Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investitorii Străini se plâng că nu mai găsesc forță de muncă în România

Ziarul de Vrancea
25 sep 2018 705 vizualizări

Lipsa predictibilității și a investițiilor erodează competitivitatea economiei și potențialul acesteia de creștere, arată un sondaj realizat în rândul companiilor străine

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a anunțat ieri că, pentru prima dată din 2015 până în prezent, de când realizează un chestionar în rândul membrilor săi, majoritatea respondenților a declarat că România nu mai este competitivă din punctul de vedere al disponibilității forței de muncă calificate. Totodată, lipsa predictibilității și a investițiilor erodează competitivitatea economiei. Astfel, cele mai recente rezultate ale indicelui percepției membrilor FIC despre mediul de afaceri, realizat în septembrie 2018, aduc câteva noutăți legate de piața muncii și de fiscalitate. Acest sondaj este realizat la fiecare șase luni doar în rândul comunității membrilor FIC, companii care au avut în anul 2016 o cifră de afaceri în valoare de 183 miliarde lei și au angajat aproximativ 200.000 de persoane. ”În același timp, în rândul membrilor FIC persistă dihotomia dintre așteptările privind creșterea veniturilor și a cifrei de afaceri pe termen scurt și îngrijorările legate de lipsa infrastructurii și a stabilității cadrului de reglementare pe termen lung. FIC își menține opinia, exprimată și în trecut, că lipsa predictibilității și a investițiilor erodează competitivitatea economiei și potențialul acesteia de creștere”, se arată în comunicat. FIC avertizează că România nu mai este competitivă din punctul de vedere al disponibilității forței de muncă calificate. ”Acum doi ani doar un sfert dintre respondenți reclamau probleme legate de lipsa forței de muncă. De fiecare dată când FIC a publicat rezultatele semestriale ale indicelui de percepție, am atras atenția că acest indicator se deteriorează accelerat. Acum există tot mai multe indicii din rândul companiilor membre care, coroborate cu alte date și analize publice, arată că România se confruntă cu o situație dificilă privind disponibilitatea forței de muncă”, se arată în comunicat. Totodată, în martie 2017, o treime dintre respondenți declarau că România este lipsită de competitivitate în domeniul fiscal. ”A urmat apoi o deteriorare semnificativă în septembrie 2017 și martie 2018, când două treimi dintre respondenți au afirmat același lucru. Considerăm că anunțurile publice repetate de schimbare a politicilor fiscale, fără a fi urmate de studii de impact și consultări adecvate, au condus la această opinie. În ultimul sondaj am observat o îmbunătățire a acestui indicator, revenind la situația în care doar o treime dintre respondenți consideră România mai puțin competitivă din cauza fiscalității”, se arată în comunicat. În prezent, FIC remarcă o relativă stabilitate a regimului fiscal: măsurile anunțate anul trecut au fost fie aplicate, fie abandonate, iar în acest an nu au fost anunțate schimbări majore de politică fiscală. Astfel, companiile au reușit să se adapteze schimbărilor intervenite prin măsurile adoptate în 2017, deși acest lucru a generat costuri și eforturi considerabile neplanificate. ”FIC consideră că pentru România este contraproductiv să fie percepută drept o țară lipsită de competitivitate fiscală din cauza inconsecvenței politicilor publice. Membrii FIC îndeamnă guvernul să mențină un cadru fiscal stabil și să fie transparent în ceea ce privește viitoarele schimbări. În același timp, FIC consideră că mediul public și cel privat trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a îmbunătăți piața forței de muncă din România înainte ca ea să devină un impediment major în calea dezvoltării”, se arată în comunicat.

Costul mediu lunar al forței de muncă a ajuns la 4008 lei pe salariat

u cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s-au realizat în informații și comunicații

Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2017, față de anul anterior, a crescut cu 14,7%, până la 4008 lei pe salariat, în condițiile în care câștigul salarial mediu lunar brut a urcat tot cu 14,7%, până la 3223 lei, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Totodată, câștigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale (2338 lei) a înregistrat o creștere de 14,3% (plus 292 lei), comparativ cu anul precedent. ”Cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s-au realizat în anul 2017 în informații și comunicații (de două ori), intermedieri financiare și asigurări (plus 84,3%), administrație publică (plus 64,3%), industria extractivă (plus 56,8%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 47,0%), activități profesionale, științifice și tehnice (plus 33,9%), sănătate și asistență socială (plus 14,3%), respectiv în învățământ (plus 2,1%)”, se arată în comunicat. Totodată, câștigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în: hoteluri și restaurante (-39,1%), alte activități de servicii (-33,5%), construcții (-27,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (-20,5%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-20,1%), tranzacții imobiliare (-17,2%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-15,9%). ”Femeile au câștigat în medie cu circa 4% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu lunar brut de 3159 lei (față de 3280 lei al bărbaților) și un câștig salarial mediu lunar net de 2288 lei (față de 2383 lei al bărbaților)”, se arată în comunicat. Cele mai scăzute câștiguri salariale medii lunare nete s-au înregistrat în județele Harghita (1796 lei, cu 23,2% mai puțin decât media pe economie), Vrancea (1800 lei, cu 23,0% mai puțin decât media pe economie), respectiv Bistrița-Năsăud (1815 lei, cu 22,4% mai puțin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câștigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul București (3272 lei), cu 39,9% peste media pe economie. Numărul mediu al salariaților în anul 2017 a fost de 4,946 milioane de persoane, în creștere cu 186.500 persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2017 a fost de 5,362 milioane de persoane, mai mare cu 138.600 mii persoane față de sfârșitul anului precedent.

Rețeaua 5G din România va înghițI nouă miliarde de euro

Investițiile în rețeaua 5G din România se vor ridica la 9 miliarde de euro, până în anul 2024, iar licitația pentru frecvențele destinate acestei tehnologii va fi demarată până la jumătatea anului 2019, a declarat, miercuri, Sorin Grindeanu, președintele ANCOM. „Până în 2024, vor fi investiți undeva la 9 miliarde de euro pentru 5G, dintre care doar 1,6 miliarde în comunicații, iar diferența de aproximativ 7,5 miliarde se regăsește în domenii care, odată cu intrarea 5G, vor suferi anumite transformări. Fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de transport, servicii sau agricultură, toate aceste lucruri, odată cu 5G, se vor întâmpla”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru Tehnologia Informației din cadrul Camerei Deputaților. Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care s-a constituit un grup interministerial pe care îl coordonează ANCOM. Până la sfârșitul acestui an, acest grup trebuie să elaboreze Strategia Națională pe 5G, care va cuprinde mai mult decât simpla vânzare a licențelor pe 5G, fiind prevăzut și modul în care vor fi integrate restul domeniilor. „Sper ca, până la sfârșitul anului, să fie gata această Strategie și să o adopte Guvernul, printr-o Hotărâre de Guvern, astfel încât să existe o bază de la care să pornim. (..) Nu inventăm noi apa caldă. Sunt țări care au aprobat deja această Strategie Națională de 5G - e vorba de Israel și Marea Britanie”, a subliniat Grindeanu. Președintele ANCOM a precizat că, la jumătatea anului viitor, va începe licitația pentru frecvențele destinate 5G, deoarece așteaptă perioada corespunzătoarea astfel încât „statul să poată câștiga, deoarece nu sunt bani care intră în bugetul ANCOM, intră la bugetul de stat”.

Rata de ocupare a populației a crescut în al doilea trimestru la 70,7%

Rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populația este activă din punct de vedere economic, a crescut, în al doilea trimestru, la 70,7%, de la 68% în primele trei luni ale anului trecut, și urcă peste ținta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Statisticile privind ocuparea sunt mai slabe dacă se ia în calcul întreaga populație din România considerată în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. La această categorie, gradul de ocupare a ajuns în al doilea trimestru la 65,5%, în creștere cu 2,4 puncte procentuale față de trimestrul anterior. În al doilea trimestru al anului, populația activă a României era de 9,212 milioane persoane, din care 8,832 milioane erau ocupate și 380.000 erau șomeri. Din categoria celor care lucrau, 6,526 milioane de persoane aveau statutul de salariați, iar 2,03 milioane de persoane erau patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați și membri ai unei societăți agricole sau ai unei cooperative neagricole. Pe categorii de vârstă, există diferențe mari în privința ratei de ocupare. Indicatorul înregistra cel mai înalt nivel la categoria de vîrstă 25-54 de ani, cu o rată de ocupare de 81,6%, în timp ce 46% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani erau activi pe piața muncii. Rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a fost de 25,6%, iar cea mai mică rată de ocupare, de 9,2%, era în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani, potrivit datelor INS. În ceea ce privește șomajul, rata generală a scăzut la 4,1%, de la 4,7% în trimestrul anterior. Cea mai înaltă rată, de 17,4%, s-a înregistrat în rândul tinerilor, din categoria de vârstă 15-24 de ani, din mediul urban. În 2017, rata de ocupare medie a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani din România a crescut la 68,8%, de la 66,3% în anul precedent.

