MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de aproape șapte miliarde de lei
Suma totală este cu 385 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna august a acestui an
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna septembrie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 6,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 795 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 6,995 miliarde lei, este cu 385 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna august a acestui an, de 6,61 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 4 septembrie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 500 milioane de lei, cu scadența în 31 august 2026, iar în 18 septembrie pentru o emisiune de 400 milioane lei, cu scadența în 30 martie 2026. De asemenea, pe parcursul lunii septembrie vor fi organizate licitații pentru 13 emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 5,3 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (795 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitații pentru o emisiune de obligațiuni de 300 milioane lei, în data de 11 septembrie, zece de 400 milioane lei, în 1 septembrie, 4 septembrie, 8 septembrie, 11 septembrie, 15 septembrie (două), 22 septembrie, 25 septembrie (două) și 29 septembrie, și două emisiuni de 500 milioane lei, în 1 septembrie și 8 septembrie.
ACDBR: impozitul pe cifra de afaceri afectează mai mult companiile locale
Dacă impozitul pe cifra de afaceri nu va fi eliminat prin 'pachetul II de măsuri' asumat de Guvern, companiile cu capital românesc vor fi mai afectate decât cele multinaționale și unele vor contracta în continuare credite pentru a plăti un impozit nerealist menținut de doi ani de Guvern, susțin reprezentanții Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR). 'Impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) a afectat serios bugetele companiilor românești cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, nu pe cele multinaționale. ACDBR a susținut încă de la instituirea IMCA în 2023 că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit este neconcurențial, afectând companiile românești și a cerut Ministerului Finanțelor eliminarea acestor bariere economice care afectează competitivitatea firmelor românești', se precizează într-un comunicat al asociației remis AGERPRES. Potrivit organizației, marjele de profit ale companiilor de distribuție sunt între 0,7% - 3,5% din cifra de afaceri, specificul acestui tip de comerț fiind realizarea de volume de piață, nu prețuri mari de vânzare. ACDBR menționează că, în acest moment, companii românești care au accesat credite bancare pentru a putea plăti IMCA, alternativa fiind de a închide activitatea după 35 de ani de la înființare. 'Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect în teren de dispută politică! IMCA a fost un exercițiu fiscal de 2 ani care nu avea cum să își atingă obiectivele, a produs prejudicii companiilor românești utilizând în comunicarea publică aparența luptei cu multinaționalele', se menționează în comunicat
Prețul rovinietei a urcat semnificativ
Preţul rovinietei s-a modificat de la 1 septembrie pentru autoturisme, creşterile de preţ fiind cuprinse între un euro şi 22 de euro. De asemenea, au crescut şi amenzile pentru lipsa rovinietei în cazul autoturismelor. CNAIR informează utilizatorii reţelei de drumuri naţionale, drumuri expres şi autostrăzi, că începând de luni, 1 septembrie 2025, preţul rovinietei se modifică pentru autoturisme.
Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:
- rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;
- rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;
- rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;
- rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;
- rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.
De asemenea, se schimbă şi cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) şi de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).
”În ceea ce priveşte tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise”, a transmis CNAIR. CNAIR le reaminteşte conducătorilor auto că atât rovinieta, cât şi peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Feteşti şi Cernavodă) pot fi achitate astfel: pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro şi prin intermediul aplicaţiei eTarife (destinată telefoanelor mobile);
prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)
la punctele de lucru ale CNAIR – detalii - https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf
la punctele de lucru ale partenerilor autorizaţi de către CNAIR – detalii - https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie prin intermediul portalului www.ghiseul.ro plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar
Activele fondurilor de pensii facultative, creștere cu 19,6%
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 6,52 miliarde de lei, la finalul lunii iulie 2025, în creștere cu 19,6% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Cele mai multe investiții au fost efectuate local (95%), majoritatea fiind denominate în lei (87%)', se arată în raport. Valoarea contribuțiilor virate în luna iulie a fost de 85 milioane lei, în timp ce contribuția medie a fost 182 lei. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 4,13 miliarde de lei, respectiv 63,4%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 1,73 miliarde de lei (26,7%). Fondurile de investiții se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 225,3 milioane de lei, respectiv 3,5% din totalul activelor. Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 925.340 de participanți în luna iulie 2025. Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esențial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil.
