MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Interesul pentru construcția de clădiri rezidențiale este în creștere
În primele opt luni au fost eliberate 24.821 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de anul trecut, arată datele INS
În primele opt luni au fost eliberate 24.821 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de perioada similară din anul 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie – 31 august 2025 s-au eliberat 24.821 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 31 august 2024. Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (Â391 autorizaţii), Centru (Â273), Nord-Vest (Â131), Sud-Vest Oltenia (Â92), Bucureşti-Ilfov (Â85), Sud-Muntenia (Â66) şi Sud-Est (Â20)”, arată datele INS. Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (-9 autorizaţii). În luna august 2025 s-au eliberat 3.507 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-4,6% faţă de luna iulie 2025), cu o suprafaţă utilă totală de 778.521 mp (-25,6%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69% sunt pentru zona rurală. În luna august 2025 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-168 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-87 autorizaţii), Nord-Vest (-78), Sud-Est (-42), Sud-Vest Oltenia (-39), Bucureşti-Ilfov (-32), Vest (-28) şi Nord-Est (-22). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Centru (Â160 autorizaţii). În luna august 2025 s-au eliberat 563 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-8,2% faţă de luna iulie 2025), în suprafaţă utilă totală de 394498 mp (Â3,3%). Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2025 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (Â12.526 mp). În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (Â25.898 mp), Sud-Est (Â10.141), Sud-Vest Oltenia (Â6.304), Centru (Â5.416) şi Bucureşti-Ilfov (Â2.931). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-27.457 mp), Nord-Est (-7.096) şi Sud-Muntenia (-3.611). În luna august 2025 se evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (Â4,4%) şi o scădere a suprafeţei utile totale (-3,7%) comparativ cu luna august 2024. În profil teritorial, această creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (Â147 autorizaţii) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (Â141 autorizaţii), Vest (Â60), Bucureşti-Ilfov (Â21) şi Nord-Vest (Â17). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-47 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-22), Nord-Est (-17) şi Sud-Muntenia (-6). Comparativ cu luna august 2024, în luna august 2025 s-a înregistrat o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (Â5,6%) cât şi a suprafeţei utile totale (Â119,5%). În profil teritorial, această creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (Â214.813 mp) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (Â63.590 mp), Sud-Muntenia (Â54.774), Vest (Â37.765), Sud-Est (Â24.361), Nord-Vest (Â12.172), Centru (Â8.366), Nord-Est (Â7.953) şi Sud-Vest Oltenia (Â5.832).
Deficitul bugetar dă primele semne timide că ar intra în matcă
l Ministerul Finanţelor: Deficitul bugetar a fost de 4,54% din PIB, în primele opt luni, adică 86,36 miliarde lei, faţă de 4,59% din PIB în aceeaşi perioadă anului trecut
Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB faţă de deficitul de 80,87 miliarde lei, respectiv de 4,59% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2024, anunţă Ministerul Finanţelor. Veniturile totale au însumat 420,11 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 11,8% (an/an). Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 506,47 mld lei au crescut în termeni nominali cu 10,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. ”Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB faţă de deficitul de 80,87 miliarde lei, respectiv de 4,59% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2024”, anunţă Ministerul. Veniturile totale au însumat 420,11 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale: Â0,38 pp în cazul veniturilor curente - cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize - şi Â0,36 pp la fonduri europene. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 506,47 mld lei au crescut în termeni nominali cu 10,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 25,9% din PIB la 26,6% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 113,30 miliarde lei, în creştere cu 6,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut ponderea la nivelul de 6% din PIB. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 63,32 miliarde lei, în creştere cu 4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 33,18 miliarde lei, cu 10,33 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 167,40 miliarde lei în creştere cu 13,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 8 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 miliarde lei.
