MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Majoritatea analiștilor se așteaptă la o depreciere a leului
Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 scad la valoarea medie de 1%
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna martie cu 7,3 puncte până la valoarea de 43,9 puncte. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1%. ”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna martie cu 7,3 puncte până la valoarea de 43,9 puncte. Această situaţie s-a datorat exclusiv creşterii componentei de anticipaţii a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente a rămas relativ similară valorii înregistrate în exerciţiul anterior”, anunţă asociaţia. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2026) s-a redus comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie şi a atins nivelul de 4,65%. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 79% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0311 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,0735 lei pentru un euro. “În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”). Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agenţiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – preşedinte al Asociaţiei CFA România. Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 61% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 29% anticipează o scădere. De asemenea 74% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 21% că sunt corect evaluate. Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a a ramas similar cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,4% din PIB. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni. O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 82% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor, în timp ce 18% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”). Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BBÂ), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.
Fiscul pune lupa pe cabinetele medicale individuale
Obiectivele principale ale programului sunt: creșterea gradului de conformare fiscală la nivelul contribuabililor vizați
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va desfășura până la finalul anului, la nivel național, un nou program de conformare ce se adresează persoanelor fizice înregistrate sub forma cabinetelor medicale individuale (CMI) sau ca persoană fizică independentă (PFI) și care realizează venituri din prestarea activității de asistență medicală (generală ori specializată) sau stomatologică. Potrivit unui comunicat al ANAF, remis luni AGERPRES, obiectivele principale ale programului sunt: creșterea gradului de conformare fiscală la nivelul contribuabililor vizați, cu privire la înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor fiscale, nivelul veniturilor declarate, stabilirea corectă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate și plata obligațiilor fiscale; reducerea oportunităților de neconformare; identificarea contribuabililor care se sustrag de la declararea totală sau parțială a obligațiilor fiscale; îmbunătățirea nivelului de informare și conștientizare a obligațiilor fiscale aferente veniturilor obținute din activitățile medicale/stomatologice; sprijinirea contribuabililor prin furnizarea de îndrumări clare și accesibile, pentru îndeplinirea corectă și la timp a obligațiilor declarative și de plată. 'Prin această inițiativă, ANAF urmărește consolidarea unei relații de parteneriat cu contribuabilii și promovarea conformării voluntare, ca pilon esențial al eficienței sistemului fiscal', precizează ANAF.
INS: Managerii estimează o creştere a preţurilor în toate domeniile
Așa arată un studiu realizat de către Institutul Naţional de Statistică
Managerii estimează o creştere moderată a activităţii economice în industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul şi servicii, o relativă stabilitate a numărului de salariaţi în industria prelucrătoate şi servicii şi creşterea preţurilor în toate domeniile de activitate ale economiei, până în luna iunie, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS. În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2025, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural Â12%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural Â23%). Potrivit estimărilor din luna aprilie 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural Â26%). Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â9%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural Â36%). În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural Â13%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural Â20%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â8%). Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural Â36%). Conform estimărilor din luna aprilie 2025, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural Â8%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â1%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural Â18%).
Rata șomajului a coborât la 3,33% în luna martie 2025
Rata șomajului înregistrată la nivel național, la sfârșitul lunii martie 2025, a fost de 3,33%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale raportat la cea din luna anterioară, informează luni Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Potrivit instituției, numărul total de șomeri la finele lunii februarie 2025 a fost de 265.869 de persoane. Din totalul șomerilor înregistrați, 56.766 au fost șomeri indemnizați și 209.103 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 1.653 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 871 de persoane față de luna precedentă. Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 70.126 șomeri provin din mediul urban și 195.743 șomeri provin din mediul rural. Numărul șomerilor femei la 31 martie 2025 era de 123.435 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 142.434 de persoane. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 - 49 de ani (67.955), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (61.773), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (15.463). Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (31,74%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,26% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,45 %.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut ușor în februarie 2025
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 0,1%, în februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, la 557,2 milioane de lei, de la 556,7 milioane de lei în ianuarie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF) și consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 18,4%, de la 185 milioane lei la 150,9 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 9,05%, de la 235,1 milioane de lei, în ianuarie 2025, la 256,4 milioane de lei în februarie. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,8%, de la 136,5 milioane lei la 149,9 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,07%, de la 492,3 milioane de lei (în ianuarie 2025) la 497,6 milioane de lei (în februarie 2025). Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 19,3%, la 124,3 milioane lei, cele peste 120 de zile au crescut cu 10,5%, la 233,8 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 10%, până la 139,5 milioane de lei. La capitolul 'Buget de stat și autonome', arieratele s-au diminuat de la 61,8 milioane de lei în ianuarie 2025, la 59,7 milioane de lei în februarie 2025 (-3,4%). Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,6%, la 26,7 milioane lei. Cele de peste 120 de zile au coborât cu 2,6%, la 22,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au crescut la 10,4 milioane lei (plus 35,06%).
