MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: „La cum arată situaţia financiară, un acord cu FMI devine o mană cerească”
„Dincolo de speculaţii, realitatea este una extrem de gravă”, consideră economistul Adrian Negrescu
Economistul Adrian Negrescu afirmă că situaţia deficitului bugetar de 2,3% în primele trei luni ale acestui an este „alarmantă” pentru România, iar dacă cheltuielile vor continua în acest ritm ţara noastră riscă să piardă şi „bruma de credibilitate” pe care o mai avea în faţa investitorilor. Potrivit analistului economic, în acest caz extrem, singura „plasă de salvare” o va reprezenta un acord cu FMI, care devine astfel „răul cel mai mic” într-o situaţie în care „lipsa de apetit” pentru reforme este „tot mai evidentă”. „Împinşi de la spate de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat”, afirmă Negrescu. „Deficitul bugetar de peste 2,3% din primele trei luni reflectă o situaţie alarmantă pentru România. În acest ritm de cheltuieli, riscăm să pierdem şi bruma de credibilitate pe care o mai avem în faţa investitorilor, cei care împrumută ţara noastră. Cum necesarul de împrumut al României depăşeşte în acest an 50 de miliarde de euro, dacă investitorii nu vor vedea rapid măsurile necesare pentru a reduce deficitul, probabil vor cere o dobândă tot mai mare sau chiar vor renunţa să mai finanţeze ţara noastră”, a declarat, miercuri, pentru News.ro economistul Adrian Negrescu. Analistul economic afirmă că, în acest caz „extrem”, singura „plasă de salvare” va fi un acord cu FMI, instituţie care, într-un acord de tip stand-by, ar putea oferi României 30-40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea la care ar trebui sa se împrumute din pieţe. „Pare că FMI devine răul cel mai mic într-o situaţie în care lipsa de apetit pentru reforme este tot mai evidentă. Împinşi de la spate, de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat. Dincolo de speculaţii, realitatea este una extrem de gravă. Avem cel mai mare deficit trimestrial din istoria recentă, mai mare decât la criza precedentă, iar cheltuielile statului continuă să crească într-un ritm îngrijorător”, afirmă Negrescu. Economistul spune că, mai mult decât atât, datele privind încasările din TVA, „mai mici decât cele de anul trecut”, arată că economia „pune frână tot mai evident”, iar perspectivele unei crize economice sunt „tot mai solide”. „Luaţi în calcul că Guvernul şi-a făcut calculele plecând de la o creştere economică de 2,5% în 2025, cu venituri mult mai mari. Realitatea, din păcate, bate filmul, iar politicienii trebuie să se trezească. Până nu va fi prea târziu. O retrogradare la Junk a României se va traduce într-o scădere economică puternică şi o plecare în masă a investitorilor din ţara noastră. Efectele? Statul va îngheţa toate investiţiile, nu va mai avea bani cu ce să plătească salarii, pensii (90% din banii încasaţi din taxe) iar România se va întoarce în timp la statutul de economie nerecomandată investiţiilor”, a conchis Adrian Negrescu.
Cea mai mare despăgubire achitată de un asigurator din cauza furtunilor a fost de 400.000 de lei
Asiguratorii UNSAR au plătit anul trecut despăgubiri totale de 56 de milioane lei pentru daunele provocate locuinţelor de furtuni l valoarea medie a unui dosar de daună achitată a fost de 7.500 lei
Companiile de asigurări membre ale Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) au plătit anul trecut despăgubiri de 56 de milioane lei pentru daunele provocate locuinţelor de furtuni, în baza poliţelor de asigurare facultative. ”Anul trecut, companiile de asigurări Membre UNSAR au plătit despăgubiri de 56 de milioane lei pentru daunele provocate locuinţelor de furtuni, în baza poliţelor de asigurare facultative. Suma este în creştere cu circa 120% faţă de anul 2023, marcând un nou record”, anunţă UNSAR. Şi numărul dosarelor de daună achitate pentru astfel de pagube a crescut cu 63% faţă de 2023, până la 7.537. Această evoluţie reflectă atât o intensificare a fenomenelor meteorologice extreme – tot mai frecvente şi mai violente în ultimii ani – cât şi o tendinţă tot mai pronunţată a proprietarilor de locuinţe de a apela la poliţele facultative pentru o protecţie financiară extinsă. Furtunile generează daune semnificative, iar costurile cu reparaţiile acoperişurilor, instalaţiilor, faţadelor şi ferestrelor nu sunt deloc de neglijat. Conform analizei realizate la nivelul asociaţiei, valoarea medie a unui dosar de daună achitată pentru daunele cauzate doar de furtuni a fost de 7.500 lei - sumă importantă pentru bugetul oricărei familii. De altfel, cea mai mare despăgubire plătită pentru acoperirea acestor tipuri de pagube a atins 400.000 lei. ”Fenomenele meteo extreme, în special furtunile violente, au devenit tot mai prezente în România, iar acest lucru se reflectă în numărul de daune produse şi în sumele plătite de companiile de asigurări. Important este că există soluţii şi pentru aceste situaţii – căci asigurarea facultativă este o formă de protecţie necesară şi în faţa realităţilor climatice actuale", a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al UNSAR. În medie, companiile de asigurări Membre UNSAR au plătit în fiecare zi a anului trecut 21 de dosare de daună doar pentru pagubele cauzate locuinţelor de producerea riscului de furtună, ceea ce confirmă presiunea tot mai mare exercitată de aceste fenomene naturale asupra infrastructurii rezidenţiale. ”Asigurările facultative de locuinţe sunt esenţiale pentru stabilitatea financiară a unei familii. Acestea oferă soluţii complete pentru o multitudine de riscuri şi situaţii nefericite precum furtuni, incendii, avarii accidentale, inundaţii, dar şi multe alte acoperiri dedicate specificului unei locuinţe", a declarat Alina Bărbulescu, specialist asigurări Bunuri & Proprietăţi în cadrul UNSAR.
