MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Majorarea salariului minim va crește șomajul în rândul tinerilor
Așa arată un studiu realizat de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector al Institutului Bancar Român (IBR).
Majorarea salariului minim pe economie în ritmul prevăzut în noul program de guvernare, la 2.000 lei în 2018 și la 2.400 lei în 2020, după alte 12 majorări în ultimii opt ani, va crește șomajul în rândul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul și va accentua polarizarea între firmele mici și cele mari, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector al Institutului Bancar Român (IBR). Este al doilea studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliției PSD-ALDE realizat de Iancu Guda, după cel privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri în locul celui pe profit. Nici guvernul, nici PSD și nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact al măsurilor propuse. Studiul de impact pornește de la o analiză a poverii cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situații financiare disponibile. Pentru 2015, cheltuielile cu salariile reprezentau, în medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, însă există diferențe majore între dimensiunile companiilor. Pentru firmele cu afaceri de cel mult 100.000 euro pe an, salariile reprezintă 21% din cheltuielile totale, în timp ce pentru marile companii, cu afaceri de peste 100 milioane euro, povara salariilor este de doar 8% din cheltuielile totale, arată studiul. În plus, în cinci mari sectoare-cheie ale economiei românești, salariile depășesc 20% din costuri: alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (39%), industria textilă (29%), IT (28%), salubritate (22%) și transporturi (21%). Dintre acestea, doar în IT majorările salariale au fost generate de un exces de cerere, în celelalte sectoare fiind înregistrate costuri mai mari mai ales ca urmare a creșterii salariului minim. În 2008, salariul minim reprezenta 27% din salariul mediu, însă ponderea a ajuns la 43% în 2016 și va urca la 63% în 2020, dacă se aplică majorările propuse în programul de guvernare. Majorarea poate avea efecte grave asupra multor firme. "Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin creșterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creștere, poate duce la dificultăți financiare sau chiar întreruperea activității. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active", arată studiul de impact realizat de Iancu Guda. În plus, măsura ar avea și alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie să intre pe piața muncii. "Creșterea șomajului în rândul tinerilor, în condițiile în care aceștia reprezintă segmentul cu experiența cea mai redusă din forța de muncă. Conform cifrelor Eurostat (...), deși rata generală a șomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (și aproape de șomajul natural în marile orașe), situatția arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%", arată studiul.
Suntem pe locul II în UE la creșterea consumului din sectorul de alimente și băuturi
România ocupă a doua poziție în Europa, după Turcia, după ritmul creșterii și potențialul de creștere din sectorul de alimente și băuturi (food & beverage - F&B), incluzând aici consumul din restaurante, unități fast-food, cafenele, ceainării și gelaterii, conform unui studiu al Cushman & Wakefield, a estimat ritmul de creștere din ultimii zece ani la 7,2% pe an. Potențialul de creștere pentru următorul deceniu este și el considerat foarte rificat, ritmul mediu de creștere fiind estimat la 8,8% pe an de către Cushman & Wakefield. „Lumea modernă, incluzând aici și România, trece printr-o schimbare semnificativă de paradigmă. Dacă în urmă cu câțiva ani, obișnuiam să cumpărăm haine din oraș sau mall și să mâncăm acasă, în ultima perioadă am început să cumpărăm diverse lucruri, inclusiv haine, online și să ieșim pentru a lua masa în oraș sau la mall. În piețe dinamice, precum România, cu o creștere economică record și un avans al salariilor de peste 10% pe an, aceste tendințe sunt rapid îmbrățișate de consumatorii tineri, iar operatorii de restaurante și cafenele beneficiază de acest context pozitiv”, a declarat un consultant al C&W Echinox, Cristi Moga. Cele mai mari zece centre comerciale din România găzduiesc aproximativ 250 de unități F&B, întinse pe o suprafață închiriabilă de peste 40.000 de metri pătrați, reprezentând circa 6% din suprafața închiriabilă a centrelor comerciale analizate, potrivit datelor centralizate de Cushman & Wakefield Echinox. În ultimii ani, dezvoltatorii au acordat o atenție tot mai mare zonei de pentru restaurante a centrelor comerciale, căutând să îmbine spațiile pentru servirea mesei cu cele de relaxare și distracție. În Europa, anul trecut au fost cheltuite 796 miliarde euro în sectorul F&B, în condițiile în care ritmul mediu de creștere al pieței din ultimul deceniu a fost de 4,2% pe an. Pentru următorii 10 ani (2017-2026), consultanții Cushman & Wakefield estimează un ritm mediu de creștere de 4,9% pe an. Spania, Marea Britanie, Italia, Germania și Franța au fost cele mai mari cinci piețe de F&B în 2016, în condițiile în care în Spania, liderul pieței de profil la nivel european, piața a atins nivelul de 120 miliarde euro, reprezentând 15% din consumul la nivel european. Pe de altă parte, piețele din centrul și estul Europei, precum Turcia, România, Bulgaria, Polonia și Ucraina, au avut și își vor păstra un ritm de creștere peste media europeană.
