MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Joacă cu aurul - O situație nemaîntâlnită nicăieri în lume
Isărescu: Să aducem aurul din Londra în țară pentru verificare, dar să îl ducem înapoi
Mugur Isărescu a declarat, marți, că aurul României ar trebui adus în țară, din Londra, numai pentru verificare, însă acesta ar trebui dus înapoi. Guvernatorul BNR a precizat că repatrierea aurului ar avea drept impact creșterea costurilor. „BNR a spus în mod clar că nu are nicio obiecție cu aducerea aurului în țară pentru verificare, pentru că s-a creat o mare problemă de credibilitate. Sunt trei ani de zile în care sistematic și într-un mod iresponsabil s-a spus că nu există acest aur, că a dispărut, că a fost vândut, că a intrat în operațiuni, și mai rău decât atât, că nu l-am folosit pentru a obține venituri. Ori rezerva de aceea este rezervă. Nu este investiție. Rezerva este ceva ce pui de o parte pentru situații deosebite. Obiectivul rezervei internaționale, fie că este de aur sau valutară, este să-ți dea credibilitate și să reducă costurile cu care țara respectivă s-ar împrumuta. Deci, un posibil impact ar fi creșterea costurilor”, a susținut Mugur Isărescu, la audierea în Comisiile reunite de buget-finanțe ale Parlamentului. Guvernatorul BNR a afirmat că aurul ar trebui adus în țară doar pentru a arăta că există, apoi ar trebui dus înapoi. „Personal m-am exprimat public și nu pot să spun altceva în fața dumneavoastră. Eu aș vota în Consiliul de Administrație dacă s-ar ridica problema aceasta, să îl aducem, să-l vadă toată lumea, inclusiv aceste câteva persoane care ne toacă de dimineața până seara cu aberațiile pe care le-au spus, după care trebuie dus înapoi acolo sau arhivat, pentru că, altfel, în țară nu o să aducem fiecare investitor străin să-l băgăm în tezaur și să spunem acesta este aurul, are greutate”, a explicat Isărescu. El a adăugat că afirmațiile potrivit cărora România ar urma să folosească aurul la ceva sunt doar fantezii. Curtea Constituțională a respins sesizarea PNL și USR pe proiectul legislativ inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate. Judecătorii CCR au decis să respingă sesizarea pe motiv de oportunitat. Prin urmare legea este constituțională. Mugur Isărescu a fost avizat ieri de comisiile parlamentare de specialitate, cu unanimitate de voturi, pentru un nou mandat de guvernator al BNR. Tot unanimitate a fost și la avizarea propunerilor pentru Consiliul de Administrație al BNR: Florin Georgescu, Leonardo Badea, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Balint Csaba, Dan Radu Rușanu și Virgiliu Stoenescu. Toate nominalizările urmează să fie supuse miercuri votului plenului reunit al celor două Camere.
Abateri pe bandă rulantă la producătorii de lapte
ANPC a constatat abateri la 60% dintre operatorii verificați din industria laptelui
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a controlat peste 700 de operatori economici din industria laptelui și a constatat abateri la aproximativ 60% dintre aceștia. ANPC a desfășurat o serie de acțiuni de control, în perioada 27.05 – 07.06.2019, la nivelul întregii țări, pentru a se asigura de respectarea prevederilor legale referitoare la comercializarea, etichetarea, prezentarea și publicitatea laptelui de consum. Au fost controlați 771 de operatori economici și au fost constatate abateri la un număr de 454 dintre aceștia, însemnând o valoare de 58,9%. A fost verificată o cantitate de 64,5 tone de lapte de consum și produse lactate, din care aproximativ 8,2 tone, însemnând 12,7%, nu se încadrau în prevederile legale. Inspectorii ANPC au oprit temporar de la comercializare circa 3,6 tone lapte de consum și produse lactate în valoare de 32.900 lei până la remedierea neconformităților constatate. De asemenea, a oprit definitiv și a scos din circuitul consumului circa 913 kg produse în valoare de 11.744 lei. Au fost aplicate de 638 sancțiuni contravenționale, constând în 320 de avertismente și 318 amenzi contravenționale însumând 1.460.600 lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecția consumatorilor. ANPC a constatat că în 69% dintre județe se comercializau lapte de consum și produse lactate în afara datei durabilității minimale, respectiv a datei limită de consum stabilite de producători. Aceste nereguli au fost sesizate în județele Gorj, Mehedinți, Mureș, Satu Mare, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Galați, Ilfov, Neamț, Olt, Arad, Hunedoara, Timiș, Brașov, Maramureș, Bistrița Năsăud, Argeș, Vaslui, Călărași, Vrancea și Municipiul București. A mai fost semnalată lipsa elementelor de identificare netraduse în limba română în judetele Arad, Mureș, Harghita, Brasov, Maramureș și Satu-Mare.
