 30% din rolurile care nu se adresează clienților ar putea fi înlocuite cu AI și automatizări în cinci ani. Comentariul său vine într-un moment în care AI a captat imaginația oamenilor din întreaga lume după lansarea chatbot-ului viral al OpenAI susținut de Microsoft, ChatGPT, în noiembrie anul trecut. Reducerea angajărilor ar putea include neînlocuirea posturilor eliberate prin restrângere, a declarat producătorul de computere. IBM nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii a Reuters.
