Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investitorii străini nu prea sunt atrași de piața din Românie

Ziarul de Vrancea
9 dec 2020 759 vizualizări

“Nu s-au observat progrese în ultimele 6 luni în privința birocrației, fiscalității, blocajelor legislative și de reglementare”, consideră Consiliul Investitorilor Străini

Consiliul Investitorilor Străini consideră că nu s-au observat progrese în ultimele 6 luni în privința birocrației, fiscalității, blocajelor legislative și de reglementare, iar potrivit FIC Business Sentiment Index jumătate dintre investitorii chestionați consideră scăzută atractivitatea pieței românești în comparație cu țările din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). În general, există o percepție negativă asupra evoluției afacerilor ca rezultat al impactului COVID-19, mediul de afaceri din România a fost afectat, iar planurile de investiții ale companiilor cu capital străin au fost afectate considerabil de criză. ”Rezultatele cercetării din această toamnă ale indicatorului FIC Business Sentiment Index (BSI) evidențiază schimbări semnificative, în comparație cu analiza precedentă realizată în martie 2020. Indicatorul surprinde impactul generat de evoluția pandemiei de coronavirus asupra mediului de afaceri din România. Potrivit respondenților chestionarului BSI din septembrie 2020, în general există o percepție negativă asupra evoluției afacerilor ca rezultat al impactului COVID-19: 68,2% dintre respondenți estimează scăderi moderate ale activității lor, iar 13,6% se așteaptă la scăderi semnificative”, arată FIC. Mai mult de o treime dintre respondenții FIC (38,7%) consideră că mediul de afaceri din România a fost afectat, iar jumătate dintre aceștia percep atractivitatea pieței românești drept scăzută în comparație cu țările din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). „Planurile de investiții ale companiilor cu capital străin au fost afectate în mod considerabil de criza actuală, fapt remarcat și de schimbarea planurilor privind investițiile viitoare de capital (38,6% din respondenți estimând o scădere a capitalului investit pentru următoarele 12 luni) sau planurile pentru noi angajări de personal (40,9% % din respondenți estimând o scădere în planurile lor cu privire la ocuparea forței de muncă în următoarele 12 luni)”, spun analiștii. Analiza Consiliului Director al FIC recunoaște particularitatea contextului dificil actual și percepția generală conform căreia, în ultimele 9 luni, companiile au fost afectate, iar economia reală și-a încetinit ritmul, dar subliniază și oportunitățile disponibile în acest context. Astfel, analizând principalele segmente ale economiei României, FIC a elaborat un set de posibile soluții și recomandări specifice pe care autoritățile ar putea să se concentreze în perioada următoare, cu scopul de a relansa creșterea economică. FIC aduce în prim plan aceste recomandări, dedicate combaterii efectelor negative ale pandemiei, sintetizate în broșura „Relansarea creșterii economice”. Documentul subliniază necesitatea transparenței și predictibilității procesului legislativ, prin care să fie astfel ancorată fundația elaborării politicilor publice la nevoile întregii societăți. ”Toți actorii afectați de criza sanitară ar trebui să fie parte din procesul de consultare pentru a găsi soluții prin dialog și astfel, acest moment dificil să fie depășit. Considerăm că situația actuală a subliniat o dată în plus, rolul important în economie al investițiilor, atât cele publice, cât și private, autohtone și străine. Atunci când economia se confruntă cu apariția unor cheltuieli neprevăzute, investițiile reprezintă o sursă adecvată de capital și un element de sprijin pentru domenii importante, precum ocuparea forței de muncă. Pe lângă tendințele negative pe care pandemia le-a generat, am asistat și la evoluții pozitive în domeniul digitalizării, care a adus multiple beneficii în sectoare precum sănătate, educație, fiscalitate, piața muncii și servicii financiare. Aceste evoluții pozitive antrenate de pandemie fac parte în prezent din viața noastră de zi cu zi”, adaugă ei.

Exporturile au scăzut cu 12,2%, în primele zece luni

u în același timp, primele zece luni ale anului, importurile au scăzut cu 8,7%, la 65,93 miliarde euro, comparativ cu perioada similară din 2019

Exporturile au scăzut cu 12,2%, în primele zece luni, la 51,07 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 8,7%, la 65,93 miliarde euro, comparativ cu perioada similară din 2019, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2020, exporturile FOB au însumat 51,07 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 65,93 miliarde euro. În perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2020, exporturile au scăzut cu 12,2%, iar importurile au scăzut cu 8,7%, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2019. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2020 a fost de 14,858 miliarde euro, mai mare cu 827,5 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2019”, arată INS. În luna octombrie 2020, exporturile FOB au însumat 6,261 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 8,059 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,798 miliarde euro. Față de luna octombrie 2019, exporturile din luna octombrie 2020 au scăzut cu 1,1%, iar importurile au scăzut cu 2,9%. În primele zece luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47,9% la export și 36,9% la import) și alte produse manufacturate (30,6% la export și respectiv 30,4% la import). Valoarea schimburilor intra-UE 27 de bunuri în primele zece luni din acest an a fost de 37,684 miliarde euro la expedieri și de 48,339 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,8% din total exporturi și 73,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE 27 de bunuri în primele zece luni a fost de 13,387 miliarde euro la exporturi și de 17,591 miliarde euro la importuri, reprezentând 26,2% din total exporturi și 26,7% din total importuri. Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent. Prețul FOB(Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.