Foștii angajați Romsilva vor primit la pensionare un bonus limitat la un salariu
l vechiul contract colectiv prevedea până la zece salarii ca recompensă la final de carieră
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor anunţă semnarea actului adiţional la Contractul Colectiv de Muncă al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, în urma negocierilor dintre conducerea regiei şi Federaţia Sindicatelor din Silvicultură „SILVA”. Cea mai semnificativă modificare se referă la bonusul de pensionare. Dacă vechiul contract prevedea până la zece salarii ca recompensă la final de carieră, noul act adiţional limitează acest drept la un singur salariu ”Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor anunţă semnarea actului adiţional la Contractul Colectiv de Muncă al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, în urma negocierilor dintre conducerea regiei şi Federaţia Sindicatelor din Silvicultură „SILVA” ”Documentul intră în vigoare la 1 octombrie 2025 şi aduce modificări importante în ceea ce priveşte beneficiile acordate angajaţilor”, precizează ministerul. Contextul acestor schimbări ţine de necesitatea de a reechilibra resursele financiare şi de a orienta beneficiile către cei care desfăşoară activitate în teren, adesea în condiţii dificile, menţionează ministerul. „Sute de milioane de lei au fost cheltuite pentru bonusurile de pensionare în ultimii ani de zile la Romsilva. Bani obţinuţi din tăieri de păduri. Modificarea contractului colectiv de muncă marchează o schimbare necesară, limitând aceste bonusuri la un singur salariu. Ne-am dorit un sistem mai echitabil, în care beneficiile să fie direcţionate către pădurarii care muncesc zi de zi în teren, nu către funcţii de birou sau către cei cu venituri mari. Au fost reduse bonusurile excesive şi am păstrat sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie – la angajaţii cu venituri mici şi la familiile lor”, a declarat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Diana Buzoianu. Cea mai semnificativă modificare se referă la bonusul de pensionare. Dacă vechiul contract prevedea până la zece salarii ca recompensă la final de carieră, noul act adiţional limitează acest drept la un singur salariu. Autorităţile subliniază că măsura are rolul de a corecta o discrepanţă majoră şi de a reda sustenabilitatea financiară sistemului de beneficii. De asemenea, actul adiţional schimbă modul de acordare a lemnului de foc pentru angajaţi. Până acum, acest drept era garantat tuturor, indiferent de nivelul salarial. De la 1 octombrie, beneficiul va fi acordat prioritar, celor cu venituri mai mici decât salariul mediu brut pe economie, ceea ce limitează accesul la această facilitate pentru categoriile cu venituri ridicate. Restul angajaţilor, cu salariul peste acest prag, vor avea dreptul la o cantitate mai mică de lemn de foc faţă de ce aveau până la acest moment.
Comerțul electronic din România ar urma să ajungă în acest an la 3,5% din PIB
Comerțul electronic din România este așteptat să atingă 3,5% din PIB în 2025, consolidându-și poziția în top 10 state membre UE ca E-GDP (ponderea PIB-ului unei țări generat de comerțul electronic), potrivit raportului 'European E-Commerce 2025', se arată într-un comunicat al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), transmis marți AGERPRES. România ocupă locul 9 la nivel european și locul 3 în Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia, a precizat ARMO. 'Suntem în top 10 și avem șansa să valorificăm acest potențial prin sprijinirea digitalizării IMM-urilor și prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru magazinele românești', a declarat Cristi Movilă, președintele ARMO, citat în comunicat. Potrivit raportului pe 2025, comerțul online din România generează un impact economic extins, stimulând dezvoltarea serviciilor de curierat și poștă, a software-ului, publicității digitale și chiar a producției locale de bunuri. 'Comerțul online nu mai este doar conveniență pentru consumatori, ci un motor real de creștere economică și fiscală, care conectează România la Piața Unică europeană', a adăugat Cristian Pelivan, director executiv al ARMO. În raport sunt prezentate provocările și oportunitățile pentru 2025. Printre acestea, digitalizarea IMM-urilor, având în vedere că doar 12% dintre IMM-urile românești vând online, sub media europeană, și este nevoie de programe dedicate, și condiții echitabile de piață, în condițiile în care comerțul extracomunitar pune presiune asupra retailerilor români. ARMO susține reforma Codului Vamal al UE și aplicarea principiului level playing field - condiții de concurență echitabile. O altă provocare o reprezintă tehnologiile emergente. AI este deja folosită pentru conținut, suport clienți și prognoză de stocuri, precum și logistica verde și sustenabilitate, unde sunt oportunități de dezvoltare a rețelelor de lockere, flote electrice și integrarea mecanismelor SGR în comerțul online. La nivel european, principalele tendințe confirmate de studiu sunt: sprijinirea IMM-urilor în transformarea digitală, reguli echitabile pentru toți jucătorii, investiții în logistică verde și simplificarea administrativă (facturare electronică, raportări integrate).