Ce s-a întâmplat cu ”Noul Drum al Mătăsii”, iniţiat de Beijing, la 12 ani de la lansare
Iniţiativa Belt and Road (BRI), proiectul-fanion lansat de Beijing în 2013 pentru a conecta Asia de restul lumii prin investiţii masive în infrastructură, şi-a pierdut din amploarea şi aura de odinioară. Dacă la început era prezentată ca ”o cale a mătăsii” modernă, capabilă să aducă beneficii reciproce în materie de investiţii şi dezvoltare, astăzi imaginea ei este mult mai nuanţată: unele proiecte au adus progres vizibil, altele au lăsat în urmă datorii greu de gestionat şi suspiciuni de corupţie, relatează CNBC. De-a lungul a 12 ani, China a semnat memorandumuri de înţelegere cu circa 150 de ţări, reprezentând 40% din PIB-ul mondial. Valoarea cumulată a angajamentelor BRI a ajuns la 1.308 miliarde dolari, dintre care 775 miliarde în contracte de construcţii şi 533 miliarde în investiţii directe. Proiecte precum calea ferată China-Laos, inaugurată în 2021, au stimulat turismul şi comerţul regional şi sunt considerate poveşti de succes. Pe de altă parte, scheme precum barajul Coca Codo Sinclair din Ecuador au fost criticate pentru calitate slabă, corupţie şi impact negativ asupra mediului. Totodată, unele state au renunţat la parteneriat. Italia, singura ţară G7 care a aderat la BRI, a părăsit iniţiativa în 2023, considerând că nu a obţinut beneficiile economice promise. În 2025, Panama a urmat aceeaşi cale, în contextul presiunilor americane privind influenţa chineză asupra Canalului Panama. Beijingul a acuzat Washingtonul de ”denigrare şi sabotaj”, în timp ce oficialii americani au salutat decizia ca pe un pas strategic. Pe fondul criticilor, China şi-a ajustat abordarea. Dacă iniţial a mizat pe proiecte foarte vizibile şi riscante în state cu guvernanţă fragilă, în ultimii ani Beijingul promovează ”proiecte mici, dar frumoase”, mai puţin expuse riscurilor şi mai sustenabile pe termen lung. Experţii spun că BRI a trecut de la un program de mare prestigiu la unul mai pragmatic, cu finanţări selective şi atenţie sporită la randamente.
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu aproape 4%
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 3,89% în iulie 2025, comparativ cu luna precedentă, până la 561,6 milioane de lei, de la 584,3 milioane de lei în iunie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 28,21%, de la 108,8 milioane lei, până la 139,5 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au scăzut cu 21,76%, de la 313,5 milioane de lei, în iunie 2025, la 245,3 milioane de lei în iulie. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,13%, de la 162 milioane lei, până la 176,8 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce privește bugetele locale, arieratele s-au redus cu 3,5%, de la 551,69 milioane de lei (în iunie 2025) la 532,4 milioane de lei (în iulie 2025). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 32,38%, la 130 milioane lei, cele peste 120 de zile au scăzut cu 22,04%, la 235,6 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 10,24%, până la 166,8 milioane de lei.
Microsoft lansează propriile modele de AI
Microsoft este gata să folosească şi să vândă propriile modele lingvistice, la câţiva ani după ce ChatGPT a deschis cursa dezvoltării inteligenţei artificiale. Gigantul american a anunţat două modele, pe care le numeşte MAI-Voice-1 AI şi MAI-1-preview. Primul creează voci, iar al doilea este cel care va fi integrat în AI-ul Copilot. MAI-Voice-1 poate genera un minut de voce în mai puţin de o secundă, spune compania, urmând să fie folosit pentru a rula mai multe funcţii de AI precum Copilot Daily, care citeşte ştiri cu o voce artificială. Acest AI poate fi testat în cadrul Copilot Labs, unde comenzile scrise ale utilizatorilor sunt rostite cu aceeaşi voce artificială. Despre MAI-1-preview, Microsoft spune că a fost antrenat cu ajutorul a 15.000 de plăci video Nvidia H100 şi că poate oferi răspunsuri utile întrebărilor venite din partea utilizatorilor. Acesta va fi folosit, pentru început, într‐un număr limitat de situaţii de AI-ul Copilot, care se bazează, încă, pe ChatGPT.
Profitul BYD scade pentru prima dată în 3 ani şi jumătate
Producătorul chinez de automobile electrice BYD a raportat o scădere a profitului trimestrial pentru prima dată în peste trei ani, semn că expansiunea companiei întâmpină dificultăţi în contextul campaniei autorităţilor chineze împotriva războiului preţurilor din industrie, transmite Reuters. Cel mai mare producător de vehicule electrice din lume a înregistrat în trimestrul al doilea un profit net de 6,4 miliarde yuani (894,7 milioane dolari), în scădere cu 29,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 14%, până la 200,9 miliarde yuani. Pe primul semestru, profitul BYD a urcat cu 13,8%, în timp ce veniturile au crescut cu 23,3%. Compania, principalul rival al Tesla în China, şi-a propus să vândă 5,5 milioane de maşini la nivel global în 2025, dar în primele şapte luni a livrat doar 2,49 milioane, adică 45% din obiectiv. Analiştii Third Bridge consideră puţin probabil ca BYD să îşi atingă ţinta anuală, în timp ce Nomura estimează vânzări între 5 şi 5,2 milioane de unităţi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Economia Vrancei, sub lupa cifrelor: circa 7.400 de firme active, doar 99 exportatoare și cinci direcții propuse pentru dezvoltare
De același autor
