Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Marile firme din România și-au dublat profiturile în ultimii zece ani

Ziarul de Vrancea
23 iul 2018 245 vizualizări

Companiile cu cifră de afaceri peste 1 miliard concentrează 86% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017

Companiile mari și-au consolidat veniturile în ultimii 10 ani, și-au dublat profiturile și numeralul, colectează creanțe mult mai repede, iar gradul de îndatorare a scăzut, arată câteva dintre rezultatele analizei realizate de Iacu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Potrivit specialistului, deși reprezintă doar 4% din totalul mediului de afaceri, firmele cu venituri peste 1 milion de euro concentrează 84% din totalul veniturilor înregistrate de toate companiile active în România, 61% din totalul locurilor de muncă și 74% din nivelul activelor imobilizate corporale. Iacu Guda precizează că firmele cu venituri peste 1 milion de euro, înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 1.158 miliarde de lei, aproape de două ori mai mult comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 640 de miliarde de lei. „Companiile cu cifră de afaceri peste 1 miliard concentrează 86% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 74% la finalul anului 2008. Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc și scăderea competitivității generale a mediului de afaceri activ în România”, anunță specialistul. Potrivit analizei, companiile cu venituri peste 1 milion de euro, înregistrează la finalul anului 2017 o cifră de afaceri medie de 0,49 milioane de lei, pentru fiecare angajat, aproape dublu față de nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 0,24 milioane de lei. „Creșterea eficienței comerciale a muncii în cadrul companiilor mari a depășit evoluția salariului mediu nominal net, care a crescut în această perioadă de la 1.700 de lei (anul 2008) la o medie de aproape 2.700 de lei (anul 2017). Această evoluție a fost permisă datorita competitivității scăzute a companiilor mici, care au suferit din cauza majorării salariului minim pe economie”, precizează sursa citată. Firmele mari au înregistrat la finalul anului 2017 un profit net consolidat de 46 de miliarde de lei, peste nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 17 miliarde de lei. „Profitabilitatea medie a companiillor cu venituri peste 1 milion de euro, a crescut în mod constant, înregistrând o medie de 34 miliarde de lei, în ultimii cinci ani (perioada 2013-2017), comparativ cu media de 12 miliarde de lei (perioada 2008-2012). Profitul net înregistrat la finalul anului 2017 de către companiile cu venituri peste 1 milion de euro, a reprezentant 4% din cifra de afaceri totală”, arată raportul. Companiile analizate au înregistrat la finalul anului 2017 o trezorerie totală de 81 de miliarde de lei, comparativ cu nivelul de 51 de miliarde de lei, la finalul anului 2008. „Chiar dacă trezoreria netă a acestor companii a scăzut în ultimii doi ani din cauza distribuirii accelerate a dividendelor, lichiditatea efectivă raportată la nivelul datoriilor totale se menține la un nivel foarte confortabil, respectiv 16% la finalul anului 2017, comparativ cu 11% la finalul anului 2008”, spune Iancu Guda. În ceea ce privește distribuirea dividendelor, marile companii au distribuit dividende totale de 69,2 de miliarde de lei, în ultimii doi ani (2016 și 2017), peste nivelul consolidat al dividendelor din perioada 2008-2015, respectiv 40 de miliarde de lei. „Astfel, rata de distribuire a dividendelor (dividende plătite raportate la rezultatul net) a depășit 100% în anul 2017, fenomenul fiind cauzat de scăderea impozitului pe dividend de la 16% la 5% începând cu anul 2016, în contextul incertitudinii privind evoluția viitoare a taxării dividendelor”, precizează specialistul

Dăncilă se laudă cu creșterea investiții publice cu 50%. Are dreptate?

u premierul susține că în primele șase investițiile guvernamentale au ajuns la 9,1 miliarde lei