Companiile au înregistrat în iunie cu 5% mai multe aplicări la joburi
În luna iunie, românii au continuat să-și caute joburi noi, volumul total de aplicări pentru un alt job crescând cu 5% comparativ cu luna mai a acestui an, cele mai căutate joburi au fost în domenii precum financiar-contabilitate, transport, inginerie și Business Process Outsourcing (BPO), potrivit BestJobs. Un procent similar de creștere a fost înregistrat și în comparație cu anul anterior. ”Pentru trei luni consecutiv, joburile din domeniile financiar-contabilitate și transport ocupă primele două poziții în topul căutărilor efectuate de către candidații români, cu peste 46.000 de căutări în total în luna iunie. Românii au mai căutat să se angajeze în domenii precum inginerie, cu peste 18.000 de căutări de joburi, BPO (Business Process Outsourcing) - cu peste 14.000 de căutări, resurse umane și vânzări - cu peste 10.000 de căutări fiecare”, spun reprezentanții BestJobs. Tot în luna iunie, candidații au mai fost interesați de joburile din IT și marketing, dar și de cele dedicate muncitorilor calificați, în total aceștia generând peste 24.000 de căutări pentru astfel de poziții. Sectorul bancar a atras cei mai mulți candidați în luna iunie, cu peste 6.500 de aplicanți. Topul companiilor cu cele mai multe aplicări este condus de Enel (2.748 aplicări), Raiffeisen Bank (1.921 aplicări), Continental Automotive Group (1.665 aplicări), Oracle (1.651 aplicări), A&D Pharma (1.627 aplicări), Banca Transilvania (1.577 aplicări), First Bank (1.528 aplicări), British American Tobacco (1.488 aplicări), Alpha Bank (1.482 aplicări) și Regina Maria (1.511 aplicări). De asemenea, British American Tobacco a fost în topul preferințelor candidaților în luna iunie. Și în luna iunie au existat candidați care au ales să aplice direct pe paginile de profil ale companiilor angajatoare de pe BestJobs. Astfel, companiile cu cel mai bun brand de angajator în luna iunie au fost: British American Tobacco, cu 147 de aplicări spontane, Enel, cu 109 aplicări spontane, Oracle, cu 101 aplicări spontane, A&D Pharma, cu 76 aplicări spontane, Continental Automotive Group, cu 69 aplicări spontane, OMV Global Solutions, cu 65 aplicări spontane, Banca Transilvania și Inditex Grup, cu 64 de aplicări spontane fiecare, Hella România, cu 60, Alka Trading, cu 57, Raiffeisen Bank și Penny Market, cu 56 aplicări spontane fiecare.
