MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Înmatriculările de autovehicule noi au crescut cu 18%, în iunie
Puțin peste 14.000 de autovehicule noi au fost înmatriculate în România în luna iunie a acestui an, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă din 2020, informează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), care citează datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV).
Conform statisticii oficiale, din totalul celor 14.080 de unități înregistrate la nivel național (autoturisme și vehicule comerciale, autocare și speciale), 11.853 au fost autoturisme noi, a căror creștere față de luna iunie din anul anterior este de 16,7%.
Topul primelor cinci mărci auto, la nivelul lunii iunie este condus de Dacia - cu 3.050 unități, urmată de Renault (973), Skoda (964), Volkswagen (886) și Ford (848).
Cu toate acestea, pe ansamblul primelor șase luni ale anului în curs, autoturismele noi consemnează o scădere generală de 3,9%.
Pe de altă parte, autoturismele rulate, cu cele 199.555 unități înmatriculate în perioada ianuarie - iunie 2021, înregistrează un salt de 10% comparativ cu intervalul similar din 2020. În ceea ce privește înmatriculările de vehicule comerciale noi (LCV, HCV, Minibus si Bus, precum și vehicule speciale), după un volum de 2.227 de unități, înregistrat în luna iunie 2021 (^25,6% față de mai 2020), rezultă o majorare generală de 17,9%, la șase luni. De asemenea, înmatriculările de motocicluri (motociclete, mopede, ATV-uri) noi au crescut, în iunie, cu 35% pe un volum de 717 de unități și una de 49,3%, din ianuarie până în iunie 2021.
***************
INS: Rata șomajului în luna mai a scăzut la 5,5%
Rata șomajului în luna mai 2021 a scăzut cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă, ajungând la 5,5%, iar numărul șomerilor a scăzut în mai la 449.000 persoane, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
Rata șomajului reprezintă ponderea șomerilor în populația activă.
“Rata șomajului în luna mai 2021 a scăzut cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă, ajungând la 5,5%. Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS.
Începând cu anul 2021, metodologia Anchetei forței de muncă în gospodării (sursa primară a datelor din acest comunicat) a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste modificări generează un impact sesizabil asupra estimațiilor - în special asupra numărului populației ocupate (și implicit asupra numărului populației active - care este numitorul indicatorului „rata șomajului”). Începând cu anul 2021, persoanele care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului nu mai fac parte din populația ocupată, acest indicator diminuându-se corespunzător. Din acest motiv, datele publicate pentru lunile ianuarie-mai 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare.
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna mai a anului 2021 a fost de 449.000 persoane, în scădere față de luna precedentă (474.000 persoane).
Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,6% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,3% în cazul celor de sex feminin.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna mai 2021 (4,6% în cazul bărbaților și 4,2% în cel al femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75,6% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna mai 2021.
CFR anunță că va investi 42 de milioane de lei pentru creșterea vitezei de circulație a trenurilor la 120 km/h, între Buzău și Făurei
Asocierea Wiebe Romania SRL/ Swietelsky Construcții Feroviare a fost desemnată câștigătoare a licitației privind proiectul de creștere a vitezei de circulație a trenurilor de călători la 120 km/h, între Buzău și Făurei, contract de 41,77 milioane lei fără TVA, a anunțat CFR SA.
“Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a finalizat și emis rapoartele de evaluare a ofertelor depuse la procedurile de licitație publică pentru lucrări de întreținere pe secția de circulație Buzău – Făurei (firul II), în vederea ridicării restricțiilor de viteză și creșterea vitezei de circulație la 120 km/h, pentru trenurile de călători, ofertele depuse de Asocierea Wiebe Romania SRL/ Swietelsky Construcții Feroviare SRL, pentru ambele loturi, fiind desemnate câștigătoare”, anunță CFR.
Ofertele financiare depuse de Asocierea Wiebe Romania SRL/ Swietelsky Construcții Feroviare SRL, pentru cele două loturi, au valoarea totală de 41.774.673 lei, fără TVA, din care 21.027.158 lei pentru Buzău - Buzău Sud - Cilibia (fir II), de la Km 129^016 la Km 148^700 (lotul I), respectiv 20.747.515 lei pentru Cilibia - Făurei (fir II), de la km 148^700 la km 167^700 (lotul II), contractele de achiziție publică urmând a fi semnate de ambele părți la finalul perioadei legale de contestații. Sursa de finanțare, pentru derularea celor două contracte de lucrări, este asigurată din fonduri de la bugetul de stat, alocate CFR SA pentru anul 2021, iar durata de execuție a lucrărilor va fi de 180 de zile, pentru fiecare lot.
“Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, prin programul de investiții implementat și derulat pe secția de cale ferată Buzău - Buzău Sud - Cilibia - Făurei (firul II), pe o lungime totală de 38,6 km, contribuie astfel la dezvoltarea infrastructurii feroviare prin îmbunătățirea calității transportului și sporirea vitezei de circulație la 120 km/h pentru trenurile de călători, dar și la dezvoltarea relațiilor comerciale zonale cu operatorii de transport, transportul feroviar fiind astăzi nu doar cel mai ecologic mod de transport, dar și o variantă rapidă și sigură atât pentru traficul de călători, cât și pentru cel de marfă”, menționează CFR.