Fondurile pentru investiții în activități neagricole au fost deja epuizate
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat joi că a epuizat înainte de termenul limită, din 31 iulie, fondurile nerambursabile alocate în sesiunea din acest an pentru pentru submăsura „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, iar solicitările de finanțare în valoare de 148,2 milioane de euro depășesc de peste patru ori alocarea financiară stabilită. “De la deschiderea sesiunii în data de 3 mai 2017, prin această submăsură au fost depuse pentru finanțare 855 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 148,2 milioane de euro. Alocarea bugetară stabilită pentru această sesiune este de 35 milioane de euro. Astfel, AFIR a primit până la închiderea sesiunii solicitări de finanțare care depășesc de peste 4 ori alocarea financiară stabilită”, se arată în comunicat. Valoarea sprijinului nerambursabil acordat prin submăsura „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” este de maximum 90% din costul total al proiectului și nu poate depăși 200.000 euro per beneficiar pe 3 ani fiscali. “Avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse și vom face un clasament pe baza punctajului acordat de beneficiari. 80% din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate, iar ceea ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție. Încercăm astfel să accelerăm la maxim evaluarea și acordarea sprijinului financiar pentru ca afacerile propuse să se dezvolte într-un timp cât mai previzibil”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț Chesnoiu. Printre exemplele de proiecte pentru care s-a solicitat finanțare cu o valoare a sprijinului nerambursabil de 200.000 de euro, se numără dotarea unei spălătorii textile cu echipamente specializate, construirea unei agropensiuni sau înființarea unui atelier de bijuterii. Un alt solicitant a cerut sprijin nerambursabil în valoare de 7.000 de euro pentru amenajarea unui atelier de produse textile. După finalizarea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut conform criteriilor de selecție, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile pentru această submăsură.
