MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Majoritatea românilor consideră că le va fi greu să achite facturile pentru utilități la iarnă
Scumpirile îi îngrijorează pe români mai mult decât alte neliniști din cadrul societății, arată un studiu al Reveal Marketing Research
Peste jumătate dintre români (58%) declară că le va fi foarte greu să achite facturile pentru utilități în iarna care vine, procentul fiind mai ridicat în cazul tinerilor între 25 și 34 de ani (64%), conform unui studiu realizat de o companie de cercetare de piață. De asemenea, jumătate dintre respondenți declară chiar că sunt îngrijorați că nu vor reuși să își încălzească locuința, iar 48% se așteaptă să existe întreruperi de furnizare a căldurii din cauza infrastructurii vechi. "Creșterea prețurilor este cea mai mare îngrijorare a românilor la acest sfârșit de an. Scumpirile îi îngrijorează pe români mai mult decât alte neliniști din cadrul societății. 40% dintre români declară că valoarea facturii pentru energia electrică sau gazele naturale este cel mai mare motiv de neliniște pentru perioada următoare, iar 25% se declară îngrijorați de creșterea prețurilor pentru articolele de bază. Pe de cealaltă parte, doar 13% dintre respondenți se declară îngrijorați de extinderea conflictului de la granițele României, 10% de nivelul corupției din țară, iar cei mai puțini, 5%, mai sunt îngrijorați de un nou val al pandemiei Covid-19", se arată într-un comunicat al companiei Reveal Marketing Research, care a realizat studiul. În ceea ce privește comportamentele de consum și utilizare a utilităților, 58% dintre români declară că temperatura din casă va fi mai mică în iarna aceasta decât în anii anteriori, cu precădere tinerii între 25 și 34 de ani (71%). Jumătate dintre respondenți vor folosi mai multe metode de încălzire a locuinței, iar 32% iau în calcul chiar deconectarea de la serviciul public de termoficare. Nivelul de optimism este extrem de scăzut în rândul românilor, doar 18% dintre aceștia declarându-se optimiști, în timp ce 43% sunt mai degrabă pesimiști cu privire la nivelul de trai pentru iarna care urmează. Cei mai pesimiști sunt cei cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani (52%). Pe de altă parte, românii au început deja să se pregătească de facturi record în această iarnă, iar economisirea este cuvântul de ordine. Costurile crescute cu utilitățile au determinat schimbări în comportamentul de consum și cumpărare. 55% dintre români declară că au renunțat să mai cumpere produse care nu sunt esențiale, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele de peste 65 de ani (65%). 18% declară că și-au reînnoit contractul cu furnizorul de energie sau gaze naturale pentru a obține un preț mai bun, iar 13% că au schimbat chiar furnizorul. Doar 22% dintre români declară că nu au luat până în prezent măsuri pentru a se pregăti pentru iarna care urmează. Referitor la soluțiile pe care românii le iau în calcul pentru sezonul rece, 48% declară că vor reduce consumul de energie electrică, într-o măsură semnificativ mai mare bărbații (53%), dar mai ales persoanele peste 65 de ani (72%). Pe de altă parte, 42% dintre români sunt pregătiți să se îmbrace mai gros în casă, iar 29% vor opri încălzirea în camerele neutilizate și vor folosi apa la o temperatură mai scăzută. Centrala termică pe gaze naturale este considerată a fi cea mai puțin costisitoare metoda de a încălzi locuința (43%). Un aspect aparte îl reprezintă perspectiva tinerilor între 18-34 ani, un sfert dintre aceștia considerând soba/ șemineul pe lemne cea mai ieftină soluție, comparativ cu doar 16% dintre cei peste 34 ani. Pe de altă parte, centrala termică electrică este percepută ca fiind cea mai puțin economică metodă de încălzire a locuinței (9%). Studiul mai semnalează că în prezent, 28% dintre români declară că intenționează să își schimbe, în următorul an, metoda de încălzire a locuinței, în special cei care folosesc o centrală termică electrică (58%) sau pe lemne (52%).