Afacerile cu mașini au crescut în primele două luni cu 3,1%
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele două luni faţă de perioada similară din anul 2024, atât ca serie brută cu 3,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (Â16,5%), comerţul cu autovehicule (Â2,6%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (Â0,6%)”, arată datele INS. Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule a scǎzut cu 0,1%. În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 0,9%. Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o crestere cu 6,7%, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (Â9,4%), comerţul cu autovehicule (Â7,9%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (Â4,9%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (Â3,4%). Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 0,5%.
Trump a sugerat că veniturile din tarife vamale ar putea înlocui impozitul pe venit
În timp ce investitorii se confruntă cu incertitudinea generată de politicile tarifare, preşedintele Donald Trump rămâne fidel strategiei sale comerciale şi chiar a sugerat recent că veniturile din tarifele vamale ar putea înlocui impozitul federal pe venit, dar analiştii par să aibă altă părere, relatează CNBC. ”Există o şansă ca banii obţinuţi din tarife să fie atât de mulţi încât să înlocuiască impozitul pe venit”, a declarat Trump într-un interviu acordat Fox la începutul acestei luni. Este o idee pe care Trump a vehiculat-o şi în campania sa electorală de anul trecut, în cadrul unei întâlniri cu legislatori republicani. Totuşi, orice modificare a impozitului pe venit ar necesita o lege adoptată de Congres. Economiştii privesc cu scepticism propunerea. ”Nu este o propunere realistă”, a declarat Alex Durante, economist principal la Tax Foundation, pentru CNBC. În prezent, negocierile tarifare sunt în desfăşurare. Administraţia Trump a instituit în aprilie un tarif universal de 10% pentru majoritatea ţărilor, în timp ce tarifele pentru bunurile din China au ajuns la un maxim de 145%. Există o pauză de 90 de zile aplicată acestor măsuri, timp în care se discută eventuale ajustări. Baza de aplicare a tarifelor este mult mai mică decât cea a impozitului pe venit Unii experţi în politici fiscale pun la îndoială capacitatea tarifelor de a genera venituri comparabile cu impozitul pe venit. ”Baza de impozitare pentru tarife este mult mai mică decât baza pentru impozitul pe venit”, a explicat Kimberly Clausing, cercetător principal la Peterson Institute for International Economics. Spre exemplu, în 2023, SUA au importat bunuri în valoare de 3,1 trilioane de dolari. În comparaţie, impozitul federal pe venit s-a aplicat la peste 20 de trilioane de dolari, conform unui raport co-semnat de Clausing. La sfârşitul lunii martie, consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, estima că tarifele ar putea aduce anual aproximativ 600 de miliarde de dolari. Însă, potrivit lui Mark Zandi, economist-şef la Moody’s, această cifră ”nu este nici pe departe realistă”. ”Dacă se ajunge la 100-200 de miliarde, ar fi deja norocos”, a spus acesta.