Bulgaria plănuiește să adopte euro la 1 ianuarie 2024, fără o perioadă de tranziție
Guvernul bulgar a confirmat planul de adoptare a monedei euro pe 1 ianuarie 2024, fără o perioadă de tranziție, astfel că toate magazinele și băncile din țară vor fi obligate să accepte plăți în moneda europeană odată cu adoptarea, scrie Euractiv.
Conversia va fi făcută la 1,9558 leva/euro. După introducerea monedei europene, în curs de o lună leva și euro vor fi amândouă monede legale. Adică vor funcționa în paralel.
Documentul strategic de introducere a monedei europene va fi pus în dezbatere publică.
Documentul definește regulile de recalculare a prețurilor și a altor valori, explică procedurile pentru schimbul de numerar și pentru conversia depozitelor și împrumuturilor în leva cu dobânzi fixe și variabile.
În iulie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că Bulgaria și Croația au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro, potrivit Agerpres care citează Reuters.
Bulgaria și Croația vor trebui să petreacă cel puțin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două țări vor deveni state membre ale zonei euro.
“Introducerea euro este planificată fără o perioadă de tranziție, iar data adoptării euro va coincide cu introducerea sa ca unitate oficială de plată. Conversia va fi făcută aplicând cursul de schimb fix între euro și leva”, se arată într-un comunicat comun al Băncii Centrale și al Ministerului de Finanțe.
ANAT: Grecia testează la punctele terestre de trecere a frontierei aleatoriu, nu obligatoriu
Autoritățile elene nu au făcut un anunț referitor la testarea obligatorie a turiștilor care intră în țară prin punctele de frontieră terestre, ci au precizat că vor fi efectuate teste în mod aleatoriu, așa cum s-a procedat până în prezent, se arată într-un comunicat al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) remis joi AGERPRES.
Reacția ANAT vine după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora turiștii care intră în Grecia, prin punctele de frontieră terestre, indiferent dacă sunt sau nu vaccinați, vor efectua în mod obligatoriu un test rapid anti-covid.
“Un anunț publicat ieri (miercuri, n.r.) pe site-ul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) și preluat de mass-media a generat panică în rândul turiștilor. Anume, că toți turiștii care intră în Grecia, prin punctele de frontieră terestre, indiferent dacă sunt sau nu vaccinați, vor efectua în mod obligatoriu un test rapid anti-covid. Autoritățile elene nu au făcut un astfel de anunț, ci au precizat că vor fi efectuate teste în mod aleatoriu, așa cum s-a procedat până în prezent și așa cum procedează și alte țări. Probabil că a fost o eroare de traducere pe site-ul ministerului român, însă ANAT solicită o responsabilitate mai mare din partea MAE, mai ales că intrăm în plin sezon turistic și din ce în ce mai mulți turiști români optează pentru Grecia ca destinație”, subliniază ANAT.
Potrivit patronatului din turism, un astfel de anunț poate declanșa, pe lângă panică, și un val de renunțări sau anulări, iar orice anunț tradus eronat poate determina pierderi de neconceput industriei turistice. “Firește, ANAT solicită și autorităților elene să optimizeze controalele la frontieră, deoarece o staționare îndelungată la punctele de trecere a frontierei dăunează atât turiștilor care intră în Grecia dar și pot afecta turismul elen”, se mai arată în documentul citat.
Apple a vândut 100 de milioane de smartphone-uri iPhone 12 în 7 luni
Seria iPhone 12 a avut nevoie de doar 7 luni, cu două luni mai puțin decât iPhone 11, pentru a depăși pragul de 100 de milioane de unități livrate.
Anul acesta, Apple a atins mai repede suta de milioane de iPhone-uri din cea mai nouă serie vândute, după ce a depășit acest prag la 7 lui de la data lansării pe piață.
100 de milioane de unități vândute în 7 luni este o performanță mai bună decât cea realizată anul trecut, când s-a ajuns la 100 de milioane de modele din seria iPhone 11 vândute după 9 luni.
Mai mult de atât, Apple poate fi optimistă și în ceea ce privește veniturile, deoarece cel mai scump model - cu cea mai mare marjă de profit - se vinde, de asemenea, foarte bine. Din totalul vânzărilor primelor 7 luni, conform Counterpoint Research, iPhone 12 Pro Max reprezintă 29%.
Anul trecut, cel mai scump model din seria iPhone 11, reprezenta 25% din vânzări. Diferența de performanță dintre modelele de top va duce la o creștere a veniturilor cu 22% pe primele 7 luni, estimează cei de la Counterpoint Research.
Trecerea la 5G este considerată unul din factorii cu o contribuție importantă la succesul seriei iPhone 12. De altfel, iPhone 12 este bătut doar de iPhone 6, care a fost smartphone-ul ce a făcut trecerea la 4G.