Voinea (BNR): România are nevoie de antreprenori locali

România are nevoie de antreprenori locali pentru a se dezvolta sustenabil, deoarece, fără antreprenori, nu avem inovare, iar fără inovare nu avem creștere economică durabilă, a declarat, marți, la evenimentul de lansare a expoziției "100 de ani de antreprenoriat în România", Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). "A fi antreprenor nu înseamnă să ai idei, ci mai ales să ai curaj, să riști, să te implici. România are nevoie de antreprenori locali pentru a se dezvolta sustenabil, de spiritul lor de inițiativă și de apetitul lor de risc, dar aceștia au nevoie și de capital. Aici intervine rolul sectorului financiar, să lege antreprenoriatul de credit, să finanțeze dezvoltarea afacerilor care au șanse de reușită. Fără antreprenori nu avem inovare și fără inovare nu avem creștere economică durabilă. Fără capital românesc și fără inițiativă antreprenorială locală, o bancă centrală independentă, așa cum este a noastră, Banca Națională, simte că nu poate să-și exercite pe deplin menirea și rostul", a spus Voinea. Oficialul BNR a rememorat, totodată, momente din istoria sistemului financiar din România, când în secolul al XIX-lea peste 100 de bănci comerciale funcționau în zona din jurul Băncii Centrale. "Pentru Banca Națională a României este o plăcere și o bucurie să găzduiască la Muzeul BNR expoziția "100 de ani de antreprenoriat în România". De altfel, nu se putea alege un loc mai bun pentru această expoziție decât Sala de Marmură a Băncii Naționale. Această sală reprezintă în sine o memorie a antreprenoriatului românesc. Păstrarea memoriei colective a antreprenoriatului românesc este esențială pentru o cultură încercată în anii comunismului. În spațiile pe care le vedeți între aceste coloane erau la sfârșitul secolului XIX ghișee unde funcționarii Băncii Naționale scontau și validau. În jurul clădirii Băncii Naționale funcționau, la vremea respectivă, peste 100 de bănci comerciale, aici fiind inima financiară a țării", a punctat viceguvernatorul BNR.

Un diamant roz foarte rar, scos la licitație pentru 30 - 50 de milioane de dolari

The Pink Legacy (Moștenirea roz), un diamant roz de aproape 19 carate, evaluat la 30 - 50 de milioane de dolari, va fi scos la licitație pe 13 noiembrie, la filiala din Geneva, Elveția, a casei Christie's, potrivit Reuters. Diamantul de 18,96 de carate, cu o tăietură dreptunghiulară, din categoria roz aprins (fancy vivid), este în prezent expus la casa Christie's din Londra. În istoria de aproape 250 de ani a casei Christie's, doar patru diamante roz din clasa "fancy vivid" și de peste 10 carate au fost puse în vânzare, iar The Pink Legacy este cel mai mare dintre ele și ar putea stabili un nou record de preț. Diamantul face parte din colecția Oppenheimer, familia care a fondat una dintre cele mai mari companii specializate în exploatarea și comerțul cu diamante - De Beers. Recordul de preț per carat pentru un diamant roz din această categorie a fost stabilit în noiembrie 2017, când la filiala din Hong Kong a casei Christie's a fost vândută nestemata de aproape 15 carate The Pink Promise (Promisiunea roz), pentru 32.480.500 de dolari.

Indicele Robor la trei luni a crescut la 3,15%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,15%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a stagnat la 3,14% pentru a doua zi consecutiv. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat marți la 3,38%, pentru a treia zi consecutiv. Vineri, acesta a crescut de la 3,36% la 3,38%, iar luni și marți a stagnat.

Qualcomm acuză Apple de furt

Qualcomm a acuzat marți Apple că i-a furat secrete comerciale legate de fabricarea cipurilor și le-a oferit Intel, creând astfel condițiile pentru a utiliza semiconductorii îmbunătățiți ai Intel, ceea ce ar fi costat Qualcomm miliarde de dolari din cauza pierderii de vânzări, transmite Reuters. Acuzația, înregistrată marți la un tribunal din San Diego, este cel mai recent atac într-un conflict referitor la brevete dintre cei doi giganți ai sectorului tehnologic. Într-un proces intentat în noiembrie 2017, Qualcomm a acuzat Apple de utilizarea în mod nepotrivit a software-ului său, pentru a împărtăți informații referitoare la cipurile sale cu ingineri ai Intel. Qualcomm a continuat acuzațiile, afirmând marți că Apple i-a furat secrete comerciale, în cadrul unei campanii neglijente, nepotrivite și înșelătoare, derulate pe parcursul mai multor ani, cu scopul de a îmbunătăți cipurile rivale și a devia în cele din urmă afacerile Qualcomm bazate pe Apple către Intel. Reprezentanții Apple au refuzat să comenteze, ca și cei ai Intel, care nu sunt parte în proces.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.