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat luni, la prezentarea bilanțului după șase luni de guvernare, că criticile referitoare la lipsa investițiilor au fost nefondate, în contextul în care bugetul alocat acestora a crescut cu peste 50% în primul semestru, la 9,1 miliarde lei, față de primele șase luni ale anului trecut, iar avansul investițiilor străine arată că investitorii nu se lasă impresionați de știrile false și alarmiste lansate de criticii Guvernului. Premierul Viorica Dăncilă își prezintă luni, la Palatul Victoria, bilanțul după șase luni de guvernare. Suma prezentată în cazul investițiilor publice este însă mai mică decât cea înregistrată în 2016, 2015, 2014 și 2013, după primele șase luni, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor în anii anteriori. Astfel, după primul semestru din 2013, investițiile publice erau de 12,2 miliarde lei, acestea scăzând apoi la 9,6 miliarde lei după primul semestru al anului 2014. În perioada ianuarie-iunie 2015, investițiile au stagnat la 9,6 miliarde lei, acestea crescând la 11 miliarde lei în aceeași perioadă a anului 2016. Dăncilă a spus că avansul din primele șase luni arată că criticile legate de investiții sunt nefondate. ”Investițiile publice reprezintă un capitol vizat de critici. Dacă ne uităm în grafic, în semestrul unu 2017, investițiile publice erau de 6 miliarde lei. În semestrul unu 2018, investițiile publice sunt de 9,1 miliarde lei. Graficul de față arată cât de lipsite de temei a fost aceste critici. Investițiile publice au crescut cu mai mult de jumătate din suma de anul trecut”, a afirmat Dăncilă. Premierul a mai spus că investitorii nu se lasă impresionași de știrile false și alarmiste. ”Investițiile străine directe ne arată că, din fericire, investitorii nu se lasă impresionați de știrile false și alarmiste lansate de criticii Guvernului. Am adăugat aici și anul 2016, pentru că aș vrea să vă reamintesc cum se spunea că vor pleca investorii dacă vom mări salariul minim, așa cum e prevăzut în programul de guvernare. (...) Iată că investitorii nu au plecat, dimpotrivă, au venit și a investit cu încredere în România”, a spus Dăncilă. Premierul a mai spus că investițiile străine directe au crescut cu 65,7% după primele șase luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2016, la 2,21 miliarde euro.

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Dedeman preia Cemacon

Consiliul Concurenței a autorizat operațiunea prin care PIF Industrial, împreună cu Dedeman, parte din același grup, preiau producătorul de cărămizi Cemacon și compania Cemacon Real Estate. ”Autoritatea de Concurență a analizat această operațiune și a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante. Decizia va fi publicată pe site-ul Consiliului Concurenței după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial”, arată un comunicat al autorității de concurență. PIF Industrial are ca obiect de activitate acordarea de consultanță pentru afaceri și management. Obiectul de activitate al Dedeman îl reprezintă comerțul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și al celor pentru vopsit, în magazine specializate. Cemacon este producător de cărămizi, țigle și alte produse pentru construcții din argilă arsă, iar Cemacon Real Estate are ca obiect de activitate cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii.  

Statul român redevine acționar majoritar la Șantierul Mangalia, dar a cedat conducerea unității

Tranzacția referitoare la Șantierul DMHI Mangalia a fost finalizată, procedură în urma căreia Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, devine acționar majoritar cu 51% din acțiuni, în timp ce partenerul olandez, Damen Shipyards Group, va deține 49% din acțiuni, a anunțat luni ministerul. ”Cu o vastă experiență în construcția de nave și în managementul șantierelor navale, dovedită inclusiv în România, la Galați, Damen va prelua controlul operational. Experiența și managementul olandez vor contribui la stabilizarea șantierului, fiind așteptată o recuperare durabilă și eficientă a activității. În calitate de acționar majoritar statul român va monitoriza cu atenție evoluția în Șantierul Naval, pentru a se asigura în legătură cu revitalizarea obiectivului industrial”, a informat luni Ministerul Economiei. Ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, a afirmat că, acum, există motive de optimism în șantier și în rândul comunității locale, care s-a aflat o perioadă mult prea îndelungată de timp într-o situație dificilă. “Sunt bucuros să pot anunța finalizarea tranzacției pachetului de acțiuni la Șantierul din Mangalia, la exact patru luni de când am anunțat public că împreună cu echipa din minister am rezolvat o situație de blocaj care dura de prea mult timp. Acum avem motive de optimism în ceea ce privește viitorul șantierului și revitalizarea acestuia. Am încredere că partenerul olandez va contribui la relansarea activității în șantier și la dezvoltarea acestuia”, a declarat Dănuț Andrușcă. Ministrul Economiei a mai arătat că este o premieră pentru România, ca statul român să redevină acționar majoritar la un obiectiv industrial strategic care fusese anterior privatizat.“Este pentru prima dată când statul român redevine acționar majoritar la un obiectiv privatizat. Șantierul Naval este un obiectiv strategic, iar controlul statului român este o reușită majoră. Totodată, este o dovadă a politicii economice naționale demne pe care și-a asumat-o Guvernul și este o dovadă că ne ținem de cuvânt și că realizăm ceea ce spunem că vom realiza”, a mai afirmat ministrul Economiei. Prezent în România pentru acest eveniment, Frank Eggink, membru în consiliului de administrație al Damen Shipyards Group și CFO, a spus că Damen va facilita o tranziție lină și va păstra angajată resursa umană talentată și calificată.