Aproape jumătate dintre americani au o părere negativă despre Tesla şi Elon Musk
Atât publicul larg, cât şi investitorii par să împărtăşească o opinie comună în această perioadă: nu au prea multă simpatie nici pentru compania Tesla, nici pentru directorul său general, Elon Musk, relatează CNBC. Acţiunile Tesla au suferit o scădere accentuată, iar sondajul economic CNBC All-America relevă că peste 47% dintre americani au o părere negativă despre compania producătoare de vehicule electrice. Doar 27% au o opinie pozitivă, iar 24% sunt neutri. Prin comparaţie, General Motors este privită pozitiv de o treime dintre respondenţi, în timp ce 51% sunt neutri şi doar 10% au o părere negativă. Tesla se confruntă cu o presiune tot mai mare, în contextul în care activităţile politice controversate ale lui Musk – inclusiv susţinerea Partidului Republican şi a fostului preşedinte Donald Trump, precum şi promovarea reducerilor în sectorul guvernamental – par să îndepărteze potenţiali cumpărători. Mai multe proteste au avut loc în faţa birourilor Tesla din toată ţara. Sondajul arată că Elon Musk este o figură extrem de polarizantă: 50% dintre americani au o părere negativă despre el, 36% pozitivă, iar 16% sunt neutri. Printre democraţi, scorul net de aprobare (pozitiv minus negativ) este de -82, în timp ce printre independenţi este de -49. În schimb, republicanii îl privesc favorabil, cu un scor net de Â56. Problema majoră pentru Tesla ar putea fi faptul că multe dintre grupurile care sunt cel mai deschise către vehiculele electrice au o părere mai proastă despre companie decât despre tehnologie în sine. ”Tesla este cea mai apreciată în rândul celor care sunt cel mai puţin dispuşi să cumpere un vehicul electric”, a explicat Micah Roberts, partener la Public Opinion Strategies, firma republicană care a realizat sondajul.
Bitcoin a revenit peste pragul de 90.000 de dolari
Bitcoin a depăşit din nou pragul de 90.000 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii martie, pe fondul unui val de achiziţii din partea investitorilor care caută refugiu în criptomonedă, în contextul turbulenţelor bursiere şi al deprecierii dolarului american, relatează CNBC. Potrivit Coin Metrics, preţul bitcoin a urcat marţi cu peste 4%, atingând 91.419,07 dolari, ceea ce duce la un câştig de peste 8% în doar două zile. În cursul zilei, criptomoneda a urcat până la 91.555,18 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 martie. De la minimul atins în aprilie, bitcoin a recuperat circa 22%. Această creştere bruscă vine în paralel cu o nouă vânzare masivă pe pieţele de acţiuni americane, luni, când preşedintele Donald Trump a crescut presiunea asupra preşedintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, cerând reducerea imediată a dobânzilor. Administraţia analizează dacă Powell ar putea fi înlăturat din funcţie înainte de încheierea mandatului său, în mai 2026. Marţi, bursele americane şi-au revenit parţial după pierderile majore din sesiunea anterioară.
Preţurile petrolului au urcat cu aproape 2%
Preţurile petrolului au încheiat ziua de marţi în creştere cu aproape 2 dolari pe baril, în urma noilor sancţiuni impuse de Statele Unite împotriva Iranului şi a revenirii pieţelor bursiere, care au declanşat o redresare după scăderile puternice din sesiunea anterioară, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1,18 dolari, sau cu 1,8%, ajungând la 67,44 dolari pe baril. Contractul WTI (West Texas Intermediate) cu livrare în mai, care a expirat la închiderea de marţi, a câştigat 1,23 dolari, sau 2%, închizând la 64,32 dolari. Contractul WTI pentru iunie, mai activ tranzacţionat, a urcat de asemenea cu 2%, stabilindu-se la 63,47 dolari. Statele Unite au anunţat marţi noi sancţiuni împotriva unui important magnat iranian din domeniul transportului de gaze petroliere lichefiate şi ţiţei, precum şi asupra reţelei sale corporative. Deşi negocierile dintre Washington şi Teheran privind programul nuclear iranian au făcut unele progrese în weekend, eşecul de a ajunge la un acord ar putea afecta grav exporturile de petrol ale Iranului, în contextul înăspririi sancţiunilor americane, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital din New York.
OpenAI, interesată să cumpere Chrome
Dezvoltatorul ChatGPT ar putea cumpăra browser-ul Chrome de la Google, dacă acesta din urmă va fi forţat să facă asta. În Statele Unite are loc un nou proces important pentru Google, care este acuzat de monopol ilegal pe piaţa motoarelor de căutare. Guvernul american cere, pentru rezolvarea situaţiei, vânzarea browser-ului Chrome, pe care gigantul Google l-a folosit pentru a-şi întări poziţia pe piaţă. OpenAI, prin vocea şefului de produs de la ChatGPT, Nick Turley, spune că ar fi interesată să cumpere browser-ul Chrome, dacă instanţa va forţa Google să facă asta. Turley spune însă că, pe lângă OpenAI, ar exista foarte multe alte companii interesate să cumpere cel mai popular browser web al momentului. În ciuda promisiunilor de relaxare a relaţiilor cu marile companii de tehnologie făcute de Donald Trump, administraţia americană are două procese capitale prin care s-a îndreptat împotriva Google, care este atacată atât pe piaţa căutărilor online, cât şi pe cea a reclamelor digitale.