Chimcomplex Borzești a depus ofertă pentru Oltchim în ultima zi
Combinatul chimic Chimcomplex Borzești (simbol bursier CHOB), controlat de omul de afaceri Ștefan Vuza, a anunțat că a depus ieri, în ultima zi în care se pot depune oferte, ofertă pentru preluarea activelor Oltchim din Râmnicu Vâlcea, și susține că vizează crearea unui gigant românesc în industria chimică. Până în prezent, două companii au anunțat oficial că sunt interesate să preia activele Oltchim: Chimcomplex, societate controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, și grupul germano-polonez PCC, acționar minoritar al combinatului. Termenul limită de depunere a ofertelor angajante pentru vânzarea pachetelor de active ale combinatului Oltchim, aflat în insolvență, a fost prelungit până în 6 iulie, ora 18.00. Chimcomplex susține că i s-a alăturat gigantul american Tricon Energy, cu o cifră de afaceri de 6 miliarde de dolari, ca partener comercial, cinci bănci europene coordinate de ING și două fonduri de investiții din Londra și Dubai, arată un comunicat emis joi de Chimcomplex. Grupului SCR, care deține în prezent Chimcomplex, va deveni garantul direct al tranzacției, având active de peste 120 de milioane de euro. ”Chimcomplex vizează pe mai departe crearea Companiei Române de Chimie – viitor jucător important din punct de vedere al relevanței regionale în industria chimică”, arată comunicatul. Planul de afaceri al acestei noi entități este fundamentat pe relansarea chimiei românești, incluzând posibilitatea de creștere a producției industriale la peste 1 miliard de euro anual, în șapte ani de la preluare, precum și crearea a peste 9.000 de locuri de muncă, cât și la diversificarea operațiunilor comerciale în întreaga regiune. Compania nu a dezvăluit valoarea financiară a ofertei. “Oferta pe care am depus-o este una corectă, sustenabilă și bine asumată, iar faptul că avem resursele umane, know-how- ul și resursele financiare, ar trebui să fie hotărâtor în luarea unei decizii, astfel încât Oltchim împreună cu Chimcomplex să redevină acel etalon pe care îl merită industria chimică românească pe plan intern și regional prin intermediul Companiei Române de Chimie”, a declarat președintelele Chimcomplex, Virgiliu Băncilă. Chimcomplex consideră că are un singur competitor pentru activele Oltchim. "Probabil că mai sunt și alti competitori, dar singurul de elită este gigantul germano-polonez PCC, cu care suntem pregătiți să luptam cu toate armele, pentru a-l învinge. Vânzarea Oltchim este un eveniment major în economia României și am dori să avem sprijin de la întreg mediul de afaceri, așa cum am primit de la mediul universitar. Credem că organizatorul licitației va fi corect și ne va declara calificați în confruntarea directă cu PCC, urmând ca cel care va avea oferta cea mai bună să câștige", a mai spus Băncilă.
Deutsche Bank se mută de la Londra la Frankfurt
Deutsche Bank se pregătește să își transfere o mare parte din operațiunile de trading și investment banking din Londra la Frankfurt, din cauza Brexitului, au declarat persoane apropiate situației, transmite Bloomberg. Locurile de muncă a mai multor sute de traderi și conturile a până la 20.000 de clienți vor fi transferate în cadrul planului, a declarat o altă persoană. Strategia, care este în curs de finalizare și care va fi revizuită dacă scenariul Brexit se va schimba, va fi probabil implementată în următoarele 18 luni, au spus sursele. La un an după decizia Marii Britanii de a ieși din UE, cele mai mari bănci din lume analizează alternative pentru unele dintre operațiunile din Londra. ”Este un nou moment de referință în ceea ce numim Brexodus”, a spus Gildas Surry, care contribuie la supravegherea a unor active de circa 1 miliard de euro la compania Axiom Alternative Investments din Londra. El a arătat că băncile europene lucrează la planuri de repatriere a activităților de trading. Deutsche Bank a prezentat în martie o nouă strategie care prevede concentrarea pe serviciile de investment banking oferite clienților corporativi și pe istoria sa germană.
Veste bună: comenzile primite de fabricile germane au crescut în mai
Comenzile primite de fabricile germane au crescut în luna mai, chiar dacă sub estimările analiștilor, iar banca centrală a Germaniei, Bundesbank, se așteaptă la o creștere economică solidă, transmite Bloomberg. Comenzile, ajustate la factorii sezonieri și la inflație, au crescut cu 1%, după un declin revizuit la 2,2% în aprilie, arată datele Ministerului Economiei. Analiștii intervievați de Bloomberg anticipau în medie un avans de 1,9%. Comenzile au urcat cu 3,7% comparativ cu intervalul similar al anului trecut, atunci când sunt ajustate la numărul de zile lucrătoare. Germania a tractat creșterea economică a zonei euro, iar Bundesbank anticipează că cererea internă și externă va contribui laun avans economic solidă, îmbunătățind estimările până în 2019. Guvernul este mai precaut, anticipând o creștere economicp de 1,5% în 2017 și de 1,6% în 2018, sub ritmul de 1,9% consemnat în 2016, care a fost cel mai ridicat din ultimii cinci ani.