Caputurile de țigarete de contrabandă s-au dublat
Autoritățile române au împiedicat în prima jumătate a anului intrarea în țară a peste 78 de milioane de țigarete de contrabandă, de aproape două ori mai multe decât în primul semestru al anului trecut, când au fost capturate aproape 40 de milioane, conform datelor centralizate de către platforma stopcontrabanda.ro și transmise marți. Campania „Stop Contrabanda” a fost lansată în primăvara anului 2017 de către British American Tobacco pentru a crea un punct de informare cu privire la contrabanda cu țigări și a veni în sprijinul autorităților cu o evidență a capturilor și a zonelor celor mai afectate de traficul ilicit precum și pentru a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu țigări asupra societății. Poliția Română și Poliția de Frontieră Română s-au alăturat campaniei în anul 2018, iar începând din această vară, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Direcția Generală a Vămilor sunt de asemenea parteneri ai BAT în cadrul campaniei „Stop Contrabanda”. ”Valoarea totală a țigaretelor confiscate de către autoritățile române se ridică la peste 41 de milioane de lei, bani care ar fi fost altfel folosiți pentru finanțarea rețelelor de criminalitate organizată”, arată un comunicat. România are cel mai ridicat nivel al contrabandei cu țigarete din Europa de Est. Traficul ilicit de țigări prejudiciază anual statul român cu peste 650 milioane de euro (aproximativ 3 miliarde de lei), potrivit platformei. Eforturile autorităților au condus la o reducere a consumului de produse ilegale, pentru care nu se plătește nicio taxă, de la 16,3% în primele șase luni ale anului trecut, la 15,8% în 2019. Companiile de tutun spun că au virat mai mulți bani la bugetul de stat, în cazul British American Tobacco creșterea fiind de peste 90 de milioane de euro. „Munca autorităților înseamnă mai puține produse care nu respectă reglementările europene ajunse pe piață, o șansă la o competiție corectă pentru jucătorii onești și mai mulți bani la bugetul de stat. În contextul eforturilor statului de întărire a securității frontierelor în vederea asigurării unei creșteri economice sustenabile precum și ale celor ale mediului de afaceri de informare și educare a consumatorilor asupra impactului traficului ilicit, sunt greu de înțeles inițiative radicale menite să pună bețe în roate luptei cu contrabandiștii, cum ar fi recent propusa interzicere a expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România și taxarea lor suplimentară”, a declarat Ileana Dumitru, director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco România. România are 2.000 de km de graniță cu țări non-UE, în care prețul tutunului poate fi de până la șase ori mai mic. Reducerea consumului de produse ilegale, pentru care nu se plătesc taxe, are efecte pozitive asupra bugetului de stat. British American Tobacco a plătit cu 15% mai mulți bani la bugetul de stat în primul semestru al lui 2019 față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind pragul de 3 miliarde de lei doar din accize într-un interval de șase luni.
Ce se întâmplă cu 600.000 de locuri de muncă din România
În următorii zece ani, 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de transformarea digitală generată de noile tehnologii, potrivit unui raport al firmei de consultanță PwC, transmis ieri. Potrivit raportului, vor fi create 325.000 de noi locuri de muncă în următorul deceniu, în timp ce pentru alte 275.000 lucrătorii trebuie să-și îmbunătățească abilitățile digitale întrucât automatizarea și introducerea inteligenței artificiale vor elimina treptat activitățile repetitive. ”Cea mai importantă observație este că dezvoltarea abilităților digitale ale angajaților devine vitală și că, totodată, trebuie încurajate parteneriatele cu instituțiile guvernamentale pentru a căuta zone de interes comun, cum ar fi infrastructura, educația sau sănătatea, în care e nevoie de investiții pentru a stimula adoptarea noilor tehnologii. În lipsa investițiilor, nu pot apărea noi locuri de muncă în sectoare esențiale. Mai mult, în cazul economiilor vulnerabile la automatizare și la schimbarea modelelor de afaceri, există riscul destul de mare ca unele locuri de muncă să dispară. Prin urmare, preocuparea pentru educație și recalificare, inclusiv a guvernelor, poate să atenueze presiunea asupra persoanelor cu abilități care vor fi tot mai puțin cerute pe piața muncii în viitor”, spune Ionuț Sas, Partener PwC România. Astfel, 600.000 de locuri de muncă vor resimți impactul noilor tehnologii în România. Pentru menținerea, respectiv crearea lor fiind necesară o strategie în domeniile inovării și digitalizării, potrivit companiei. ”Inovarea și digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, dar impun și aplicarea unor strategii de îmbunătățire a abilităților digitale ale lucrătorilor. Cele 600.000 de locuri de muncă pot aduce o contribuție la creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României de 66 miliarde dolari, până în anul 2029”, se arată în comunicat. Totodată, în industria manufacturieră, agricultură și utilități, locurile de muncă au cea mai mare probabilitate de a fi înlocuite, având în vedere că aceste sectoare nu folosesc, în prezent, tehnologie și automatizare. În aceste sectoare va fi nevoie de îmbunătățirea abilităților digitale ale angajaților, potrivit PwC.