WSJ: Huawei dezvoltă un nou cip AI, încercând să rivalizeze cu Nvidia
Grupul chinez Huawei Technologies se pregăteşte să testeze cel mai nou şi mai puternic procesor de inteligenţă artificială al său, în speranţa de a înlocui unele dintre produsele de vârf ale gigantului american Nvidia, a relatat duminică Wall Street Journal. Huawei a contactat mai multe companii chineze de tehnologie pentru a testa fezabilitatea tehnică a noului cip, numit Ascend 910D. Compania chineză speră ca această nouă generaţie a procesoarelor sale AI Ascend să fie mai performantă decât modelul H100 de la Nvidia, iar primele loturi de mostre ale procesorului ar urma să fie livrate chiar de la sfârşitul lunii mai. Reuters a relatat luni că Huawei intenţionează să înceapă livrările în masă ale procesorului său AI avansat Ascend 910C către clienţi din China începând chiar de luna viitoare. De ani de zile, Huawei şi alţi competitori chinezi s-au străduit să atingă nivelul de performanţă al Nvidia în ceea ce priveşte fabricarea de cipuri de înaltă clasă, utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligenţă artificială — un proces esenţial în care datele sunt introduse în algoritmi pentru a-i ajuta să înveţe să ia decizii corecte.
Toyota pune la bătaie 42 de miliarde de dolari pentru preluarea unui furnizor cheie
Toyota Motor a anunţat că explorează posibilitatea de a investi într-o eventuală preluare a furnizorului său cheie de componente, Toyota Industries, o tranzacţie care, potrivit informaţiilor, ar putea ajunge la 42 de miliarde de dolari. ”Explorăm în prezent diverse posibilităţi, inclusiv o investiţie parţială”, a declarat Toyota într-un comunicat depus sâmbătă la Bursa din Tokyo, după ce în presă au apărut informaţii despre o posibilă preluare. Bloomberg News a relatat vineri că preşedintele Toyota, Akio Toyoda, împreună cu familia fondatoare, ar fi propus achiziţionarea Toyota Industries într-o tranzacţie posibilă de 6 trilioane de yeni (42 miliarde dolari). Toyota Industries, care are o capitalizare bursieră de aproximativ 4 trilioane de yeni, a confirmat că a primit propuneri privind trecerea la statutul de companie privată prin intermediul unei entităţi speciale, însă a negat că ar fi primit o propunere oficială din partea preşedintelui Akio Toyoda sau a grupului Toyota.
YouTube va folosi AI-ul pentru căutări
Nu doar Google, ci şi paginile de căutare din YouTube vor beneficia de aportul inteligenţei artificiale, anunţă cea mai populară platformă de video online. Inteligenţa artificială va scoate în evidenţă anumite secvenţe din cadrul filmărilor, care corespund cuvintelor cheie folosite de utilizatori pentru căutări. De exemplu, dacă utilizatorul caută „cum fac ciorbă de perişoare”, AI-ul ar trebui să afişeze direct secvenţe din clipuri care prezintă procesul de preparare al ciorbei. Abordarea ar trebui să permită utilizatorului nu doar să găsească filmarea potrivită, ci să localizeze în filmare exact secvenţele pe care le caută. Spre deosebire de funcţia similară implementată de Google sub brandul AI Overviews, pe YouTube AI-ul nu realizează rezumarea conţinutului. Deocamdată, funcţia a fost implementată doar sub forma unui experiment, care apare doar pentru anumite căutări şi doar unui număr mic dintre abonaţii Premium.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