Retailerul american de modă Gap închide toate magazinele din Marea Britanie și Irlanda
Retailerul american de modă Gap închide toate cele 81 de magazine din Marea Britanie și Irlanda, urmând să funcționeze exclusiv online, relatează BBC.
Compania a anunțat că va închide “treptat” toate magazinele, de la sfârșitul lunii august până la sfârșitul lunii septembrie. Între acestea se vor regăsi și cele 19 magazine programate să fie închise în iulie, odată cu expirarea contractelor de închiriere.
Gap nu a dezvăluit numărul de angajați care vor fi afectați de măsură, dar a precizat că va începe în curând un proces de consultări cu angajații. Compania a spus că “nu iese de pe piața din Marea Britanie” și că va continua să ofere un magazin bazat pe internet, după închiderea tuturor magazinelor.
Un purtător de cuvânt al Gap a declarat că decizia a urmat unei revizuiri strategice a afacerilor sale europene. Drept urmare, Gap caută, de asemenea, să renunțe și la magazinele din Franța și Italia. La nivel global, compania este în negocieri cu o altă firmă pentru a prelua toate magazinele sale franceze. În Italia, Gap a spus că a fost în discuții cu un partener pentru achiziția potențială a magazinelor din aceaastă țară.
“Credem în puterea globală a mărcii Gap. Punem în aplicare strategia Power Plan a Gap și realizăm parteneriate pentru a ne amplifica prezența globală. Nu ieșim de pe piața britanică. Vom continua să conducem și să operăm afacerea noastră de comerț electronic a Gap în Regatul Unit și Republica Irlanda”, a spus purtătorul de cuvânt.
O sursă apropiată companiei a declarat că a asistat la adoptarea rapidă a cumpărăturilor pe internet pentru hainele companiei în Marea Britanie, de la carantinele impuse în timpul pandemiei.
Măsura vine ca cea mai recentă lovitură pentru comerțul din magazinele stradale din Marea Britanie, care are deja probleme în urma prăbușirii imperiilor Debenhams și Arcadia, în timpul pandemiei.
Brandul Debenhams continuă online după ce a fost cumpărat de retailerul Boohoo pentru 55 de milioane de lire sterline, în ianuarie, iar Gap intră în rândul magazinelor de îmbrăcăminte care s-au mutat în spațiul online.
Fondul European al Apărării, dotat cu opt miliarde de euro în perioada 2021-2027, lansat oficial
Comisia Eurpeană (CE) a lansat Fondul European al Apărării - dotat cu opt miliarde de euro în perioada 2021-2027 - în vederea cofinanțării unor proiecte de cooperare între întreprinderi din domeniul apărării și o consolidarea, astfel, a autonomiei europene, relatează AFP. “Pentru prima oară, UE investește o parte a bugetului său în Apărare”, și-a exprimat satisfacția comisarul european însărcinat cu piața unică Thierry Breton, al cărui portofoliu include Apărarea.
Fondul este dotat cu 7,95 miliarde de euro pe o perioadăde opt ani, dintr-un buget european de 1.074 miliarde de dolari. Dotarea fondului a făcut obiectul unor negocieri intense, după ce mai multe țări și-au exprimat rezerva față de finanțarea acestuia.
“Fondul European al Apărării este o contribuție absolut esențială la o mai mare suveranitate europeană”, apreciază Thierry Breton, care consideră că UE este necesar “să devină treptat un actor al securității la nivel mondial”.
Fondul este menit să finanțeze, împreună cu statele membre UE, proiecte de cooperare în domeniul Apărării în domeniul inovației tehnologice și se adresează atât marilor grupuri, cât și întreprinderilor mici și start-up-urilor. El poate fi folosit în finanțarea unor proiecte la care participă întreprinderi neeuropene - un punct împotriva cărora state membre UE exercitau presiuni - “în condiții foarte stricte, menite să garanteze faptul că securitatea și interesele europenilor dunt bine apărate”, a anunțat comisarul.
Un prim apel la proiecte, în valoare de 1,2 miliarde de euro, a fost lansat cu această ocazie. Din cele 1,2 miliarde de euro, 700 de milioane de euro sunt consacrate unor proiecte de amploare, precum dezvoltarea unor viitoare avioane de luptă, nave digitalizate sau în domeniul apărării anctirachetă, a precizat el.
Alte 100 de milioane de euro sunt destinate unor proiecte privind “tehnologi critice” - de exemplu inteligența artificială, cloud militar, 50 de milioane de euro spațiului, iar 100 de milioane de euro domeniului cibernetic.
Comisia a alocat finanțări în valoare 158 de milioane de euro unui număr de 28 de proiecte prin Programul European de Dezvoltare Industrială în domeniul Apărării (EDIDP), procursorul Fondul European al Apărării. Ea a decis să consacre 100 de milioane de euro viitoarei Eurodrone, dezvoltată de Germania, Franța, Italia și Spania și 37 de milioane de euro programului Essor de comunicații securizate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