Warren Buffett donează 3,6 miliarde de dolari
Warren Buffett donează acțiuni Berkshire Hathaway în valoare de 3,6 miliarde de dolari unor cinci organizații caritabile, între care se află și Bill & Melinda Gates Foundation, aceasta fiind cea mai mare contribuție făcută de miliardarul american în cadrul planului său de a ceda o mare parte a averii sale, transmite Reuters. Berkshire a anunțat că cea de-a 14-a donație a sa este formată din aproximativ 16,81 milioane de acțiuni clasa B ale companiei. Donația va mări suma totală donată de Buffett la 34,5 de miliarde de dolari, de când mliardarul în vârstă de 88 de ani a anunțat în 2006 că va renunța la acțiunile sale la grupul Berkshire. Patru cincimi din donații merg la Gates Foundation, iar restul la Susan Thompson Buffett Foundation, care poartă numele primei soții a lui Buffett, decedată, și fundațiilor conduse de copiii acestuia, Howard, Susan și Peter: Howard G. Buffett Foundation, Sherwood Foundation și NoVo Foundation. Începând din 1965, Buffett a construit Berkshire într-un conglomerat de 522 de miliarde de dolari, care reunește compania de căi ferate BNSF, asigurătorul Geico și producătorul de înghețată Dairy Queen și acțiuni ca Apple și Wells Fargo.
S-au evaporat 265 milioane euro de la rezervele valutare
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 30 iunie, de 32,569 miliarde euro, cu 265 milioane euro mai mici decât în 31 mai. ”La 30 iunie 2019, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 32.569 milioane euro, față de 32.834 milioane euro la 31 mai 2019”, se arată în comunicat. În cursul lunii iunie au avut loc intrări de 1,025 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele. Totodată, au fost ieșiri de 1,290 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 4,137 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2019 au fost de 36,706 miliarde euro, față de 36,715 miliarde euro la 31 mai 2019.
Ministrul Finanțelor, criticat din cauza bugetului
Reprezentanții PMP declară că execuția bugetară pe primele cinci luni ale acestui an confirmă „mentalitatea de discotecar” a ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici. Partidul îi solicită acestuia să vină cu o rectificare bugetară care să repună bugetul pe cifre reale. „Execuția bugetară pe primele cinci luni confirmă mentalitatea de discotecar a ministrului de Finanțe, Orlando Teodorovici: mă împrumut la cămătari ca să dau la lăutari! În ciuda faptului că a împrumutat România cu 4,7 milioane de lei pe oră în 2019, deficitul bugetar a ajuns, la sfârșitul lunii mai, la 1,43% din PIB-ul prognozat, în cuantum nominal 14,7 miliarde de lei. Deficitul este cu 6,56 miliarde de lei mai mare decât era în aceeași perioadă a anului trecut, când era 0,86% din PIB-ul prognozat. În același timp, încasările bugetare au crescut cu doar 11,6%, deși prognoza era de 16%”, au transmis reprezentanții PMP, printr-un comunicat de presă remis, marți, MEDIAFAX. PMP mai spune că România se pregătește să se împrumute pentru a putea plată pensiile și salariile. „România se găsește în situația de a se împrumuta pentru a acoperi plata pensiilor și salariilor, scăpate de sub control. Astfel, cheltuielile cu personalul bugetar au explodat efectiv – s-au majorat cu 24,6% față de anul trecut, până la un cuantum de 41,8 miliarde de lei. Dacă se păstrează ritmul actual, întreaga anvelopă salarială va ajunge, la sfârșitul lui 2019, la 100,3 miliarde de lei. Prin comparație, în 2016, toate salariile bugetarilor au costat jumătate – 50,3 miliarde de lei. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială, care includ pensiile, au crescut cu 15% față de perioada ianuarie – mai din 2018”, potrivit sursei citate.