Trangaz a fost amendată cu 34,16 milioane lei de Consiliul Concurenței

Transportatorul național de gaze Transgaz a fost amendat cu 34,16 milioane lei de Consiliul Concurenței, reprezentând 1,84% din cifra de afaceri totală realizată de companie în anul 2019. ”Transgaz informează asupra faptului că, Consiliul Concurenței a comunicat către companie și cătresocietatea de avocați, în data de 8 decembrie 2020, Decizia Consiliului Concurenței nr. 43/11 august 2020, decizie ce prevede, în esențăurmătoarele: constatarea încălcării de către Transgaz a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea Concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 din TFUE în calitate de facilitator al înțelegerii și/sau unei practici concertate unice și continue de împărțirea pieței construcțiilor de conducte pentru transportul gazelor naturale și lucrărilor conexe acestora din România, prin denaturarea procesului competitiv în cadrul a 8 proceduri de achiziție publică organizate în anul 2011; sancționarea Transgaz cu amendă în cuantum de 34.166.615 lei, reprezentând 1,84644% din cifra de afaceri totală realizată de întreprindere în anul 2019; obligația de a achita amenda în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei; posibilitatea de a ataca decizia în contencios administrativ”, arată un anunț al companiei. Această investigație se referă la acțiuni vizând modul în care s-au derulat proceduri de atribuire a unor contracte de achiziție de lucrări derulate de Transgaz în perioada 2009-2011, deci înainte de implementarea managementului privat la Transgaz, conform prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare și că nu există investigații ale Consiliului Concurenței cu privire la licitații organizate de Transgaz în ultimii ani. ”Transgaz și-a exercitat dreptul la apărare cu asistența și prin reprezentarea de către societatea de avocați contractată conform prevederilor legale, respectiv a depus observații la raportul de investigație și a argumentat în cadrul audierii în fața plenului Consiliului Concurenței. Având însă în vedere faptul că investigația declanșată de Consiliul Concurenței a reprezentat un factor de risc asupra activității companiei, deoarece în cadrul acestei investigații societatea putea fi sancționată prin aplicarea unei amenzi contravenționale aplicată la cifra de afaceri, compania a constituit în anul 2019 provizion pentru acest potențial litigiu. În considerarea celor de mai sus, Transgaz va întreprinde diligențele necesare în raport cu cele prevăzute în decizia comunicată de Consiliul Concurențeiși va demara fără întârziere toate demersurile legale de apărare a intereselor societății în raport cu această decizie”, mai arată compania.

Plățile digitale vor crește la 48 de trilioane dolari în 2030

Pandemia COVID-19 a accelerat trecerea de la numerar la plățile digitale, astfel că Accenture, companie globală de servicii în domeniul digital, cloud și securitate, estimează că 7 trilioane de dolari din cheltuielile consumatorilor vor trece de la numerar la carduri și plăți digitale până în 2023, iar plățile digitale vor crește la 48 de trilioane dolari în 2030.  ”Pandemia COVID-19 a accelerat trecerea de la numerar la plățile digitale, iar ca urmare băncile sunt nevoite să își modernizeze sistemele de plăți”, potrivit unui nou raport Accenture. Raportul, intitulat ”Playing the Long Game in Payments Modernization” se bazează pe un sondaj realizat în rândul a 120 de directori de bănci, la nivel global, cu privire la transformarea activității lor de plăți, întrucât băncile fac investiții multianuale pentru a concura cu furnizorii de plăți digitale non-bancare și pentru a respecta noile reglementări. În raport, Accenture estimează că aproape 420 miliarde de tranzacții în valoare de 7 trilioane dolari vor trece de la numerar la carduri și plăți digitale până în 2023 - și vor crește la 48 trilioane dolari până în 2030. Trecerea rapidă la plăți digitale a pus presiune suplimentară pe bănci, trei sferturi (75%) dintre directorii instituțiilor financiare intervievați declarând că pandemia a urgentat planurile lor de modernizare a sistemelor de plăți. „COVID-19 a accelerat trecerea la plăți digitale într-un ritm pe care băncile nu l-ar fi putut prezice. Pandemia va schimba permanent modul în care consumatorii cumpără și plătesc pentru produse, întrucât pun comoditatea mai presus de orice. Cu toate că până acum investițiile băncilor în noi sisteme de plăți s-au concentrat în primul rând pe respectarea normelor, în viitor valoarea va fi generată prin adaptarea la schimbările din dinamica consumatorului și îmbunătățirea experienței acestuia”, a spus Sulabh Agarwal, care conduce divizia Accenture Payments la nivel global. Sondajul a constatat că trei sferturi (75%) dintre bănci consideră că modernizarea plăților este determinată de modificările și reglementările naționale ale infrastructurii de plăți, care includ îmbunătățirea sistemelor de plăți de la bancă la bancă, noile standarde industriale cu ISO20022 și Open Banking. Trecerea rapidă la plățile digitale diferă de la o țară la alta, în funcție de rata de scădere a numerarului, de adoptarea comerțului electronic și de modul în care companiile Big Tech furnizează servicii de plată.