Premier: Veniturile bugetare au crescut cu 12%

Veniturile bugetare au crescut cu 12% după primul semestru al anului, față de aceeași perioadă a anuluit recut, la 132 miliarde lei, iar surplusul a susținut creșterea veniturilor populației și a investițiilor publice, potrivit datelor prezentate luni de premierul Viorica Dăncilă, în cadrul bilanțului după șase luni de guvernare. Premierul Viorica Dăncilă își prezintă luni, la Palatul Victoria, bilanțul după șase luni de guvernare. ”Deci, în visteria statului au intrat cu aproape 15 miliarde de lei în plus față de primul semestru al anului trecut. Lunar, acest lucru înseamnă o creștere de 2,5 miliarde lei sau 530 milioane euro. Acest surplus a fost folosit pentru a susține creșterile de venituri ale populației, precum și creșterile cu investițiile publice”, a spus Dăncilă. Sumele din impozitul pe venit au scăzut la 11,7 miliarde lei după primul semestru al acestui an, de la 14,8% în primele șase luni din 2017. ”Știți bine că acest lucru este datorat faptului că impozitul a fost redus de la 16% la 10%. Deci, am avut, cum era și firesc, o scădere de 3,1 miliarde lei”, a spus Dăncilă. Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat a adus la buget un plus de 12,6 miliarde lei, de la 34,2 miliarde lei în primul semestru al anului trecut, la 46,8 miliarde lei în ianuarie-iunie 2018. ”Dacă vom cumula plusul de 12,6 miliarde lei din contribuții sociale, cu minusul de 3,1 din impozitul pe venit, constatăm că avem un beneficiu net la buget de 9,5 miliarde lei, fără a afecta nici pe angajați, nici pe angajatori”, a spus Dăncilă. Potrivit datelor prezentate de premier, deficitul bugetului de pensii a scăzut de la 6,3 miliarde lei în ianuarie-iunie 2017, la 3,2 miliarde lei în aceeași perioadă a acestui an. Sumele primite de la Uniunea Europeană (UE) au crescut în primul semestru cu 19,7%, la 6,8 miliarde lei. Gradul de absorbție a fondurilor europene a crescut de la 16% în decembrie 2017 la 19% în iunie 2018, potrivit premierului. ”Pentru finalul acestui an, ne-am propus să atingem nivelul de 25%”, a spus Dăncilă. Totodată, șomajul a scăzut în primele șase luni la 3,48%, de la 4,02% în decembrie 2017. ”Ținta noastră este să reducem la 3% până în 2020”, a spus Dăncilă.

Indicele Robor la trei luni a crescut la 3,41%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,41%, cel mai mare nivel din februarie 2014, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Vineri, indicele a crescut la 3,39%. Luni, acesta a crescut la 3,41%, cel mai mare nivel din 25 februarie 2014, când a fost 3,46%. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut luni la 3,52%, cel mai mare nivel din 6 martie 2014, când a fost 3,52%.

Euro scade spre pragul de 4,65 lei

Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni un curs de referință de 4,6512 lei/euro, în scădere cu 0,11% față de nivelul atins vineri, cel mai scăzut nivel al monedei euro din luna mai până în prezent. Vineri, euro a crescut la 4,6562 lei. Nivelul atins luni este cel mai mic din 31 mai, când a fost 4,6485 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat de la 3,9954 lei la 3,9767 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4,0019 lei la 4,0078 lei. Lira sterlină a crescut de la 5,2019 lei la 5,2182 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 157,3290 lei la 157,1331 lei

Hiperinflația din Venezuela a atins nivelul de 46.305%

Rata hiperinflației din Venezuela a ajuns, la finele trimestrului doi, la cifra de 46.305%, fiind un nou nivel maxim în istoria țării, se arată în datele oferite de Trading Economics. Rata actuală a inflației din Venezuela este cu 2.927% mai mare decât cea de la începutul lunii iulie, fiind estimată în funcție de evoluția prețurilor, nu în baza unor date oficiale. Acestea lipsesc întrucât guvernul venezuelean a oprit publicarea datelor economice de cel puțin un an, inclusiv a celor legate de inflație. La începutul lunii iulie rata inflației era estimată la 41.838% de unii economiști citați de publicația The Independent și la 43,378% de către Bloomberg. La rata de la acea dată, o ceașcă de cafea costa un million de bolivari - moneda națională a Venezuelei. Practic, cinci milioane de bolivari echivalau cu doar 1,45 dolari. Venezuela trece printr-o criză economică, socială și politică de mai mulți ani. Cele mai recente estimări ale Administrației Americane pentru Informații în Domeniul Energiei (EIA) arată o producție zilnică a companiei Petróleos de Venezuela de sub două milioane de barili/zi. În 1997 producția era de peste trei milioane.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.