Grupul finlandez Nokian Tyres va construi o fabrică de anvelope în România
u investiția se va ridica la 650 de milioane de euro
Grupul finlandez Nokian Tyres a anunțat marți că va investi 650 de milioane de euro pentru a construi în România, la Oradea, o nouă fabrică de anvelope pentru autoturisme, informează Reuters. Viitoarea fabrică va avea capacitatea de a produce șase milioane de anvelope pe an, iar primele anvelope ar urma să iasă de pe liniile de fabricație în a doua jumătate a lui 2024, în timp ce producția în regim comercial este așteptată să demareze la începutul lui 2025, a precizat Nokian Tyres într-un comunicat de presă. Grupul finalndez, care are deja fabrici în Finlanda și SUA, a precizat că aceasta va fi prima uzină de anvelope cu emisii zero de CO2. "Putem utiliza energia verde produsă în apropierea uzinei", a precizat directorul de operațiuni de la Nokian Tyres, Adrian Kaczmarczyk. Producătorul finalndez, care anterior era responsabil pentru 80% din anvelopele pentru autoturisme din Rusia, era în căutarea unei noi locații pentru o facilitate de producție, după ce a luat decizia de a se retrage din Rusia ca răspuns la invadarea Ucrainei. În data de 14 septembrie, prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu o delegație a companiei Nokian Tyres, discuțiile vizând pachetele de ajutor de stat disponibile pentru marile investiții și deschiderea manifestată față de nevoile de relocare a capacităților industriale de producție ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, dar și din zona Asiei. InvestițProducătorul de anvelope premium Nokian Tyres vizează, pe termen mediu, vânzări nete de două miliarde de euro, precum și un profit operațional și rentabilitate a capitalului angajat la un nivel de 20%. În 2020, vânzările nete ale companiei au fost de 1,3 miliarde de euro, iar numărul de angajați a ajuns la aproximativ 4.600. Compania Nokian Tyres este listată la Nasqad Helsinki.
Rezervele valutare ale BNR au crescut la 46,291 miliarde de euro
Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau, la finele lunii octombrie, la nivelul de 46,291 miliarde de euro, în creștere cu 5,9%, față de 43,711 miliarde de euro înregistrate la 30 septembrie 2022, informează BNR. În cursul lunii au avut loc intrări de 3,638 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv o tranșă din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Național de Redresare și Reziliență -PNRR- în sumă de aproximativ 2,562 miliarde de euro); alimentarea contului Comisiei Europene și altele. De asemenea, au avut loc ieșiri de 1,058 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 5,495 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2022 au fost de 51,786 miliarde de euro, față de 49,380 miliarde de euro la 30 septembrie 2022. Plățile scadente în luna noiembrie 2022 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 2,083 miliarde de euro.
Procentul românilor care cumpără online a crescut anul acesta la 47%
Procentul celor care cumpără online a crescut anul acesta, aproape jumătate dintre români (47%) făcând cea mai recentă achiziție online, față de 41% în 2021, conform celui mai recent studiu Google "Smart Shopper", care analizează obiceiurile de cumpărare în România. Cel mai mare avans al achizițiilor online în 2022 se observă la electronice, unde ponderea online-ului a ajuns la 60%, și fashion, unde se apropie de jumătate (45%). "Comportamentul de achiziție online adoptat de români în pandemie s-a păstrat și chiar s-a accentuat în vara acestui an (...) Depășirea pandemiei ne-a adus într-o perioadă marcată de o prudență în comportament pe fondul incertitudinilor economice, manifestată printr-o creștere a interesului în căutările pe Google pentru economisire, reduceri sau produse second-hand și o scădere a celui pentru divertisment sau turism și a achizițiilor spontane", se menționează într-un comunicat remis, marți, AGERPRES. Shopping-ul online a crescut cel mai mult în categoria celor tineri, peste jumătate dintre persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani spunând că cea mai recentă achiziție a fost online, față de aproape 40% în urmă cu un an. În ceea ce privește dispozitivul, datele Google arată că jumătate dintre românii care cumpără online fac achiziția de pe smartphone. Cei mai mulți români sunt agnostici la tipul de achiziție - în magazin sau online. Datele Google arată că aproape 70% dintre cumpărătorii din România nu au o preferință pentru online sau offline, ei își aleg canalul de achiziție în funcție de ocazie și oportunitate. Argumentele pentru achiziția online sau în magazin țin de comoditate și modalitatea în care intră în posesia produsului, precum și de tipul de produs achiziționat.