Investițiile nete realizate în economia națională au crescut doar cu 0,7%

Investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 0,7%, în primele nouă luni, la 68,88 miliarde lei, față de aceeași perioadă din 2019, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). ”În trimestrul III 2020 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 27,195 miliarde lei, în scădere cu 0,7%, comparativ cu trimestrul III 2019. În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 68,88 miliarde lei, în creștere cu 0,7%, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2019”, arată INS. În trimestrul III 2020, comparativ cu trimestrul III 2019, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 0,7%, scădere înregistrată la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 10,2%. Creșteri s-au înregistrat la lucrări de construcții noi cu 4,9% și la alte cheltuieli cu 3,9%. În primele nouă luni, comparativ cu perioada similară din 2019, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 0,7%. Creștere s-a înregistrat la lucrările de construcții noi cu 6,4%. Scăderi s-au înregistrat la alte cheltuieli cu 13,8% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3%. Investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).

Infractorii au devenit tot mai sofisticați în folosirea criptomonedelor

Infractorii au devenit tot mai soficticați în folosirea criptomonedelor în spălarea de bani, sute de milioane de dolari trecând în 2019 prin portofele electronice care permit utilizatorilor să le ascundă urma, potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare a sectorului monedelor digitale Elliptic, transmite Reuters. Cel puțin 13% din toate câștigurile ilicite în bitcoin au trecut în 2020 prin portofele electronice private, ceea ce face mai dificilă urmărirea tranzacțiilor cu criptomonede, în creștere de la 2% în 2019, arată studiul. În timp ce tranzacțiile cu criptomonede au loc sub pseudonim, acestea sunt înregistrate în blockchain, ceea ce ușurează urmărirea parcursului fondurilor. În ultimele decenii, autoritățile de aplicare a legii au devenit mai eficiente în urmărirea activităților ilicite prin sistemul blockchain. Dar portofelele private, care sunt de mai multe tipuri, combină, amestecă și anonimizează tranzacțiile cu criptomonede, complicând urmărirea banilor. Cea mai mare parte a monedelor bitcoin în valoare de 120.000 de dolari strânse printr-o operațiune a hackerilor pe Twitter, în luna iulie, au mers într-un portofel privat, ca și o parte din criptoactivele de 280 de milioane de dolari furate în septembrie de pe platforma asiatică KuCoin, a descoperit Elliptic. Studiul mai descrie utilizarea unor platforme de schimb descentralizate, care nu sunt gestionate de o anumită companie, pentru spălarea de fonduri.

Aplicația Facebook Messenger, nefuncțională pentru milioane de utilizatori

Aplicația Facebook Messenger este nefuncțională pentru milioane de utilizatori din lume, joi, începând de la ora României 13:00. Mesajele nu pot fi trimise sau sunt trimise cu întârziere și nu este posibilă nici descărcarea de clipuri și fotografii. Potrivit site-ului DownDetector, aplicația de mesageria nu funcționează în părți din Asia, Europa, Australia și America de Nord. Au fost primite peste 2.400 de reclamații pe minut legat de indisponibilitatea serviciului. Utilizatorii reclamau că nu pot trimite mesaje, nu se pot loga, nu pot trimite fotografii sau videoclipuri și nici apeluri. Primele țări afectate au fost, aparent, Marea Britanie, Belgia și Franța, după care defecțiunea s-a extins. Cea mai afactată este Polonia. Aparent, și Instagram - deținută de Facebook - prezintă probleme. Mai mulți utilizatori au reclamat că ambele aplicații, Instagram și Facebook, nu funcționează. În afară de DownDetector, IsTheServiceDown și IsItDown au confirmat creșteri ale raportărilor problemelor de sistem ale Facebook Messenger și Instagram. Facebook nu a emis, deocamdată, un comunicat oficial legat de problemă.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,04%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,11%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.