Spania, triplă îmbunătăţire de rating: economia depăşeşte aşteptările Europei
Spania a obţinut o victorie rară pe pieţele financiare, după ce Fitch şi Moody’s au urmat exemplul S&P şi au îmbunătăţit evaluările ţării, pe fondul unei economii care continuă să depăşească performanţele vecinilor europeni, transmite CNBC. Fitch a revizuit vineri în creştere ratingul pe termen lung al Spaniei la ”A”, de la ”A-”, invocând perspective favorabile de creştere şi competitivitatea externă consolidată prin productivitate, salarii moderate şi costuri reduse ale energiei. Moody’s a ridicat la rândul său calificativul la ”A3”, de la ”Baa1”, subliniind o economie mai echilibrată, o piaţă a muncii mai solidă şi un sector bancar mai robust. Guvernul de la Madrid estimează acum un avans al PIB de 2,7% pentru 2025, peste prognoza anterioară de 2,6% şi mult peste media zonei euro, estimată la 1,2%. Creşterea este susţinută de investiţii străine, turism şi imigraţie, dar şi de sectoare dinamice precum telecomunicaţiile, IT şi serviciile de afaceri, ceea ce marchează o schimbare în modelul tradiţional bazat pe turism. Judith Arnal, cercetător la Elcano Royal Institute din Madrid, afirmă că peste jumătate din locurile de muncă create după 2020 au fost ocupate de imigranţi, sprijinind creşterea economică totală, dar lăsând avansul PIB per capita mai modest. Ea avertizează că, pe termen mediu, adevărata provocare va fi consolidarea fiscală şi implementarea reformelor structurale, deşi incertitudinea politică nu a împiedicat până acum Spania să devină liderul de creştere al zonei euro.
Lufthansa taie 4.000 de locuri de muncă
Compania aeriană Lufthansa a anunţat luni că va elimina 4.000 de posturi la nivel global până în 2030, în special din zona administrativă, în cadrul unei ample strategii de restructurare, într-o mişcare menită să crească profitabilitatea şi să se bazeze pe inteligenţa artificială pentru a spori eficienţa, transmite CNBC. Cele mai multe disponibilizări vor avea loc în Germania, unde grupul are sediul central. ”Lufthansa Group analizează care activităţi nu vor mai fi necesare în viitor, de exemplu din cauza suprapunerii muncii. În special schimbările profunde aduse de digitalizare şi de utilizarea sporită a inteligenţei artificiale vor conduce la o mai mare eficienţă în multe procese”, a transmis compania într-un comunicat emis la Capital Markets Day de la München. Decizia plasează Lufthansa pe lista marilor companii care folosesc AI ca parte a restructurării. În ultimele luni, Klarna, Salesforce şi Accenture au anunţat reduceri de personal corelate cu integrarea AI, în unele cazuri mii de posturi fiind desfiinţate sau transformate.
AstraZeneca vizează listare completă la New York
AstraZeneca a anunţat luni că intenţionează să treacă la o listare directă a acţiunilor sale pe bursa de la New York, într-o mişcare menită să profite de apetitul ridicat al investitorilor americani, dar a subliniat că nu va părăsi Londra, relatează Reuters. Decizia vine după săptămâni de speculaţii privind un posibil exit al celui mai valoros grup listat la Londra, într-un context în care tot mai multe companii europene aleg pieţele de capital din SUA pentru evaluări mai mari şi acces la capital. Producătorul farmaceutic anglo-suedez va înlocui structura actuală de certificate de depozit cu acţiuni listate direct la NYSE, tranzacţionarea fiind programată să înceapă la 2 februarie 2026. În paralel, AstraZeneca îşi va păstra sediul în Marea Britanie şi va rămâne listată la Londra şi Stockholm, măsura urmând să fie supusă votului acţionarilor pe 3 noiembrie. Acţiunile companiei au crescut cu aproximativ 1% la Londra, însă performanţa lor anuală (Â6%) rămâne sub cea a rivalului britanic GSK (Â13,6%) şi a indicelui FTSE 100 (Â14,2%).
YouTube dă 24,5 de milioane de dolari pentru a soluţiona un litigiu cu Trump
YouTube va plăti 24,5 de milioane de dolari pentru a pune capăt procesului intentat de Donald Trump după suspendarea contului său de către filiala Google, în urma atacului asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, potrivit unui document judiciar publicat luni, relatează Reuters. YouTube, deţinut de Alphabet, a acceptat să plătească cei 24,5 milioane de dolari pentru a soluţiona un proces intentat de preşedintele SUA, Donald Trump, împotriva companiei din cauza suspendării contului său în urma revoltelor din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA, potrivit documentului judiciar prezentat luni. După Meta şi X (fostul Twitter), site-ul de videoclipuri online este un nou exemplu de platformă de social media care ajunge la un acord cu preşedintele american pentru a soluţiona un litigiu. El le-a acuzat că au redus la tăcere în mod ilegal punctele de vedere conservatoare. Trump a dat în judecată şi Twitter, cunoscut acum sub numele de X, şi pe proprietarul Facebook, Meta, precum şi Google, parte a Alphabet, şi pe directorii executivi ai acestora în iulie 2021. Meta şi X au convenit la începutul acestui an să plătească pentru a soluţiona procesele.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