Prețurile grâului la nivel global au crescut puternic
Prețurile grâului au crescut puternic luni, la nivel global, după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, weekendul trecut, care permitea navigarea în siguranță a navelor ucrainene, transmite CNBC. Contractul pentru grâul cu livrare în decembrie, tranzacționat la Chicago Board of Trade, a crescut cu 5,5%, până la 8,75 dolari pe bușel, după ce a atins în timpul tranzacțiilor un maxim de 8,93 dolari pe bușel. Prețurile porumbului și soiei au crescut, de asemenea, dar într-o măsură mai mică, contractele futures pentru porumb avansând cu 1,3% și cele pentru soia cu 0,9%. Creșterile vin după ce Rusia a anunțat sâmbătă că își suspendă implicarea în Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, care a permis exportul de produse agricole vitale din mai multe porturi ucrainene. Rusia a anunțat că se retrage din acord pentru o perioadă nedeterminată, după ce a acuzat Ucraina de un atac ”masiv” cu drone asupra flotei Mării Negre, la Sevastopol, în Crimeea. Ucraina nu a afirmat dacă este responsabilă pentru atac, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că retragerea Rusiei din inițiativă este ”destul de previzibilă”. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat, între timp, că Rusia și-a suspendat participarea la acordul de cereale sub ”un pretext fals de explozii la 220 de kilometri de coridorul cerealelor” și că, prin aceasta, blochează ”două milioane de tone de cereale pe 176 de nave flate deja pe mare.” Zelensky și ministrul de Externe Dmitro Kuleba au acuzat Rusia că a început să saboteze acordul cu cereale în septembrie. CNBC a contactat Ministerul de Externe al Rusiei pentru comentarii.
Grup de lobby: Sistemul de pensii din Germania va deveni neviabil în cinci ani
Sistemul de pensii al Germaniei nu va fi viabil financiar în cinci ani, dacă nu va fi reformat, consideră Rainer Dulger, președintele Confederației Asociațiilor Patronale Germane, transmite CNBC. Influentul grup de lobby reprezintă aproximativ 20 de milioane de angajați din forța de muncă germană. Dulger a declarat pentru ziarul german Bild am Sonntag că economia germană slăbește și sistemul social este ”în prag de colaps”. ”Costurile vor exploda”, a spus el, potrivit unei traduceri a CNBC. În 2019, contribuțiile la planurile publice de pensii ale Germaniei au reprezentat aproximativ 10,1% din PIB-ul națiunii, dar este de așteptat să crească la 12,2% până în 2070, în sistemul actual, conform Raportului privind îmbătrânirea din 2021 publicat de Comisia Europeană. Această creștere de 2 puncte procentuale este una dintre cele mai mari schimbări prognozate în Spațiul Economic European, fiind depășită doar de Irlanda și Norvegia, unde contribuția la sistemele publice de pensii este de așteptat să fie cu 2,6 puncte procentuale mai mare în 2070, și de Țările de Jos, unde procentul din PIB cheltuit pentru pensii va fi cu 2,2 puncte mai mare peste cinci decenii.
Fabrica de la Bod reia producția din culturile de sfeclă de zahăr
Compania Best Achizitii, deținătoarea brand-ului “Zahăr BOD” și a unei părți reprezentive a Fabricii de Zahăr Bod anunță că va relua producția de zahăr din sfecla de zahăr în anul 2023 și că, începând cu 1 noiembrie 2022, demarează procedura de negociere și achiziție de sfeclă de zahăr de la producătorii și asociațiile de producători interesate. ”Compania Best Achizitii, deținătoarea brand-ului “Zahar BOD” și a unei părți reprezentive a Fabricii de Zahar Bod, va relua producția de zahăr din sfeclă de zahăr în anul 2023. În acest sens, începând cu 1 noiembrie 2022, demarează procedura de negociere și achiziție de sfeclă de zahăr de la producătorii și asociațiile de producători interesate”, anunță compania. Astfel, prima întâlnire cu fermierii va avea loc vineri, 4 noiembrie, ora 10:00, la sediul fabricii din Bod, întâlnire organizată în parteneriat cu Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Bod. Având în vedere interesul constant manifestat de fermieri pentru a se relua producția de zahăr la Bod, fabrica fiind una dintre cele mai reprezentative fabrici de zahăr din țară, se așteaptă ca la această întâlnire să participe un număr mare de fermieri.
Washington Post: Twitter intenționează să renunțe la un sfert din forța de muncă
Twitter, care a fost achiziționată săptămâna trecută de miliardarul Elon Musk, intenționează să renunțe la un sfert din forța de muncă, ca parte a ceea ce se așteaptă să fie o primă rundă de disponibilizări, a relatat luni Washington Post, citând o persoană familiarizată cu chestiunea. Avocatul celebrităților Alex Spiro, un reprezentant legal de lungă durată al lui Musk, a condus discuțiile despre reducerile de locuri de muncă, potrivit articolului, citat de Reuters. Twitter avea peste 7.000 de angajați la sfârșitul anului 2021, potrivit unei declarații la autoritățile de reglementare, iar un sfert din numărul de angajați se ridică la aproape 2.000 de angajați. Musk a negat un articol al New York Times despre concedierea angajaților Twitter înainte de 1 noiembrie pentru a evita obligația de a acorda acțiuni în ziua respectivă. Twitter nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters.
